Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 24, 2017, 6:58 am
Ploaie
Ploaie
14°C
Presiunea: 1000 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 22 km/h E
Răsarit: 7:42 am
Apus: 6:17 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
Altceva despre siguranta nationala
Aciduzzul | 9 ianuarie, 2013 | 0 comentarii | 183 vizualizari |
(2 voturi )

Cristian Negrea
Dupa sedinta CSAT din 28 februarie 2005, au fost stabilite principiile si amenintarile care se pot constitui in piloni ai noii strategii de securitate nationala a Romaniei(FOTO-reclama din 1942). Astfel, au rezultat cinci componente ale noii strategii de securitate nationala: terorismul international structurat, proliferarea armamentelor de distrugere in masa, regimurile totalitare care sustin terorismul, situatiile de criza din proximitatea strategica a Romaniei (conflictele inghetate sau situatiile de instabilitate politica), proasta guvernare, in care un element important este nivelul de coruptie al institutiilor statului. Nu putem fi decat de acord, dar din pacate, un organism centralizat ca si CSAT nu poate prevedea sau nominaliza amenintarile la adresa securitatii nationale decat intr-un cadru vast mai degraba supranational. Pare mai degraba preocuparea factorilor de decizie politici, militari, sau din cadrul serviciilor specializate. Nu au fost si nu au cum sa fie evidentiate amenintarile la nivelul micro, asupra carora fiecare dintre noi poate si este dator sa actioneze, dupa puterile fiecaruia.

S-a incetatenit la noi o idee care suna cam asa: „noi ii votam, ei sa ne protejeze”, desi sunt lucruri care ne privesc pe fiecare in parte, uneori chiar mai mult decat ne dam seama.

Despre aceste amenintari la adresa securitatii nationale as vrea sa vorbesc, asupra carora poate lua atitudine fiecare dintre noi, dupa propriile puteri si propria intelegere.

Incepand cu 1990, balanta comerciala a Romaniei este permanent negativa. Adica importam mai mult decat exportam. Mai ales in ultimii ani, din ce in ce mai multi economisti ne atrag atentia tot mai insistent asupra acestui aspect, al deficitului comercial care creste exponential. Este normal, zic unii, puterea de cumparare creste, de aici si consumul, iar cererea sporita de bunuri si servicii nu poate fi satisfacuta de productia interna.

De aici, o crestere a importurilor. Mai ales dupa stabilizarea inflatiei in cote rezonabile, au aparut o sumedenie de oferte ale bancilor pentru creditare, mai ales la persoane fizice, este la indemana oricui sa acceseze un credit, cel putin asa ne bombardeaza clipurile publicitare ale institutiilor bancare.

Un al doilea aspect il reprezinta perceptia negativa inoculata in mentalul romanului inca din vremea comunista, cum ca produsele romanesti sunt de proasta calitate. Este adevarat, in acea perioada, majoritatea marfurilor oferite populatiei erau sub orice critica, tot ce era mai bun lua calea exportului, in tarile CAER sau unde s-o putea, chiar la pret de dumping, din moment ce problema costurilor nu prea se punea intr-o economie supercentralizata.

Prabusirea comunismului si a economiei socialiste a aruncat productia in haos, la inceputul anilor 1990 orice intreprinzator facea doar comert cu produse sclipitoare de peste hotare, era epoca consignatiilor si a en-gross-urilor, a turcismelor si chinezariilor. Eticheta de „import” pe orice produs de doi lei era garantia calitatii indiscutabile, aceasta era si eticheta pusa pe frontispiciul oricarui magazin care se vroia la moda.

Din pacate, aceasta perceptie negativa asupra produselor romanesti continua sa se mentina in mintea majoritatii. Daca vorbesti cuiva despre un produs romanesc, esti privit in cel mai fericit caz cu mila. O strambatura de dezgust, de multe ori insotita de un comentariu sec: „Deh, e romanesc…!”, este cea mai probabila. Oamenii uita ca, uneori, chiar ei au muncit la fabricarea acestui produs, sau daca nu ei, o ruda sau un prieten de-al lor. Este un corolar al metehnei noastre stravechi de a ne bate joc de munca altuia, la fel cum altii isi bat joc de munca noastra.

Din coroborarea acestor doua aspecte, al cresterii puterii de cumparare si al dispretului fata de produsele romanesti, s-a ajuns la situatii de-a dreptul hilare. In plina epoca a supermaketurilor, cu mii de produse sub acelasi acoperis, cum ni se spune in reclame, constatam ca o proportie infima sunt produse romanesti. Pe de o parte este normal: hipermaketurile si supermaketurile sunt ale unor companii multinationale cu sediile in alte tari, asa ca nu au nici un interes deosebit in a promova produsele romanesti in mod special.

Dar vom putea observa ca se vor stradui sa-si promoveze produsele proprii, lucru cat se poate de firesc. in supermaketurile unor companii germane vom gasi o sumedenie de produse germane, in cele frantuzesti, produse frantuzesti si asa mai departe.

Dar nu voi putea intelege cum de peste tot, nu numai in supermaketuri, am ajuns sa nu mai gasesc decat usturoi din China sau din Canada, varza numai din Italia, mere din Polonia, cartofi din Germania, morcovi din Grecia sau ceapa din Belgia sau Olanda. Cat costa trasportul usturoiului din China sau Canada, in asa fel incat sa fie mai ieftin decat cel produs in Romania? Asta in timp ce producatorii agricoli romani sunt scosi pana si din pietele oraselor, iar normele si regulamentele ce se bat cap in cap ii fac pe multi sa se lase pagubasi de ideea stupida de a cultiva roadele pamantului! Toate acestea se petrec intr-o tara care, cu doar cateva decenii inainte, era „granarul Europei”!

Sunt multe lucruri de spus despre agricultura, nu voi insista asupra tuturor cauzelor, multiple si complexe, de la incompetenta si coruptia guvernantilor si functionarilor, la incapatanarea taranului de a face agricultura ca si stramosii sai, si ar fi mult mai multe. Pot doar sa constat unde s-a ajuns, sa importam produse agricole mai mult decat producem. Din ce bani? Ai nostri.

Dar ce poate pune capac la toate este sarea. Banala sare. Cativa metri de rafturi ocupate numai cu sare de import, din Grecia, Turcia, Italia si alte state, din UE sau din afara acesteia. Frumos ambalata, in cutii sau tuburi viu colorate, esti anuntat ca este iodata in proportia de…, contine atata sare de mare etc. Totul intr-o tara care poate asigura din rezerve proprii consumul mondial pentru 140 (una suta patruzeci) de ani!! Asta cred ca e prea de tot.

Fiecare dintre dumneavoastra cred ca are zeci sau sute de exemple de acest fel, de la suruburi si conserve de peste la excursii in strainatate, atunci cand nu ai vazut nici macar orasul vecin din tara ta. Nu vreau sa fiu inteles gresit, asta cu excursiile in strainatate este ceva firesc, mai ales ca noi, romanii, am fost fortati sa traim in interiorul granitelor ca intr-o inchisoare inainte de 1990. Este normal sa mergi sa vizitezi lumea, sa vezi alte tari si popoare, alte mentalitati si alte conceptii. Dar sa spui sus si tare ca nu mergi nici macar intr-un weekend la munte, la o pensiune sau undeva pe ideea ca „nu merg nicaeri in tara” mi se pare mai mult decat o forma extrema de snobism. Mai ales daca dincolo esti privit piezis atunci cand spui ca esti roman. Sau poate nu spui.

Trebuie mentionat ca fiecare din popoarele care au ajuns sa aiba o economie puternica, au facut-o prin fiecare din cetatenii sai. Germanii si japonezii, cu tara in ruine dupa al doilea razboi mondial, s-au ridicat nu numai datorita tenacitatii si inventivitatii lor ca popoare. Neamtul isi va cumpara mai degraba un produs german, chiar daca este mai scump fata de altele similare, deoarece stie ca din banii care ii da, plateste o parte din salariul lui Hans sau al lui Gertrude. In timpul crizei economice din 1997 din Coreea de Sud, banalul vanzator de aparate foto japoneze era privit ca un tradator.

Sintagma „buy american” a aparut pe teritoriul celei mai puternice economii din lume. in Marea Britanie, gazda, dupa ce mi-a pus pe masa numai produse englezesti, si-a cerut scuze in mod repetat pentru singurul produs care nu era din insulele britanice: „stiti, am cautat capsuni englezesti, dar nu am gasit, asa ca am fost nevoit sa cumpar belgieni…” Se intampla la noi asa ceva? Sau mai degraba iti ceri scuze sau te justifici cumva ca ai pus pe masa ceva romanesc?

Are legatura asta cu siguranta nationala? Eu zic ca da, fiindca de existenta acestui comportament depind o multime de factori, in afara de balanta comerciala negativa, locuri de munca, programe educationale si altele, deoarece banii pentru acoperirea acestui deficit trebuie luati de undeva, anume din buget, care este constituit din impozitele platite de fiecare dintre noi, asa ca raman mai putin bani pentru sanatate, educatie si nu in ultimul rand pentru aparare, iar aici avem o influenta directa asupra sigurantei nationale.

Asupra acestui aspect putem actiona fiecare dintre noi. Nu avem o sintagma ca si americanii, n-ar fi corect sa le copiem sloganul zicand, bunaoara, „buy romanian”, dar putem s-o facem si fara sa o spunem. Cand avem de ales, de exemplu, intre mere romanesti si altele italienesti, alegeti-le pe cele autohtone, chiar daca nu sunt intotdeauna la fel de aratoase. Poate veti avea surpriza sa aiba un gust mai bun. Unde mai pui ca astfel dai speranta unui fermier roman amenintat de spectrul clauzei de salvgardare, riscand sa piarda fonduri pe care, oricum, poate nu le va putea accesa niciodata, macar ii dai speranta sa isi mai cultive pamantul un an. Macar inca un an, inainte sa-l ingroape birocratia, coruptia si indolenta din ministere.

Asta este valabil si pentru alte produse si servicii. Cumparand produse romanesti, atunci cand este posibil, cel putin atunci cand calitatea lor este comparabila cu cele straine, fara false prejudecati, poti contribui si tu la intarirea sigurantei nationale. Altfel, riscam sa ne transformam intr-o simpla piata de desfacere si atat.

Sursa: Cristian Negrea

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 83 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 243 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1281 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 720 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics