Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
septembrie 20, 2017, 10:35 am
Predominant  înnourat
Predominant înnourat
19°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 55%
Vânt: 4 km/h NNE
Răsarit: 7:00 am
Apus: 7:17 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
Colonel (r) Vasile Zarnescu – Literatura holocaustica: cascavalul secolului
Aciduzzul | 26 octombrie, 2012 | 0 comentarii | 311 vizualizari |
(4 voturi )

Norman Finkelstein este un evreu nativ american. Presupun ca, „imbatat“ fiind de democratia americana, a avut curajul sa scrie, in cartea sa, INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI (Editura Antet, 2002) ca toate demersurile facute de Consiliul Mondial Evreiesc si de organizatiile celelalte, aferente sau subordonate lui, pentru impunerea in constiinta publica internationala a temei holocaustului asa-zis unic al evreilor nu constituie decat o uriasa escrocherie, o mare extorcare de bani si de alte proprietati de catre urmasii sau de catre pretinsii urmasi ai evreilor care au avut de suferit in lagarele de munca naziste. Dar, subliniaza el, din toata aceasta suma imensa, doar o parte insignifianta este data celor cativa supravietuitori ai lagarelor de munca. Finkelstein releva ca un ziar britanic a supranumit, in mod inspirat si intru-totul intemeiat, aceasta escrocherie ca fiind un holocash.

El mai subliniaza ca propaganda cu holocaustul nu a fost declansata decat pe la inceputul anilor ’70. Asta insemna, pentru cine isi reaminteste bine, imediat dupa ce Israelul s-a inarmat (cu ajutorul tacit al S.U.A.) cu arma nucleara, pe care acum o refuza Iranului. si Finkelstein mai atrage atentia ca activistii holocaustului nu au curajul sa ceara si Rusiei bani de holocaust. Evident, pentru ca Rusia are mai multe rachete nucleare decat Israelul.

Din pacate, Romania nu detine arma nucleara. E-adevarat, Nicolae Ceausescu s-a laudat ca ar putea construi bomba atomica. Dar, decat sa se fi laudat, mai bine o realiza, pe tacute, ca Israelul, iar acum nu ne-ar mai fi fost impusa, si noua, povara despagubirilor si lectiilor despre holocaust de catre Marele Escroc Elie Wiesel si acolitii lui, Ion Iliescu, Adrian Nastase si noua garnitura de la Putere, Traian Basescu, Calin Popescu Tariceanu, Bogdan Olteanu-Conspiratu’ (netotu’ Ghizelei Vass) si trena de lipitori-escroci ca Vladimir Tismaneanu (fiul politrucului Leon Tismenitchi), Andrei Oisteanu (nepotul lui Leonte Rautu, politrucul de la „stefan Gheorghiu“), Aurel Vainer, M. K. Katz, M. Benjamin, R. Ioanid si ceilalti coreligionari ai lor, care ne jefuiesc si ne spurca in propria noastra tara, printre altele, prin odiosul Raport final.

Criminalul Raport final al Comisiei „inter-nationale“ pentru studierea holocaustului in Romania acuza, neintemeiat, Romania de holocaust, iar pe unii romani, ca Paul Goma, de atitudine general „antisemita“ – si nu doar „antievreiasca“ (intrucat palestinienii sunt tot semiti).

Din acest motiv, Paul Goma a dat in judecata pe unii dintre membrii respectivei comisii, Editura Polirom, care a publicat insanitatea respectiva, precum si pe alti oficiali si ziaristi mercenari, care repeta papagaliceste alegatiile execrate in Raport. Dar, inaintea tiparii, sub forma de carte, a acestui abject Raport final, a fost elaborat un raport preliminar, prezentat presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, la 11 noiembrie 2004.

Iata comentariul postat pe Internet, la editia, in romaneste, a respectivului raport preliminar: «Raportul unei „comisii internationale“, adica a unor „experti“ ai Muzeului Holocaustului din Washington, care a fost folosit drept ranga pentru a le crapa capul conducatorilor romani care se prefaceau ca se spala pe maini in legatura cu afacerea Holocaustului.

Au fost prinsi sub avalansa si, ulterior, debarcati. Romania s-a intors, in sfarsit, sub conducerea inteleapta a evreilor celor buni, ca Sfantul Elie Wiesel, nascut in Romania, si a semnat imediat un tratat cu S.U.A. pentru a deschide trei enorme baze-bordel pe malul Marii Negre. Se poate vedea in ce masura influenta evreiasca, careia acest raport ii sta marturie, este ceva binefacator.»

Comentariul la editia in limba engleza, a aceluiasi raport, postat in 2006, este urmatorul: «Cu putin timp in urma, autoritatile romanesti afirmau ca Romania nu avusese nimic de-a face cu marele Holocaust.

Acesti comunisti „dalmatieni“ (mal lavés, in original – n.n., V.I.Z.) nu citisera, inca, modul de intrebuintare al lumii moderne, asa ca au venit unii sa le explice cum stau lucrurile. Deci, si-au schimbat parerea si acum afirma ca Romania e bagata pana-n gat in povestea asta. Era si cazul. Rezultatul: Europa ofera subventii grase pentru fabricarea unui autostrazi care sa traverseze tara. De indata romanii au pasat contractul unei firme americane, care subcontracteaza totul unei firme turcesti. Buzunarele se umplu si toata lumea este multumita. Ce frumoasa este lumea moderna!». Ambele comentarii pot fi citite pe adresa http://www.vho.org/aaargh/fran/livres/reprints.html.

Strainii se exprima in acest mod laconic, frust, obiectiv si, oarecum, ironic la adresa noastra, a romanilor; dar in mod justificat, pentru ca ne lasam prostiti, iar unii dintre conducatori, corupti, de sionistii interni si internationali.

Slugarnicii de la noi procedeaza ca Ion Iliescu: l-a decorat pe escrocul Wiesel, desi stia ca este Marele Impostor; sau ca alde Hoandra si Cioroianu, care-l lauda pe Tismaneanu ca fiind un mare politolog, menit sa ne invete pe noi ce a fost comunismul impus noua de tat-su’ si de Ana Pauker, desi este un impostor ca si Wiesel! Simptomatic pentru slugarnicia unora este si faptul ca, sub pretextul subtire ca „nu vor sa mai toarne gaz peste foc“ (S. R. Stanescu, „Vladimir Tismaneanu, punct si de la capat“, in Ziua, 22 iunie 2006, pag. 1), refuza sa publice opinia altor contestatori competenti si obiectivi ai escrocului Tismaneanu, cum este opinia romano-americanului Dan Muresan (vezi articolul sau, respins la publicare de Sorin Rosca Stanescu, sub pretextul de mai sus, la http://romaniiliberi.org/documents/tismaneanu.pdf): V. Tismaneanu a fost facut „doctor in sociologie politica“ (pe un op de 100 de pagini) de Socialism si a parvenit, prin frauda, la titlul de „prof. univ. la Maryland“, in Capitalism, prin prostirea americanilor, care-l platesc sa scrie carti apologetice despre comunistii Ana Pauker si Ion Iliescu (vezi «Colonelul super-spion Liviu Turcu (S.U.A.) se destainuie: „UN UNCHI AL LUI VLADIMIR TISMaNEANU A FOST GENERAL K.G.B.“», in Romania Mare, nr. 834, 7 iulie 2006). si acest lucru se intampla fiindca, sub raport intelectual, aproape toti americanii sunt un fel de zombi. Altfel nu ar accepta cu atata usurinta sa fie pacaliti de impostori ca alde elie wiesel, radu ioanid si vladimir tismaneanu – asa trebuie sa le scriem numele, fiindca sunt niste vietati comune, niste taratoare cocotate in copac. Astept clipa cand toata presa romaneasca autentica se va solidariza si va obtine declararea acestor indivizi persona non grata!

Vasta literatura stiintifica antiholocaust

Aproape concomitent cu intemeierea, la sfarsitul sec. al XIX-lea, a sionismului, de catre Theodor Hertzl, s-a dezvoltat si o literatura antievreiasca, printre promotorii ei figurand Édouard Drumont, cu lucrarile sale, La France juive DEVANT L’OPINION (Ed. C. Marpon et E. Flamarion, Paris, 1886) si Les Juifs contre la France. Une nouvelle Pologne (Paris, f.a.), Alphonse Toussenel, cu Les Juifs. Rois de l’Epoque (Paris, 1886), si Henri Desportes, cu LE MYSTÈRE DU SANG che le Juifs de touts les temps (Ed. A. Savine, Paris, 1890). in Rusia, reverendul romano-catolic I. B. Pranaitis, cu The Secret Rabbinical Teachings Concerning Christians (St. Petersburg, 1892).

Inaintea inceperii celui De-al Doilea Razboi Mondial, s-a remarcat Marcel Jouhandeau, cu Le Peril Juif (1936-1937). Dintre lucrarile postbelice recente, amintesc lucrarea lui Arthur Butz The Hoax of The Twentieth Century – Mistificarea Secolului XX (Chicago, 1993), despre minciuna holocaustului, care a cunoscut, in S.U.A., 11 editii pana in 1993! in prefata la editia franceza, Robert Faurisson releva, in octombrie 2002, ca notiunile „Holocaustul si Shoah-ul au devenit o religie, un comert, o industrie“, cum spusese si Norman Finkelstein in celebra sa carte INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI, tradusa in romaneste.

Alte lucrari, deja notorii, in Occident sunt Le Lobby israélien et la politique etrangère des Etats-Unis, de John Mearsheimer si Stephen Walt, si Jewish Power, a lui Paul Eisen, evreu american, care este si presedintele Asociatiei Deir Yassin Remember (Sa ne-amintim de Deir Yassin); Deir Yassin este o localitate palestiniana rasa de pe pamant de catre armata noului stat Israel – asa cum facea, in iulie-august, din nou, in Liban; adresa de e-mail a lui Paul Eisen este paul@eisen.demon.co.uk.

Pe baza mai vechii literaturi antisioniste, s-a dezvoltat, indeosebi in ultimii 20-30 de ani, o tot mai bogata literatura stiintifica antiholocaust, in Argentina, Anglia, Franta, Elvetia, Germania, Italia, Israel, S.U.A. etc. Printre creatorii acesteia se numara: Arthur Butz, Abraham Léon, Adrien Arcand, Jean-Marie Boisdefeu, Maurice Bardèche, Joaquin Bochaca, Antonio José de Brito, Carlos W. Porter, Enrique Aynat, Eric Delcroix, Paul Eisen, Israel Shamir, John Mearsheimer, Stephan Walt, J.-A Mathez, Norberto Ceresole, J. B. Pranaitis, Paul Raissinier, Wilhelm Stäglich, Moshe Sharett, Livia Korach, Thies Christophersen, Vincent Monteil, Mark Weber, Stephen Sizer, Herman Otten, Douglas Reed, Joel S. A. Hayward, Edwin M. Wright, Robert Faurisson, Jürgen Graf, Germar Rudolf, Lenni Brenner, Carlo Mattogno, David Hoggan, Barbara Kulaszka, Serge Thion, Don Heddesheimer, Bruno Gollnisch, Edward S. Herman, Roger Garaudy, Ingrid Weckert, Charles E. Weber, Jack Bernstein, Theodore J. O’Keefe, Josef Ginsburg, Allan C. Brownfeld,Israel Shahak, John Sack, Alfred M. Lilienthal, Benjamin Freedman, Naomi Seidman, Noam Chomsky, Uri Avnery, Victor Ostrovsky, David Duke, Lasse Wilhelmson, Richard E. Harwood,Maxime Pale si multi altii. Unii dintre ei au fost agresati fizic, in repetate randuri, precum Robert Faurisson, altii amendati si condamnati la inchisoare, precum Roger Garaudy, Jürgen Graf si altii. Unii au fost chiar asasinati, dupa cum am relevat in serialul „Paul Goma are dreptate“.

Lucrarile acestor luptatori pentru adevar si dreptate numara sute de carti si brosuri, insumand mii de pagini.

Despre acesti autori nu se vorbeste in Romania din cauza dictaturii externe si interne, a cenzurii impuse de slugarnicia guvernantilor fata de grupurile sioniste de presiune, indeosebi prin criminala O.U.G. nr. 31/2002, ordonanta care incalca Constitutia – fie si Constitutia alienata si alienanta din 2003. Numele si lucrarile lor sunt pe Internet, pe site-ul general http://www.vho.org/aaargh/fran/livres/reprints.html.

Romani! Cautati-le si cititi-le, pentru a nu va mai lasa prostiti de propaganda falsa pro-holocaust a ex-presedintelui obedient Ion Iliescu, prin comisia escrocului international elie wiesel, si a presedintelui obedient Traian Basescu, prin comisia impostorului ex-comunist vladimir tismaneanu (fiu de cominternist si netot de general K.G.B.).

E-adevarat, putini romanii au calculator, iar, dintre cei care au PC, si mai putini sunt racordati la Internet, iar, dintre acestia, si mai putini stiu engleza, franceza sau alte limbi de circulatie internationala. Ca atare, pentru informarea corecta a opiniei publice si pentru cunoasterea reala a adevarului istoric, intentionam sa publicam, in presa romaneasca, cat mai multe dintre aceste lucrari. Celor care vor sa comunice materiale antiholocaust catre Asociatia Internationala a Amatorilor de Relatari despre Razboi si Holocaust (AAARGH), le dau adresa electronica a Secretariatului Asociatiei, aaarghinternational@hotmail.com, precum si adresa postala: PO Box 81475, Chicago, IL 60681-0475, USA.

In masura posibilitatilor de care vom dispune, vom publica texte din literatura antiholocaustica si despre holocaust-ologi ca elie wiesel, radu ioanid, vladimir tismaneanu, tesu solomovici et ejusdem farinae, care, cum am mai spus, sunt vectorii cei mai periculosi ai razboiului axiologic dus contra Romaniei.

Asa cum am relevat in prima parte a articolului, precum si episoadele anterioare ale studiului„Paul Goma are dreptate“, in aceasta parte a doua (tiparita, initial, in SANTINELA nr. 10/2006, pag. 4 (http://www.strajerii.ro/santinela010.pdf), voi releva cum promotorii literaturii holocaustice vor sa impuna ideea ca asa-zisul „antisemitism funciar“ al unor popoare, in special europene, ar fi sursa „holocaustului unic“ al evreilor. Din cauza suferintelor indurate de evrei in Al Doilea Razboi Mondial, fara indoiala incontestabile – dar nu in proportia falsa prezentata de literatura holocaustica –, ei ar fi indreptatiti sa se razbune: principala forma de razbunare gasita de ei este sa ceara, acum, proprietati, despagubiri, privilegii, in genere, bani, de la statele care, atunci, ar fi provocat suferintele respective .si cer acesti bani cu o pofta nesatioasa, de parca ar fi rechini.

Inversarea valorilor: act satanist

Autorii literaturii antiholocaust (in continua proliferare), enumerati in prima parte a acestui studiu, ma determina sa observ ca, de fapt, lucrurile stau invers: sovinismul, rasismul, exclusivismul si dispretul manifest sau camuflat al ideologiei iudaice fata de alte popoare si religii constituie cauza antievreismului si, in consecinta, regimul de recluziune la care au fost obligati multi evrei in timpul ultimului razboi. De „Holocaust unic“ nu poate fi vorba, deoarece evreii nu au fost singurii care au patimit si, in nici un caz, in proportia indicate de ei: 6 milioane. Robert Faurisson face o trecere in revista a diversilor autori care au studiat problema si releva ca unii ajung la doar cateva sute de mii. Vom publica acest material al lui Faurisson cu proxima ocazie.

Dar, cum am mai spus, iar acest lucru trebuie repetat de toti romani de buna credinta, de holocaustul armenilor comis de turci, al pieilor rosii din S.U.A., comis de imigrantii americani, de holocaustul romanilor comis de iudeo-bolsevici in Basarabia si, apoi, in Romania, nu se vorbeste. Despre cartea lui Mihai Ungheanu, Holocaustul culturii romane, nu vorbeste nimeni, de parca nici nu ar fi existat.

Asadar, cauza reprimarii unor evrei, in anumite epoci istorice, rezida chiar in specificitatea religiei si comportamentului lor, care ii fac dezagreabili si inadaptabili. Sau se adapteaza cameleonic doar pentru a parazita popoarele in mijlocul carora s-au pripasit.

Un argument peremptoriu, in acest sens, este chiar cartea savantului izraelit Israel Shahak, prezentata in episodul anterior,Povara a trei milenii de istorie si religie iudaica, aparuta recent, fapt semnificativ, in Editura Samizdat.

Iata ce scrie el, care, cum am relevat, este om de stiinta si, in contradictie cu un impostor precum este Elie Wiesel, are, deci, proprietatea termenilor si logica riguroasa a savantului: „Sa recunoastem deschis ca Talmudul si literatura talmudica – dincolo de ura si dispretul pe care le exprima fata de toti gentilii in general, aspect pe care il vom cerceta mai in detaliu in capitolul V – contin formulari si precepte extrem de injurioase la adresa directa a crestinismului.

De exemplu, Talmudul, in afara unui pomelnic de acuzatii sexuale murdare impotriva lui Iisus, spune ca pedeapsa acestuia in iad este sa fie inecat intr-o baie de excremente clocotite – voiau, oare, prin asta, sa-si atraga multumirile credinciosilor crestini? Sa mai citam si preceptul care ordona evreilor sa arda, de preferinta public, orice exemplar al Noului Testament care le-ar fi cazut in maini. Precept care nu a fost inca abolit si este aplicat pana in zilele noastre: la 13 martie 1980, sute de exemplare ale Noului Testament au fost arse la Ierusalim, in public, si respectandu-se ritualul, sub auspiciile organizatiei religioase Yad Le’akhim, subventionata de ministerul izraelian al cultelor.

Asadar, incepand cu secolul al XIII-lea, in Europa s-a dezvoltat o ofensiva puternica si solid sprijinita, in numeroase privinte, impotriva iudaismului talmudic. (…) Care a fost reactia evreilor – sau, mai exact, a rabinilor? Cel mai simplu a fost sa recurga la vechea tehnica a tamaierilor si a manevrelor de culise. Aproape in toata Europa, oricine putea, aproape intotdeauna, sa se «aranjeze» cu ajutorul «cadourilor»“ (pag. 40-41).

Adica, in terminologia de acum, prin coruperea celor de care depindea atingerea scopurilor – asa cum fac evreii si acum, in Romania aflata sub ocupatia Tranzitiei, pentru a obtine, preferential, afaceri oneroase: vezi acapararea Hotelului Bucuresti, vezi modernizarea MIG-urilor, vezi cazul Sorin Beraru, vezi cazul Rosia Montana, in care a fost implicat evreul Frank Timis s.a.

Imperialismul Israelului

Dar sa revin la cartea lui Israel Shahak. Trebuie sa precizez ca fragmentul citat este din capitolul intitulat, semnificativ, „O istorie totalitara“! Iar, ca dovada ca dovedeste acribie stiintifica in ceea ce spune, este faptul ca, in premisele lucrarii incepe cu definitiile care circumscriu domeniul si clarifica problemele. Astfel, primul capitol al acestei lucrari mici, dar exceptionale, este intitulat „Definitia statului evreu“, care incepe astfel: „Trebuie sa vorbim despre atitudinea adoptata in mod curent de evrei fata de neevrei: fara aceasta, nu este posibil nici macar sa intelegem ideea de Israel ca «stat evreu», dupa definitia pe care Israelul a dat-o in mod oficial.

Neintelegerea generala care – independent chiar de regimul practicat in Teritoriile ocupate – face sa se creada ca Israelul este o adevarata democratie vine din refuzul de a se intelege ce inseamna expresia «stat evreu» pentru neevrei. Dupa parerea mea, Israelul ca stat evreu constituie un pericol nu numai pentru el insusi si pentru locuitorii sai, dar si pentru toate celelalte popoare si state din Orientul Mijlociu si din alte parti.

Consider la fel de periculoase alte state sau entitati politice din regiune care, in ceea ce le priveste, se definesc ca «arabe» sau «islamice». Nu sunt nici pe departe singurul care evoca aceste riscuri. Pe de alta parte, nimeni nu vorbeste despre pericolul implicat de caracterul evreiesc al statului Israel“ (pag. 17 – subl. mea, V.I.Z.).

Putin mai departe, capitolul intitulat, la fel de elocvent, „Expansionismul izraelian“, incepe tot printr-un fel de aforism: „Ca «stat evreu», principalul pericol reprezentat de Israel pentru poporul sau, pentru ceilalti evrei si pentru vecinii sai consta in dorinta sa, justificata ideologic, de extindere teritoriala si in cortegiul de razboaie care, inevitabil, decurg din aceasta. El devenind tot mai evreiesc, sau, dupa expresia ebraica, «revenind la iudaism» (proces in plina desfasurare, cel putin dupa 1967), politica reala a Israelului se inspira din ce in ce mai mult din idei extrase din ideologia iudaica si tot mai putin din considerente rationale.

Spunand «rationale», nu inteleg sa aplic o judecata morala asupra orientarilor politicii izraeliene, nici sa scriu despre presupusele sale imperative de aparare sau de securitate – cu atat mai putin despre pretextul fals al «supravietuirii Israelului». Eu vorbesc aici despre politica sa imperiala, intemeiata pe pretinsele sale interese. Oricat de rea ar fi aceasta politica in plan moral sau politic, cred ca si mai rea, inca, este adoptarea de conduite inspirate din «ideologia iudaica» in una sau alta din variantele sale.

Justificarile politicii izraeliene fac apel, in general, la articole ale credintei iudaice sau, chiar, in cazul laicilor, la «drepturi istorice» care decurg, ele insele, din aceste convingeri si isipastreaza intregul caracter dogmatic si religios“ (pag. 24 – subl. mea, V.I.Z.).

Aici sunt expuse, foarte laconic, tezele dezvoltate de Roger Garaudy in Miturile fondatoare ale politicii izraeliene si in Procesul sionismului izraelian. Oricum insa, Israel Shahak, in intreaga sa lucrate, continua in acelasi stil sobru, obiectiv, metodic si demolator.

Dar, ca si in cazul lui Norman Finkelstein, care, in INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI, imbina relatarea stiintifica cu stilul pamfletului vitriolant, si Israel Shahak a avut de suferit represaliile sionistilor si a devenit, curand, „extrem ne nepopular in Israel“, cum se exprima, eufemistic, prefatatorul cartii, Edward W. Said. S-a ajuns pana acolo, incat, prin anul 1981, a fost declarat mort de catre Washington Post. si desi Israel Shahak s-a dus personal la redactia ziarului ca sa demonstreze ca nu este mort, n-a dat niciodata vreo dezmintire! Ca dovada de cat de „obiective“ pot fi si „prestigioasele“ cotidiane americane.

Aceasta atitudine abuziva a unei mari parti a presei izraeliene si occidentale prosioniste a devenit mai virulenta dupa anul 1975, cand Israelul a devenit putere nucleara, cu sprijinul si la adapostul S.U.A.

Aerul pestilential al literaturii holocaustice

Tot cam dupa aceasta data a devenit mai agresiva literatura holocaustica. Vazand ca este „un os de ros“, tot mai multi evrei s-au calat pe acest culoar al „economiei de piata“, devenind constienti ca, cu cat sunt mai agresivi, mai tupeisti, cu atat intimideaza mai mult adversarul si obtin bani mai multi pentru suferinta provocata de „holocaust“.

Un astfel de exemplu este escrocul Radu Ioanid, cu cartea sa Rascumpararea evreilor – Istoria acordurilor secrete dintre Romania si Israel (editura Polirom, Iasi, 2005). Dupa cum rezulta chiar din titlu, lucrarea trateaza aspecte privind emigrarea evreilor din Romania, asadar, despre fapte petrecute dupa anul 1948, dupa infiintarea statului Israel.

Dar, „holocaustul“ se terminase in 1945, odata cu incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mai mult, era vorba de evrei, care, cei mai multi, traisera in Romania si traisera bine – fusesera protejati de regimul Maresalului Ion Antonescu, fusesera trimisi la curatat zapada din orase, nu pe front, in linia intaia, cum meritau si cum sugereaza unul dintre rarisimii evrei cinstiti, Larry Friths, chiar aici, in pagina a doua a SANTINELEI!

In consecinta, problema emigrarii evreilor din Romania dupa anul 1948 nu are nici o legatura – dar absolut nici una – cu problema holocaustului, fie el unic, sau obisnuit, ca si al armenilor, ca al amerindienilor, ca al romanilor sub iudeo-comunisti. Dar Radu Ioanid face parte din Comisia antiromaneasca instituita de Ion Iliescu si condusa de marele impostor Elie Wiesel, si nu se putea sa piarda asa o pleasca din care sa iasa bani. Caci, desi este un director la Muzeul holocaustului din Washington, ca membru al unei comisii oficiale romanesti, el primeste bani frumosi de la statul roman pentru denigrarea Romaniei in dejectiile scrise de el.

Si, intr-adevar, desi problema nu are legatura cu holocaustul, cui ii cere porcul de Radu Ioanid sa-i scrie o prefata? in baza dictonului Asinus asinum fricat – Magarul scarpina pe magar, evident ca ii cere altui porc, lui Elie Wiesel. Iata ce spune acest ticalos de Wiesel sau Weasel (nevastuica) – se pronunta cam la fel – pe coperta a patra: „Oricine este interesat de evenimentele care vor marca pentru totdeauna destinul unui popor si setea lui de umanitate (ma refer, desigur, la ceea ce, in absenta unor cuvinte care sa reflecte in mai mare masura adevarul, este numit Holocaust) trebuie sa citeasca aceasta carte“ (sic).

Acest scriitor de doi bani – pardon, de foarte multi bani, dar de mana a doua sau chiar a treia –, propulsat oneros, ca publicist de escrocul de Mauriac, dupa cum am aratat in studiul Paul Goma are dreptate, nu scapa nici un prilej de a face legatura cu holocaustul indiferent de problema. Dar, pentru ca este tampit, nu are cum sa nu dea cu „mucii-n fasole“ – ca sa ma exprim si eu popularos ca presedintele Traian Basescu.

Intr-adevar, el este atat de prost incat crede, sincer, ca daca sionistii au conspirat sa-i dea lui Premiul Nobel pentru Pace, ca sa fie mai impozant si ca sa para mai convingator in agresiunile sale cu scopul de a scoate cat mai multi bani de la germani, de la elvetieni, de la romani si de la altii, atunci, el chiar ar fi capabil, chiar ar fi destept! Or, daca analizati fraza simpla – e simpla, nu e complexa! – din paranteza, atunci vedeti cat de repede se contrazice, confirmand proverbul romanesc „Doua vorbe, trei prostii!“

Sa o analizam: „Ceea ce, in absenta unor cuvinte care sa reflecte in mai mare masura adevarul, este numit Holocaust“. Altfel spus, „Daca nu avem suficiente cuvinte care sa reflecte mai bine adevarul, atunci folosim cuvantul holocaust“.

Concluzia: „Cuvantul holocaust nu exprima adevarul, este ambiguu, confuz“. Asta se intelege din fraza din paranteza si altceva nu! Cat despre „setea de umanitate“ a poporului evreu, am vazut, mai sus, cum il descrie Israel Shahak. si inca nu am dat decat cateva citate. Dar, ca sa vedeti cate grozavii mai spune, cititi-i cartea, fiindca nu stiu daca vom avea, prea curand, spatiul disponibil in revista ca sa o publicam, in serial, de si ar merita!

Revenind la mizeria lui Radu Ioanid, intentionez sa-i fac o analiza mai extinsa ulterior. Acum, vreau sa mai precizez ca postfata este scrisa de un alt tradator evreu, Ion Mihai Pacepa, fata de care Justitia romana a fost atat de slugarnica de ticaloasa incat i-a redat gradul de general. De fapt, cred ca acest individ nici nu mai traieste si altcineva ii foloseste numele si ii incaseaza bani in contul lui.

Iata ce scrie el, in mai multe locuri: „Dupa ce am primit azil politic, am informat guvernul Statelor Unite despre acest comert cu carne vie (sic)“. Prin cuvantul „comert“ autorul acestor randul se refera la tema cartii,Rascumpararea evreilor. Dar expresia „comert cu carne vie“ este folosita, in aceasta postfata, de cateva ori, ceea ce denota ca nu este o scapare din condei.

Or, sa fii general, poliglot, fost adjunct al Directiei de Informatii Externe, se presupune destul de instruit, si sa folosesti expresia „comert cu carne vie“ este absolut descalificant si degradant atat la adresa subiectilor – evreii emigranti –, cat si la adresa hartiei pe care este scrisa.

Pentru ca sintagma „comert cu carne vie“ se foloseste exclusiv pentru desemnarea traficului cu prostituate! Daca, asa cum pretinde acest I. M. Pacepa, a folosit aceeasi exprimare in informarea catre guvernul S.U.A. si daca respectivul guvern a luat de bune cele scrise, inseamna ca guvernul S.U.A. isi merita soarta si ca un eveniment ca „9/11“ este explicabil si la fel de meritat – sau, ma rog, in lipsa unor „cuvinte care sa reflecte in mai mare masura adevarul“, spun si eu, ca Wiesel, ca ii paste, oricand, un holocaust.

Oricum, din textul excretiei lui Radu Ioanid se degaja un aer pestilential, intentia lui fiind sa fie cat mai acuzator la adresa Romaniei, pentru a o intimida si a-i lua cat mai multi bani.

Foamea nesatioasa de bani a autorilor de literatura holocaustica duce cu gandul la „rechinii“ din economia de piata, care ar face orice ca sa castige bani. Iar cuvantul „rechinii“, cu ghilimele, ma duce cu gandul la filmul Falci. Interesant este faptul ca titlul filmului, in engleza, JAWS, l-a inspirat pe un artist plastic si a facut o replica a copertii inspirate de filmul respectiv, cu titlulJEWS. Pronuntia este cam apropiata. Iar asocierea este, categoric, intemeiata: autorii sionisti ai literaturii holocaustice nu sunt decat niste „rechinii“ care se infrupta din „cascavalul secolului“.

Sursa: Altermedia

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 58 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 435 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 229 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1277 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 709 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics