Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
august 24, 2017, 5:51 am
Senin
Senin
12°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 87%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 6:29 am
Apus: 8:06 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
“Dragostea Distruge Sexul” sau Cunoasterea omoara Dorinta
Aciduzzul | 25 iunie, 2013 | 0 comentarii | 517 vizualizari |
(3 voturi )

”Dragostea distruge sexul” este una dintre deja celebrele afirmatii lacaniene care izbesc si provoaca gindirea. Ce dorea maestrul sa spuna?…Definirea citorva atribute a celor doi termeni implicati ne poate orienta in descifrarea logicii lacaniene, care ne dezvaluie o serie de particularitati ale gindirii. Pentru a nu confuza cititorul am sa tratez cei doi termeni ca pe doua categorii abstracte, totale, in viata reala dragostea si sexul imbinindu-se, combinindu-se in proportii variabile in relatiile dintre oameni. Dragostea defineste o legatura emotionala de un tip special, presupune o legatura cu o durata semnificativa, presupune un anumit grad de stabilitate si continuitate – fiind dificil sa vorbim despre dragoste intr-o relatie pasagera. Expresia `dragoste la prima vedere` este imposibila din punct de vedere psihologic, ea trebuind inlocuita cu expresia `atractie la prima vedere`.

Dragostea are nevoie – si solicita incredere si continuitate pentru a se putea dezvolta. Deasemeni dragostea presupune in mod obisnuit o relatie intre persoane de sexe diferite, spre deosebire de iubire, care reprezinta o legatura emotionala cu un spectru mai larg. Ne putem iubi parintii, copii, uneori chiar si pet-ul…

Dragostea presupune un anumit nivel de cunoastere a celuilalt, un anumit nivel de intimitate. Aspectul intimitatii subliniaza o calitate speciala a sentimentului de dragoste; acest sentiment tinde sa estompeze granitele dintre noi si celalalt, este o forma de mare apropiere emotionala, de introiectare si identificare partiala a unuia cu celalalt, de pierdere a unuia in celalalt. Cei doi formeaza un tot, se intrepatrund si se confunda, cei doi traiesc uneori aceeasi experienta. Dragostea este o experienta fuzionala in care cei doi participanti ofera ceva din propria persoana celuilalt, cunoscind astfel un fenomen de imbogatire printr-o oglindire reciproca. Dragostea este altruista si tinde spre instalarea unor raporturi egale intre participanti, ea ofera in aceeasi masura in care primeste sau altfel spus dragostea se alimenteaza din ceea ce ii este oferit celuilalt, bucuria sau binele lui este si al nostru.

Putem spune ca dragostea reface ceva dintr-o mitica completitudine narcisica, prin aceasta sprijina asocierea in cupluri si un anumit tip de atomizare sociala, de suficienta a diadei formate de aceasta legatura. Dragostea nu are nevoie de spectatori, de audienta, de implicare sociala, este un exercitiu privat.

De partea celalalta sexul este o experienta axata pe obtinerea unei senzatii, trairi, placute pentru cel/cei care participa la actul sexual real sau simbolic. Sexul se bazeaza pe un masiv fenomen proiectiv si pe o necunoastere a partenerului care devine o conditie a dorintei, atractia necunoscutului fiind probabil cel mai puternic afrodisiac.

In actul sexual celalalt este un ecran pe care proiectam ceea ce ne dorim, necunoscutul din celalalt poate lua orice forma, mai ales forma dorintelor noastre! Celalalt este reprezentat conform dorintei noastre, iar dorinta presupune separare de celalalt si diferentiere, dorinta tintind tocmai posesia acelui ceva care ne lipseste si care se afla, credem noi, in posesia partenerului. La limita, celalalt este un obiect de la care asteptam implinirea unei dorinte, intotdeauna personale.

Sexul este in esenta sa egoist, dorinta noastra si excitatia aferenta se bazeaza tocmai pe diferentierea de obiectul dorintei. Sexul implica de multe ori raporturi de putere si un gen de logica duala de tip bun/rau, rapid/lent, placut /neplacut, acesta logica nefiind in mod obligatoriu simetrica. Din punct de vedere al functionarii sociale sexul incurajaza si sustine diferentierea eu/celalalt, promoveaza individualismul si colaborarea pentru atingerea unui scop/placere comun, implica uneori concurenta si cucerire.

Sexul este un act social de schimb in care ofer ceva pentru a primi un plus de satisfactie. In actul sexual asteptam sa primim ceva, suntem intr-o forma de receptivitate. Sexul reclama prezenta fizica a celuilalt in timp ce in sentimentul de dragoste suntem mai dregraba orientati spre a oferi celuilalt ceva, acesta nefiind intotdeauna necesar ca prezenta fizica. Sexul nu are nevoie de celalalt ca intreg ci doar de acele parti din celalalt capabile sa ne ofere placere, cunoasterea celuilalt incurca pentru ca limiteaza fantasma. Prostitutia acopera cea mai pura forma de relatie sexuala.

Daca ne gindim la dezvoltarea emotionala a omului observam ca bebelusul porneste in viata traind un fenomen de relatie foarte strinsa, poate chiar fuzionala cu cea/cel care il ingrijeste, de dependenta fata de adult, mergind catre un proces de diferentiere, de individualizare, de autonomizare. Putem gindi dezvoltarea si maturizarea ca pe un proces de evolutie: de la fuziune si dependenta, catre diferentiere si independenta. Aceasta este cel putin una din axele dezvoltarii acceptate si valorizate in cultura noastra…

Daca asezam cei doi termeni ai ecuatiei dragoste – sex pe aceasta axa observam un fenomen interesant: dragostea pare a tine de o experienta regresiva, primara, in timp ce sexul corespunde mai degraba unei logici mature. In acest punct observatia psihanalitica intra in conflict cu simtul comun, si sistemul de valori promovat cultural care atribuie sentimentului de dragoste un loc mai onorabil in raport cu mult blamata cautare a placerii sexuale.

Dintr-o perspectiva a dezvoltarii si a eficientei sociale sexul si cautarea pacerii sexuale ar corespune pozitiei mature – si nu trairea sentimentului de dragoste.

Este adevarat ca sentimentul de dragoste tinde sa stabileasca raporturi durabile, fiind de multe ori trait ca o dependenta de cel de care ne leaga, in timp ce sexul ne ofera mobilitate. Dragostea pacifica si nu revendica, apropie; sexul, prin diferentierea de celalalt sprijina conflictul si revendicarea obiectului placerii, diferentierea si specializarea. Putem observa aici ciocnirea dintre doua sisteme valorice, unul apartinind trecutului iar celalalt apartininind prezentului, aceste schimbari insotind evolutia societatii.

Din acest punct de vedere nu ar trebui sa ne surprinda proliferarea sexului si restringerea legaturilor bazate pe dragoste in tipul de societate in care traim si in care individualismul, competitia, statutul reprezinta elemente valorizate si incurajate.

Abordind dialectica dragoste – sex rezultatul este la fel de interesant. Ne amintim de observatiile freudiene care definesc Erosul ca o pulsiune de viata care tinde sa inglobeze unitati din ce in ce mai mari si mai complexe sprijinind astfel progresul si dezvoltarea. Eros este alimentat de o tensiune, de o neliniste, de o cautare. Thanatos, sau pulsiunea de moarte tinde, din contra, sa distruga legaturile dintre elemente, sa destructureze dar si sa se indrepte catre un echilibru metastabil.

Freud dezvolta dialectia Eros – Thanatos in ”Dincolo de Principiul Placerii” preluind conceptul Barbarei Low de ”principiu Nirvana”. Conform acestui principiu aparatul pulsional ar urmari reducerea tensiunii pina la zero, ceea ce ar corespunde disparitiei dorintei. Nirvana, implinirea si stingerea dorintei reprezinta concesii facute mortii psihice.

Sa ne amintim ca vorbind depre isteria masculina Freud observase un tip de alegere a obiectului in care cei doi curenti afectivi, atractia sexuala si iubirea pentru aceeasi persoana, nu au fuzionat. Pentru Freud maturitatea emotionala presupunea capacitatea de a iubi si a dori una si aceeasi persoana…o optiune imposibila, am spune, imprumutind logica lacaniana.

Revenind la dragoste si sex: este usor sa intelegem sexul ca fiind alimentat de pulsiunea erotica; el tinde sa ia in posesie, sa inglobeze, este ”miscare spre” un scop mereu ratat, tocmai din acesta ratare a obiectului dorintei alimentindu-si motorul. De celalalta parte sentimentul de dragoste tinde sa creeze o legatura si o situatie stabila, am putea spune suficienta, care tinde sa anuleze dorinta si sa conduca catre o ”liniste nirvanica” in care nimic nu lipseste celor doi. Din acesta perspectiva sentimentul de dragoste pare a fi alimentat de pulsiunea de moarte care tinde sa reduca tensiunile psihice catre zero si sa impuna repetitia. Performanta sociala este sustinuta de sex si impiedicata de sentimentul de dragoste!

Cele doua tipuri de relatii, relatiile bazate pe atractie sexuala si relatiile bazate pe dragoste pot fi diferentiate si plecind de la raporturile acestora cu realitatea. Atractia sexuala se bazeaza pe o afinitate presupusa, pe un minim contact cu realitatea, in timp ce sentimentul de dragoste se intemeiaza pe o afinitate confirmata, pe compatibilitatea testata a celor doi participanti, pe o realitate comuna traita.

Dintr-un punct de vedere functional, prima etapa a unei relatii (ma refer aici la relatiile mature) este atractia sexuala. Mai tirziu, cind cei doi afla cite ceva unul despre celalalt, poate aparea si dragostea. Totusi cunoasterea, apropierea de celalalt se soldeaza cu reducerea dorintei sexuale – deoarece nu poti fi in acelasi timp si aproape si departe, nu poti sa-l cunosti pe celalalt si in acelasi timp acesta sa ramina un necunoscut pe care sa il explorezi. Deasemeni putem spune ca dorinta sexuala se fundamenteaza pe necunoasterea celuilalt, pe o proiectie. Functional dragostea este cea care face imposibila atractia sexuala. Nu stim ce putem spune despre relatiile in care dragostea si atractia sexuala coexista, putem banui un dezechilibru semnificativ a ponderii celor doua calitati.

Din aceasta perspectiva in relatiile terapeutice reusite putem trai sentimente de dragoste sau mai exact de iubire, corespunzatoare acelor momente de intilnire in care cei doi, terapeut si client, traiesc si gindesc la fel aceeasi realitate interna. Momentele de intilnire care pot merge pina la fuziune fantasmatica sunt momente reparatorii pentru clientii care s-au confruntat in dezvoltarea lor cu carente afective in primii ani de viata.

Cit timp clientul ramine ancorat in fantasma unei fuziuni cu terapeutul sau, putem gindi ca terapia ia o forma de functionare care induce regresia, uneori necesara reparatiei. Dar la finalul unei terapii aceasta ar trebui sa favorizeze functionarea sexual matura si acceptarea necunoscutului din partener, concomitent cu renuntarea la intilnirea acelui partener capabil sa satisfaca integral dorinta sa. Terapia este o forma de deziluzionare progresiva menita sa puna clientul intr-un contact cu o realitate care va ramine totdeauna partial frustranta.

Desi uneori in timpul unei terapii putem trai o relatie de dragoste, totusi terapia avanseaza in directia erodarii sentimentului de dragoste, de acceptare a limitelor dorintei, de acceptare a diferentelor dintre subiect si obiectul dorintei, fapt care favorizeaza atractia sexuala. Sa ne amintim ca Freud evalua finalul unei psihanalize prin refacerea capacitatii de ”a munci si a iubi”.

Dragostea ne face sa nu ne simtim singuri, sa ne simtim intelesi, sexul nu satisface aceasta exigenta. Dimpotriva, uneori in urma unui act sexual se traieste sentimentul izolarii si alteritatii, datorita acestui pericol de cele mai multe ori actul sexual se cere acompaniat in proportii diferite de un sentiment de dragoste care acopera partial distanta dintre cei doi.

Dragostea reprezinta analgezicul fara de care intilnirea sexuala ar risca sa-si rateze scopul, adica trairea placerii.

Dragostea care tine de registrul imaginar ar trebui sa insoteasca si sa semnifice sexul care tine de registrul real.

Desigur, nu am in vedere aici patologiile sexuale, cazurile particulare in care sexul devine terenul de manifestare a conflictelor nerezolvate a unuia sau a ambilor parteneri.

Ambele aspiratii sunt puse in miscare de o logica narcisica, de intregire, de trairea unui sentiment de imbogatire si completitudine – insa sexul pare a corespunde unei miscari progresive, in timp ce dragostea ar corespunde unei miscari regresive, sau mai exact unei stagnari, unui echilibru. Ambele solutii sunt utopice, adica sortite ratarii, insa dragostea permite mai usor trairea fantasmei regasirii. Acest avantaj are un pret, pretul opririi evolutiei, al dependentei, al stagnarii – si nu in ultimul rind al erodarii placerii sexuale.

Sexul – dincolo de placerea organica, este o foame de nepotolit, asemeni dorintei, insa tocmai aceasta foame antreneaza un efort de cautare care uneori poate sustine un proces de dezvoltare in plan social sau chiar personal, cu conditia de a nu deveni singura ratiune de a fi.

Revenind la afirmatia lui Lacan ”dragostea distruge sexul”, cele doua miscari par a se exclude reciproc; nu putem dori si iubi aceeasi persoana, cunoasterea celuilalt, siguranta, confortul afectiv dat de constanta celuilalt omoara dorinta care se fundamenteaza pe necunoastere, pe diferenta, pe trairea sentimentului de lipsa. Cistigam ceva dar pierdem altceva…dar daca specia umana a ajuns la acest nivel de dezvoltare, nu comentam daca este bun sau rau acest nivel, datoram aceasta mai mult tensiunii sexuale si nu inaltelor sentimente de dragoste.

Pentru Lacan optiunea este clara: sex si evolutie. Iluminism versus teologie…din fericire natura a avut grija sa regleze aceste mecanisme nepermitindu-ne de cele mai multe ori sa traim experiente atit de categorice, amestecind lucrurile si incurcind limbile (vezi mitul turnului Babel). Diversitate versus globalizare. Exista o serie de implicatii extrem de importante referitoare la functionarea sociala pe care diferentirea sexului de dragoste o presupune.

Totul pare o problema de optiune individuala, de filosofie de viata, de libertate interioara, fiecare alege ce drum urmeaza dar este bine sa aleaga in cunostinta de cauza.

Acesta este optiunea oferita de psihanaliza, optiunea cunoasterii, optiunea alegerii constiente.

Sursa: Psihogeneza

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 46 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 432 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 228 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1270 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 702 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics