Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 21, 2017, 1:19 pm
Soare
Soare
19°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 67%
Vânt: 4 km/h E
Răsarit: 7:38 am
Apus: 6:22 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
Felul de a fi al romanilor. Dreptul la o a doua opinie
Aciduzzul | 26 iunie, 2012 | 0 comentarii | 262 vizualizari |
(1 voturi )

Octavian-Traian Roman
Bineinteles, ca orice roman care se respecta, am inghitit si am digerat foarte greu raportul american “Romanian Culture and Behavior”, studiu comandat in 1941 de catre Office of War Information, cu scopul declarat de a surprinde trasaturile majore de caracter ale poporului roman, si bineanteles punctele tari si punctele slabe ale natiunii noastre. Nimic surprinzator de altfel, deoarece atat ca indivizi cat si ca natiune ne este foarte greu sa acceptam opiniile si parelile cu conotatie negativa, ba mai mult decat atat fenomenul de negare a realitatii devine foarte acut. Atunci am decis sa-mi indrept atentia spre studiile efectuate in randul altor natiuni, pe care am putea sa le consideram mult mai impartiale decat americanii, rusii sau natiunile din imediata noastra vecinatate.

O astfel de natiune este natiunea canadiana. Un popor pacifist, cu o excelenta reputatie internationala (mult mai putin expansiv si agresiv decat americanii sau rusii), si guvernul canadian a efectuat studii sociologice asupra Romaniei si romanilor. In paranteza fie spus guvernul Majestatii Sale, a efectuat studii asupra tuturor tarilor si natiunilor lumii, dar asupra carora nu merita insistat inca, din simplul motiv ca nu fac parte din obiectul prezentului demers.

Studiul efectuat de catre Canada, apartine Centrului de studii interculturale (Centre d’apprentissage interculturel) creat in 1969 de catre guvernul canadian si care este in prezent subordonat Ministerului de Afaceri Externe al Canadei.

Centrul, asigura personalului care urmeaza sa lucreze in tari straine o instruire interculturala, prin intermediul unor baze de date despre toate tarile cu care Canada are relatii diplomatice. O sectiune aparte a fiecarei baze de date este rezervata contactelor cu locuitorii tarii respective, virtuali colegi si parteneri in realizarea unor proiecte.

Spre a facilita aceste contacte, sunt expuse doua puncte de vedere: unul local, al unui nativ din tara analizata, si al doilea canadian, din partea unei persoane care a lucrat sau a calatorit in tara respectiva si a dobândit o anume experienta, demna de impartasit si altora.

Expunerile ating un mare numar de subiecte: conversatiile, stilurile de comunicare, codurile vestimentare, punctualitatea, cum sa stabilesti relatii pozitive, cum se gestioneaza conflictele la locul de munca, atitudinea localnicilor fata de religie, clase sociale, egalitatea sexelor si originea etnica, ce filme, carti, feluri de mâncare si site-uri web sunt recomandabile, ce stereotipuri pot dauna bunelor relatii etc.

Acest demers intercultural, nu pare a fi cunoscut publicului larg din Romania, dar din fericire el poate fi consultat pe internet direct pe site-ul centrului de relatii interculturale sau mai nou, intr-un demers plin de curaj si abnegatie, publicat de catre jurnalistul, prozatorul si traducatorul Mircea Gheorghe in unul din jurnalele comunitatii romanesti din Canada – Pagini Romanesti. Mircea Gheorghe (n. 1943), sa stabilit din 1990 in Canada. Licentiat in litere (Bucuresti, 1966). Colaborator la mai multe reviste din România si diaspora. Scrie la Pagini românesti din 2002. A publicat sinteze despre istoria criticii si ideilor literare, traduceri din F. Braudel, P. Chaunu si J.-M. Guyau, precum si cartile Partida de canasta (Polirom, 2005, proza scurta), Imprevizibilul triumf (Institutul European, 2008, eseuri), Clepsidra (EuroPress, 2010).

Daca ar fi sa dam crezare studiului, cele trei caracteristici de baza ale romanilor in relatiile dintre ei si in relatiile cu ceilalti sunt: ambigui, ambitiosi si autoritari.

In incercarea de ma distanta cat mai mult de efectele emotionale ale rezultatului acestui studiu, ma voi limita la simpla traducere a acestuia, fara a aduga nici un comentariu.

Iata deci continutul studiului:

Conversatii

Intrebare:

Am intalnit un roman pentru prima data si vreau sa-i fac o buna impresie. Care sunt cele mai bune subiecte de abordat?

Din punctul de vedere local (romanesc)

Romanii au trait mai bine de patruzeci de ani sub un regim (regimul comunist) care descuraja contactele cu strainii. Romanii stabilesc contactul cu strainii de o maniera diferita fata de maniera de apropiere de proprii compatrioti. In timpul primeleor intalniri, reprezentatii celorlate culturi sunt obligati sa-si asume identitatea lor nationala (conform stereotipurilor romanesti). In scopul de a situa asteptariele pe un continuum, este obligat sa aiba o abordare mai putin agresiva decat un american, dar mai directa si mai putin aroganta decat un francez de exemplu.

Barierele ideologice si politienesti nu mai exista in Romania iar populatia este in prezent deschisa contactelor cu strainii. Nu exista subiecte tabu, dar un strain isi va da seama repede ca interlocutarii sai sunt mai mult interesati de de problemele care ii afecteaza in mod direct – probleme personale, politice, economice sau internationale – decat sa abordeze alte subiecte. Munca si locul de origine sunt intotdeauna subiecte bune de abordat pentru a face cunostinta. Starea vremii este un alt subiect intre altele.
Judecatile de valoare sunt prost vazute la inceput, dar de indata ce comunicarea a fost stabilita a critica, a judeca si eticheta oamenii si comportamentele lor devine regula jocului.

Umorul este totdeauna bun pentrua sparge gheata si a facilita comunicarea. Umorul romanesc este suculent si cateodata asbsurd sau negru. Romanii iubesc jocurile de cuvinte si cuvintele cu doua intelesuri.

Din punctul de vedere canadian:

Am constatat ca subiectele de discutie care ii intereseaza cel mai mult pe romanii cu care am facut cunostinta sunt tara de origine, familia (de exemplu sunteti casatorit, aveti copii, etc), scopul prezentei in Romania si ceea ce ganditi despre Romania. Asupra acestui punct romanii cu care am stat de vorba sunt foarte mandri de tara lor, de cultura si de istoria lor si ca apreciaza o critica onesta dar pozitiva (ca de exemplu un comentariu pozitiv asupra monumentelor, peisajelor, locurilor de vizitat, bucataria romaneasca). Dupa cum am putut sa constat in numeroasele locuri pe care le-am vizitat, romanii sunt un popor generos si primitor care apreciaza mancarea buna si tuica (bautura locala din prune) pe care v-o ofera deseori.

In discutiile mele cu locuitorii tarii am inteles ca exista cateva subiecte delicate, ca de exemplu despre rromi (numiti si tigani). Din experienta mea am constatat ca raporturile dintre rromi si romani sunt foarte dificile. Am vazut foarte des cand eram in compania romanilor (prieteni sau colegi) care s-au arata foarte defensivi si agresivi impotriva rromilor care se apropiau de mine sau de alti cetateni straini.

In discutiile asupra rromilor, cu colegii romani, am fost foarte viguros invitat sa nu judec tratamentul aplicat rromilor avand in vedere ca, situatia si contextul romanesc imi este strain.

Nu am avut foarte multe contacte cu rromii, dar am observat ca acestia constituie un grup dezavantajat in societatea romaneasca, considerati in cele mai multe din cazuri ca cersetori, si am observat ca sunt tratati rau de catre restul comunitatii. Din putinele contacte pe care le-am avut cu acestia am constat ca si acestia sunt primitori si curiosi si exista o iritare datorata saraciei lor evidente , care este intotdeauna prezenta. Aceasta iritare se manifesta sub forma de cereri de ajutor financiar sau material, care o sa va puna in situatii jenante.

Un alt subiect delicat in ochii romanilor pe care i-am intalnit, este despre perioada comunista. Din cate stiu tinerii romani vor sa progreseze cu siguranta intr-un sistem capitalista si ca admira lucrurile moderne si occidentale, si din cand in cand sunt ambivalenti. Generatia mai in varsta are tendinta sa regrete siguranta locurilor de munca si viata pe care sistemul comunist le-a oferit-o. Nu am fost pus niciodata in situatii in care trecutul comunist al Romaniei a fost capabil sa provoace o suceptibilitate declarata sau o situatie intradevar jenanta,dar am ajuns la concluzia ca acest subiect trebuie tratat de o maniera apolitica si fara a purta judecati in timpul discutiilor.

Cu alte cuvinte am lasat romanii sa dea tonul la discutii si m-am limitat sa pun intrebari asupra subiectului, cu precautii. Motivul este ca am fost martor la o discutie in care un strain s-a lansat intr-o critica puternica asupra comunismului, fapt care i-a ofensat pe interlocuitorii sai. Chiar daca nu am auzit niciodata pe romani sa critice intr-un mod vehement comunismul , am simti ca, poate fi considerat acceptabil sa fie criticat de catre romani mai degraba decat de catre straini.

O alta experienta dupa un prim contact cu romanii si chiar dupa aceea, a fost aceea ca prietenii si cunostintele din Romania sunt foarte constienti de marea diferenta dintre salariile cetatenilor straini care lucreaza in Romania si salariile lor. Salariile, se pare ca, sunt un subiect de discutii libere si deschise intre romani. Oamenii par a divulga de buna voie sumele pe care le castiga si m-au intrebat adesea care este salarul meu. Am remarcat de asemenea, dupa un numar mai mare de discutii, ca prietenii si colegii mei romani, regreta ca tara lor nu a mers pe drumul capitalismului imediat dupa al doilea razboi mondial, si ca tara lor nu a primit suport si asistenta technica din partea occidentuluii.

Din acest motiv am considerat ca este mai prudent sa ma arat foarte discret in ceea ce priveste salariul meu. Pentru a plasa lucrurile intrun context corect, salariul meu era de douasprezece ori mai mare decat al colegilor romani care ocupau posturi similare si la drept vorbind ar fi putut pe buna dreptate sa provoace in sanul colegilor romani, stupefactie, incredulitate si chiar resentimente.

In concluzie doaresc doar sa reamintesc ca am avut impresia ca romanii sunt primitori, decontractati si foarte putin diferiti in comportamentul lor fata de celelate popoare europeene sau occidentale.

Stiluri de comunicare

Intrebare: Ce trebuie sa stiu in ceea ce priveste comunicatiile verbale sau non verbale?

Din punctul de vedere local (romanesc)

Distanta fizica acceptabila (zona de intimitate) este mai redusa decat in America de Nord, oamenii isi string mainile de aproape dupa care raman la aceeasi distanta, (mai mult sau mai putin). In timpul discutiilor privirea interlocutorilor poate fugi in mai multe directii. Romanii isi concentreaza atentia asupra interlocutorului, mult mai putin decat nord americanii, ei lasand de multe ori impresia unui deficit de atentie, iar sustinerea privirii interlocutorului (privitul direct in ochii interlocuitorului) poate fi perceputa ca jenanta dar niciodata ca o ofensa.

A se atinge in timpul discutiilor, nu este rau vazut, odata ce gheata a fost sparta, dar totusi strainii trebuie sa fie putin mai rezervati. Oamenii utilizeaza multe gesturi si grimase, limbajul non verbal si vivacitatea vocii situeaza romanii la mijocul drumului intre englezi si italieni.

Natura expresiilor trebuie orisicat interpretata in cadrul unei culturi contextuale, cu multe aluzii, de subantelesuri si de apropouri.

Din punctul de vedere canadian:

Din ceea ce am putut constata romanii sunt curtenitori. Barbatii din generatiile ceva mai varstnice sunt in general foarte galanti in relatia cu femeile. Ei se inclina in fata femeii pentru a-i saruta mana, le deschid si le tin usile deschise pentru a le permite de a trece primele, etc. Unele femei din occident ar putea sa gaseasca asta ofensator, dar credem ca aceste gesturi sunt facute din politete, si eu personal am apreciat aceasta atitudine.

Barbatii din generatiile mai tinere au de asemenea tendinta sa se comporte politicos si de o maniera galanta, dar nu mai saruta mana femeilor in timpul ritualului de salut. Cel mai adesea le tin usa edschisa sau le ofera locul lor. Am constat ca femeile sunt foarte confortabil in ceea ce priveste distanta personala, atingerile, strangerea mainii si contactul vizual, care intre barbati si femei sunt identice cu regulile si normele de politete canadiene. Cu exceptia sarutului mainii nu am constatat diferente in ceea ce priveste limbajul corporal, intere occidentali si romanii pe care i-am intalnit.

Unul din lucrurile care m-a surprins adesea estea pasiunea cu care prietenii si colegii mei romani dicuta intre ei. La inceput am am considerat banale discutii ca fiind conflicte. Am fost tachinat din cauza acestor false impresii, si mi s-a adus aminte ca romanii sunt latini, si in consecinta ei adora sa se exprime cu pasiune si gesticulari. Asta inseamna ca strainii pot fara indoiala sa se arate directi in relatia cu romanii si sa le vorbeasca liber, fara teama ca aceasta maniera si abordare ii va ofensa sau ca va fi rau interpretata.

Afisarea emotiilor

Intrebare – Afisarea emotiilor, de afectiune, de furie sau alte emotii sunt ele acceptabile in public?

Din punctul de vedere local (romanesc)

Romanii vorbesc tare si isi exprima adesea emotiile in public, Tonul este deseori puternic si animat asfel incat da impresia strainilor, de cearta, ceea ce in cele mai multe cazuri nu este vorba despre asa ceva. Iritarea poate iesi la suprafata si este vizibila si nu prea este mascata.

Din punctul de vedere canadian

Afisarea in public a emotiilor, afectiune sau furie ca de altfel intreaga gama de emotii este foarte frecventa in randul romanilor, intr-o maniere atat de evindenta incat am fost luat prin surprindere.

Codul vestimentar, punctualitate si formalitate

Intrebare: Ce trebuie sa cunoastem despre locul de munca (codul vestimentar, intarzieri, formalism)?

Punctul de vedere local:

Tinuta vestimentara variaza in functie de circumstante si de pozitia sociala. La locul de munca functionarii se imbraca de o maniera care reflecta pozitia lor: cu ca«t este mai inalta pozitia ierarhica cu ata mai mult formalismul este mai mare. Nu exista codul vestimentar de vineri. Oamenii de afaceri prefera din ce in ce mai mult haine luxoase, de marca, ca simbol al reusitei sociale, Romanii se asteapta ca strainii sa se imbrace intr-o tinuta mai lejera decat ei, tinuta de oras este preferata.

Maniera de a se adresa unei persoane tine cont de pozitia sociala a acesteia. Distanta fata de cei situati la putere este mare, si familiaritatea cu subalternii este foarte rara (tutuirea este unidirectionala, numai de sus in jos. Prenumele este foarte rar utilizat in afara relatiilor amicale si de obicei se utilizeaza numele de familie precedat de domnule X sau doamna Y.

Viziunea asupra timpului este mult mai flexibila decat in America de Nord, un sfert de ora de intarziere este considerat un lucru normal si este numit sfertul academic, Intr-un sistem care functioneaza rau oamenii au foarte multe probleme personale pe care trebuie sa le rezolve zilnic, absenteismul la locul de munca este tolerat, in mod special in randul functionarilor publici dar si in marile companii.

Respectul normelor si legilor lasa de dorit ceea ce are o incidenta asupra productivitatii si da nastere unori stari de frustrare inclusiv in radul romanilor.

Punctul de vedere canadian

Am remarcat ca prietenii si colegii mei romani au un sens al modei foarte dezvoltat. Ca si in Canada, codul vestimentar depinde de locul de munca. In cazul meu se astepta ca tinuta sa fie lejera dar si eleganta in acelasi timp, cu late cuvinte o pereche de jeans de culoare inchisa si o bluza sau o camasa eleganta, ghetele sport nu erau acceptate pentru o zi de lucru obisnuita. Pentru sedintele mai sofisticate, de nivel inalt este nevoie de a fi adoptata o tinuta mai elaborata ca de exemplu un costum sau o rochie mai eleganta.

In anumite medii de munca am observat ca se purtau blugi si pantofi sport , dar in general aceasta imbracaminte mai neglijenta este rau vazuta.

Modul de a se adresa intre colegii si sefii din biroul meu era foarte decontractat – utilizam cel mai adesea prenumele. Intotdeauna la inceput, ma adresam interlocutorilor mei, in mod formal (de exemplu domnule, doamna si asteptam sa fiu invitat sa utilizez prenumele sau. Asta mi s-a parut ca a functionat foarte bine in general, deoarece invitatia de a utiliza prenumele este facuta imediat. In ceea ce priveste femeille ceva mai in varsta am descoperit ca obiceiul este de al le numi ‚’’tante X’’

Am remarcat o diferenta intre straini si romani in ceea ce priveste atitudinea fata de tragerile de timp, de punctualitate, intarzieri, absenteismului, si a productivitatii, Atitudinea colegilor romani in ceea ce priveste tragerile de timp, termenele limita, punctualitatea si productivitatea este mult prea relaxata. Din contra nu am remacat nimic deosebit in ceea ce priveste absenteismul. Romanii se pare ca se duc la locul de munca in mod regulat dar in ceea ce priveste intarzierile, pauzele de cafea si tigara prelungite precum si termenele limita nerespectate sunt foarte frecvente.

(Va urma)

Foto: Victor Roncea

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 80 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 242 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1281 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 718 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics