Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
iunie 22, 2018, 4:02 pm
Soare
Soare
31°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 32%
Vânt: 11 km/h V
Răsarit: 5:31 am
Apus: 9:04 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
Reflectii asupra lui Mamon cel Nedrept. Camataria/ dobanda, cangrena lumii contemporane
Aciduzzul | 28 septembrie, 2010 | 0 comentarii | 258 vizualizari |
(1 voturi )

Ivor Benson
Bãtãlia finalã a Crestinismului se va duce pentru problema banilor si pânã nu s-a rezolvat aceastã problemã Crestinismul nu va putea domni în lume (Honoré de Balzac). Care oare e problema care trebuie clarificatã mai mult decât orice altceva pentru popoarele din occident? Problema banilor. Mai precis, principiul cãmãtãriei, care este cheia sistemului monetar contemporan si cheia întregii economii contemporane. Soljenitân l-a numit “tot rãul lumii la un loc”. E vârful piramidei puterii nelegitime care domneste asupra lumii întregi. E oare posibil sã scape lumea de sub cãlcâiul cãmãtãriei? Marile finante internationale stiu cã acest principiu duce la o cãmãtãrie tot mai exacerbatã care în cele din urmã se prãbuseste nemaiavând o bazã si de aceea acum se zbat sã transforme puterea lor financiarã în putere politicã si militarã pentru a-si proteja averile si a-si perpetua pozitia de exploatatori si paraziti ai maselor de producãtori.

Cãmãtãria e datul banilor cu împrumut pentru profit. Adicã banii nu mai sunt o modalitate de a facilita schimburile de mãrfuri si servicii ci devin o marfã în sine. E o mare diferentã între a da cu împrumut bani pentru profit si a da cu împrumut unelte sau pãmânt sau case pentru profit. Cine îsi închiriazã casa sau îsi dã pãmântul în arendã oferã ceva palpabil si util, care produce bunuri, în schimbul profitului (chirie, arendã). Dar cãmãtarul dã cu împrumut nu ceva ce produce, ci doar un mijloc de schimb.

Nu e totdeauna usor la prima vedere sã vezi rãul intrinsec al cãmãtãriei. De multe ori cel care ia bani cu împrumut se vede avantajat primind bani cu împrumut când are nevoie de ei, în schimbul dobânzilor ce le plãteste. Dar metoda de acumulare a dobânzilor face ca totdeauna cel ce ia cu împrumut sã fie în pierdere, nu numai ca individ, ci pe scarã nationalã, ca populatie majoritarã. Cãci cãmãtarii totdeauna îi exploateazã pe producãtorii care împrumutã capitalul necesar începutului productiei pentru cã cãmãtarii nu-si asumã riscurile productiei; cei care muncesc si produc câstigã sau pierd, cei care dau cu împrumut nu pierd niciodatã. E ca la jocurile de noroc care sunt astfel falsificate încât numerele câstigãtoare revin totdeauna bãncii.

Rãul cãmãtãriei devine evident când cãmãtarii – adicã dinastiile de bancheri milionari – devin destul de bogati ca sã împrumute nu numai indivizilor ci si guvernelor. Astfel nu numai individul devine “dator vândut”, ci întreaga natiune. La lãcomia initialã de bani a cãmãtarului-mare afacerist se adaugã acum lãcomia de putere.

Toate scrierile religioase au denuntat cãmãtãria: Biblia, Coranul. Toti marii scriitori dotati cu puterea de-a întelege sufletele si afacerile oamenilor au denuntat-o: cel mai bun exemplu e Shakespeare. Deuteronomul 15:6 scrie: “Ai sã dai cu împrumut multor natiuni dar n-ai sã iei cu împrumut si-ai sã domnesti peste multe natiuni dar ele nu vor domni peste tine”. Si tot acolo, 18:12 si 13: “Ai sã dai cu împrumut la multe natiuni, dar n-ai sã iei cu împrumut de la nimeni. Si Domnul tãu te va face seful si nu coada; si numai tu ai sã fii deasupra tuturor si n-ai sã fii sub nimeni”.

Asa le-a zis zeul tribal Iehova la cei din tribul lui Iuda – nu la toatã omenirea. Deuteronomul contine instructiuni pentru aplicarea unui dublu cod moral, unul de rectitudine pentru “ai nostri” si altul de înselãtorie pentru “ceilalti”. Si se vede clar de aici cã scribii care l-au scris pricepeau exact principiul nociv al cãmãtãriei, care este opus prieteniei si unitãtii sociale, cãci cãmãtãria în mod necesar stabileste raporturi nedrepte si în mod fatal duce la uzurparea drepturilor celor cinstiti.

De aceea Deuteronomul zice cã e “o abominatie” sã dai bani cu împrumut cu dobândã unui “frate” (23:20). Legea Islamului denuntã cãmãtãria, declarându-i vinovati atât pe cel ce dã cu împrumut cu dobândã cât si pe cel ce ia un astfel de împrumut si si pe cel ce scrie contractul. Dar Islamul nu recomandã, ca Deuteronomul, sã fie folositã cãmãtãria ca o armã de distrugere a celorlalte natiuni pentru a instaura un singur trib “deasupra tuturor” sã “domneascã” peste toate natiunile.

Hristos a vãzut rãul cãmãtãriei. Piesa lui Shakespeare Negutãtorul din Venetia este o analizã magistralã a cãmãtãriei. În convorbirea dintre Antonio si Shylock, Antonio declarã cã e imoral sã te prevalezi de nenorocirea cuiva pentru a-l jefui de bunuri; Shylock îl justificã pe cãmãtar zicând cã Dumnezeu binecuvânteazã “hãrnicia” lui de-a acumula bunuri cum l-a binecuvântat si pe Jacob care l-a înselat pe unchiul sãu Laban si si-a fãcut o parte de avere mai mare decât i se cuvenea în detrimentul unchiului sãu (Facerea 31).

Cum de persistã cãmãtãria desi de mii de ani se stie cã e rea? La fel cum persistã obiceiul de-a te droga cu halocinogene: pentru cã aduce profit cãmãtarului si dã victimei pe termen scurt senzatia euforicã cã are un avantaj imediat. În China comertul cu opiu a redus o mare parte din populatie la dependenta de droguri; la fel în occident cãmãtãria a redus o mare parte din populatie la dependenta de bãnci. Dezintoxicarea de droguri e grea, lungã si cere sacrificii; la fel dezintoxicarea de cãmãtãrie.

Statele occidentale sunt dominate de o supraclicã criminalã extrem de puternicã care este deasupra legii si nu dã socotealã nimãnui, exact ca si lumea criminalã interlopã; mai mult, cele douã lumi, supraclica cãmãtãreascã si lumea interlopã de criminali urmãriti de politie, sunt în strânsã legãturã si colaboreazã, cãci lumea interlopã de jos e finantatã, organizatã si incitatã de cãtre supraclicã la acte de violentã si actiuni subversive si revolutionare împotriva clasei de producãtori atunci când acestia nu se supun imediat ambitiei mondiale a supraclicii. Supraclica profitã instaurând guverne comuniste; apoi profitã din nou vânzând arme guvernelor occidentale ca sã se apere de guvernele comuniste.

Rãul cãmãtãriei este exacerbat imens de sistemul de a produce în mod legal bani falsi, prin care statele tipãresc imense cantitãti de bani fãrã acoperire, punând în circulatie bani de hârtie creati arbitrar si pusi în circulatie ca o datorie a statului cãtre bãnci la care trebuie plãtite dobânzi. Banii care circulã între cetãteni sunt doar o fractiune infimã a datoriei nationale; de unde apar muntii de datorie nationalã, când totalitatea banilor care circulã si care sunt depusi în conturi nu constituie decât o cifrã mult mai micã? Astfel sistemul bancar creste pe trupul natiunii ca un cancer. Dar acest cancer al sistemului bancar a permis guvernelor occidentale sã pompeze în guvernele comuniste si-n cele din lumea a treia sute de miliarde în mãrfuri si servicii, pe care le plãtesc cetãtenii prin inflatie si ridicarea exageratã a impozitelor plãtite de cei care muncesc si produc.

Cum e posibil ca inteligenta intelectualitãtii din occident sã fie capabilã sã trimitã oameni pe lunã, dar sã nu fie capabilã sã vadã efectele cãmãtãriei si sã priceapã cã nu poti crea la infinit bani fãrã acoperire fãrã sã ruinezi natiunea? De-un secol, intelectual occidentului s-a concentrat asupra problemelor tehnice; cei mai inteligenti oameni se ocupã de stiinte exacte si tehnologie. Apoi, averea acumulatã prin cãmãtãrie e asa de imensã, încât mase de oameni care în alte privinte sunt oameni cinstiti si de bunã credintã au fost angrenati în serviciul enormei escrocherii cãmãtãresti, care-i plãteste bine: politicienii, bancherii, profesorii, jurnalistii. Ii e greu omului sã renunte la avantaje personale din principiu. Cetãtenii tãrilor occidentale sunt dotati de la naturã cu instinct de acumulare si doresc sã achizitioneze bunuri. Masele sunt înrobite unei manii de-a cumpãrã tot timpul si euforia cumpãrãturii imediate îi face orbi la consecinte.

Dar cum se face cã economistii si expertii în finante, ajutati de stiinta lor si de computere rapide, nu vãd asta când studiazã problemele distribuirii si circulatiei bunurilor? Rãspunsul e cã stiintele economice sunt stiinte la fel de autentice ca si stiinta marxism-leninismului. Falsitatea lor se vede de la început din neputinta lor de a defini termeni ca “banul” sau “creditul.” Stiintele economice nu pot rezolva probleme pe care nu le pot enunta. Dupã enuntare, pentru rezolvare trebuie sã adunãm toate datele care apartin problemei.

Dar asta nu se poate face, cãci cea mai importantã parte a datelor este exclusã: si anume acea parte care n-a fost exclusã din Deuteronomul sau din Coran sau din Shakespeare: cunoasterea instinctului de achizitie al omului, pofta de avere si pofta de putere a omului si slãbiciunea lui când cedeazã la tentatia de-a fi nedrept în favoarea lui. Si cu cât sunt teoriile economistilor mai fantastice, mai ireale si mai false, cu atât se bucurã de mai mult prestigiu. De aceea economistii concep cãmãtãria ca o parte necesarã a mecanismului monetar care într-o zi va functiona în fine cum trebuie.

La ce-i foloseste individului sã priceapã principiul cãmãtãriei? Cunoasterea adevãrului e totdeauna eliberatoare, chiar dacã adevãrul pe care-l aflã îi spune doar cã nu este liber; cãci numai adevãrul poate elibera. Cunoasterea adevãrului si întelegerea fortelor nocive întotdeauna creazã echilibru sufletesc într-o societate unde acele forte nocive sunt atotputernice; necunoasterea si neîntelegerea duc la depresiune si descurajare.

Dintre cãrtile care explicã situatia monetarã contemporanã recomandate de autor, mai recente sunt P.T. Bauer: Equality, the Third World and Economic Delusion (Weidenfeld and Nicholson, 1981); Eric de Mare: A Matter of Life and Debt (Veritas, 1986); H.S. Kenan: The Federal Reserve Bank (Noontide Press).

Ivor Benson, Factorul Sionist (cap. 10)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 9 decembrie, 2017 | 0 comentarii | 219 vizualizari | 2 voturi

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 192 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 1 comentarii | 483 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 269 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1336 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics