Maria Petre
Nici nu a început bine 2010, că efectele schmbărilor politice de anul trecut au şi început să se vadă. Cu atâţia miniştri care s-au perindat pe la Ministerul Agriculturii, este şi normal să nu fi fost făcute la timp notificările la Bruxelles, aşa că ce să ne mai mire că în prezent nu există legi, nimeni nu ştie ce subvenţii se dau în zootehnie şi ce valoare au. S-a ajuns chiar în situaţia, de exemplu, să fie abrogată Legea 381\2002 privind asigurările agricole, pe motiv că ar fi considerată de UE ca fiind ajutor de stat. Practic, agricultorii nu pot încheia poliţe de asigurare cu societăţile de profil în absenţa unui act normativ, iar toată lumea aşteaptă, în condiţiile în care subvenţiile pe suprafaţă nu pot obţine în absenţa asigurării.

Ţinând cont că primele întâlniri sau mai bine-zis consultări între ministru şi agricultori au avut loc în ianuarie, nu ar trebui să ne mire ca în toată tevatura notificării, urmată de legiferare, să se scurgă o perioadă bună de timp, ceea ce ar putea face ca punerea în aplicare să devină efectivă undeva spre luna aprilie, dacă nu cumva mai târziu. Să recunoaştem, planuri, discuţii sunt destule, se vorbeşte chiar şi de o premieră pentru agricultura românească, respectiv asigurarea la îngheţul din timpul iernii şi secetă. Deocamdată pe hârtie, rămâne de văzut însă dacă toate aceste lucruri se vor şi materializa.

Se caută înlocuitor pentru Legea 381\2002

Deşi toată lumea este conştientă de limitele Legii 381\2002, ani de zile nu s-a adus nicio îmbunătăţire, iar în 2009 de exemplu, s-a reuşit chiar ‘’performanţa’’ să nu fie acordate despăgubiri la secetă în lipsa unei HG care să certifice calamităţile. Guvernanţii au fost preocupaţi mai mult de schimbările politice decât de problemele agricultorilor.
‘’Există o schemă pentru înlocuirea Legii 381, o asigurare în care să se plătească preţul primelor de asigurare pe o formulă europeană, astfel încât despăgubirile să fie plătite de o societate de asigurare. Deocamdată, nu s-a notificat nimic la Bruxelles‘’, afirmă Marcel Cucu de la Liga Asociatiilor Producătorilor Agricoli din România, care adaugă că în ritmul acesta agricultorii vor putea beneficia de noua lege abia în vară-toamnă.

Până în prezent, regula era ca despăgubirile să vină 50% de la stat şi 50% de la asigurător, în condiţiile în care ca statul subventiona, în 2009 de exemplu, cu 20% primele de asigurare.

Cucu susţine că se încearcă ca statul să plătească până la jumătate din prima de asigurare. Pentru că multe societăţi de profil nu-şi respectă promisiunile, numărul celor asiguraţi s-a redus în ultima vreme, fiind remarcată reticenţă, în special din partea producătorilor mici.

Şi Marius Rusu, director executiv al Asociaţiei Grup Est Huşi, ai cărei membri au dat în judecată anul trecut Ministerul Agriculturii pentru că nu le-au fost plătite despăgubirile pentru culturile calamitate şi nici măcar recunoscute suprafeţele, susţine că el unul a văzut proiectul, care este oarecum schimbat, în sensul că include asigurătorul cu o răspundere de 30%.

S-ar putea să apară şi ceva modificări în ce priveşte susţinerea de către stat a primei de asigurare.
La orice formă se va ajunge, fermierii vor trebui să-şi facă asigurare, pentru că schema de plată pe suprafaţă impune acest lucru, afirmă Rusu. În ce priveşte despăgubirile de anul trecut, slabe speranţe, în condiţiile în care bugetul Ministerului Agriculturii pentru acest an nici nu are prevăzute sume pentru plata despăgubirilor la calamităţi din 2009.

Seceta, marea problemă

În condiţiile lipsei actului normativ, nici nu se mai poate vorbi de facilităţile pe care le puteau primi de la asigurători fermierii care făceau lucrările la timp, susţine Nicolae Sitaru, un fermier din judeţul Ialomiţa. Deşi este nemulţumit de faptul că nu există o lege a asigurărilor agricole, fermierul spune că el tot se asigură, până la urmă dacă îşi permite să chleltuiască 2.500 de lei pentru un ha de culturi agricole poate să dea şi banii pentru asigurare. Seceta şi îngheţurile de iarnă constituie cele mai mari probleme, numai în judeţul Ialomiţa fiind calamitate anul trecut 180.000 ha în diferite proporţii.

Un alt agricultor, Mihai Stancu din judeţul Dolj este nemulţumit că nu există despăgubiri la secetă şi nici nu vede vreo rezolvare a situaţiei.
‘’Este posibil să nu se mai subvenţioneze prima de asigurare, iar fiecare va face asigurarea pe banii lui, nu se ştie încă. Oricum la secetă suntem descoperiţi ‘’, declară Stancu. Singurul an în care a beneficiat de despăgubiri pentru suprafeţele calamitate de secetă a fost anul agricol 2006-2007. A mai avut ceva probleme la grindină, dar s-a descurcat cu societăţile de asigurări. Va continua să se asigure, deşi este conştient că în cazul secetei nu există nicio soluţie sau cel puţin deocamdată.

Sunt şi agricultori care speră că lucrurile se vor mişca repede. Viorel Matei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, speră ca spre sfârşitul lunii să se poate şti mai multe despre forma legii, pentru că dacă se mai întârzie mult nu va fi de mirare dacă oamenii nu se vor ‘’înghesui să se asigure’’. Pentru că anul trecut nu s-a dat nimic la secetă, din lipsa unui HG, lumea nu se prea arată dornică să de ducă la societăţile de asigurări. Matei afirmă că se încearcă să se meargă cu o susţinere de 50% la asigurări, dar problema se pune de unde poate bugetul Ministerului Agriculturii să susţină operaţiunea? Bugetul pe 2009 n-a avut aproape nimic, că de aia, nu s-a dat HG pe care o aştepta toată lumea. După ce că era puţin, s-a mai pierdut şi la rectificare.

În 2009 au fost asigurate circa 270.000 ha de orz şi orzoaică, 1,3 mil. ha de grâu, 400.000 ha de rapiţă, 800.000 ha de porumb, 430.000 ha de floarea soarelui, potrivit datelor frunizate de Matei. În total, se poate spune că peste 50% din suprafeţele însămânţate au fost asigurate, comparativ cu 86% în 2008, iar tendinţa este de scădere în acest an.
‘’Ni vom depăşi 35-40% din suprafeţele însămânţate, doar firmele mari, care dispun de imobiliare pe care le pot pune drept garanţii, pot să se asigure.

Cei mari au mai multe activităţi, pot să-şi acopere pierderile dintr-o parte cu profiturile din alta, pe când cei mici n-au niciun avantaj, dacă se asigură, iar dacă seceta le distruge producţia, nu se aleg cu nimic’’, declară Matei. În 2008, în România au fost asigurate 3,8 milioane de hectare, nivelul primelor brute subscrise fiind de aproximativ 95 milioane de lei. Principalii jucători pe piaţa asigurărilor agricole sunt Agras, Asiban, Asirom, Astra Uniqa, Generali, Omniasig, Allianz Tiriac, BCR Asigurari, Carpatica Asig, Unitasi FATA Asigurari Agricole.

Vechile prevederi

Conform prevederilor Legii nr.381/2002 privind acordarea despagubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, statul despăgubea producătorii agricoli pentru pierderile cantitative şi calitative de recolte produse printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale.

De aceste despăgubiri beneficiau producătorii agricoli pentru culturile arabile şi plantaţiile afectate de calamităţti naturale, numai pentru daune care nu depăşeau 30% din producţie, nivelul maxim al despăgubirii fiind de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului şi se acorda numai pentru culturile asigurate. Pentru creşterea animalelor, despăgubirea reprezinta maximum 80% din valoarea de asigurare, diminuată cu valoarea subproduselor rezultate, care puteau fi valorificate, potrivit prevederilor legale. Poliţa de asigurare trebuia încheiată până la 15 decembrie pentru culturile de toamnă şi până la 31 mai pentru culturile înfiinţate primăvara şi pentru plantaţii.

Calamităţi naturale

Fenomenele naturale şi bolile care generează calamităţi naturale sunt: seceta excesivă, persistentă în timp şi care afectează terenurile neirigate, inundaţiile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare şi ruperi de baraje, ploile abundente şi de durată, temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistenţă a plantelor, stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal şi animal, topirea bruscă a zăpezilor care provoacă inundaţii, revărsări de râuri şi bălţiri, uraganul, precum şi alte dezastre şi catastrofe produse pe areale extinse.

Pentru ce se acorda despagubiri

– se acorda numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi pestii care au fost asigurate de către societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare.

– pentru culturile agricole şi plantaţiile afectate de calamităţti naturale, numai pentru daune ce depăşeau 30% din producţie, nivelul maxim al despăgubirii fiind de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului;

– pentru animale, păsări, familii de albine şi peşti despăgubirea reprezenta maximum 80% din valoarea de asigurare, diminuată cu valoarea subproduselor rezultate, care pot fi valorificate potrivit prevederilor legale.

Sursa: All about Money

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]