Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
septembrie 24, 2017, 11:46 am
Soare
Soare
17°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 55%
Vânt: 7 km/h V
Răsarit: 7:05 am
Apus: 7:09 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
STUDIU: Internetul ne face sa innebunim?!
Aciduzzul | 10 septembrie, 2012 | 0 comentarii | 291 vizualizari |
(2 voturi )

Traducere de pe The Daily Beast. Inainte de a lansa cel mai vizionat video din istoria internetului, Jason Russell era rareori activ in mediul virtual. Contul lui de YouTube era mort iar pe paginile de Facebook si Twitter apareau uneori poze updatate cu gradinarit si copiii. Se gandea ca internetul „nu e facut ca sa fim la curent cu numarul de oameni care ne plac” si cand obiceiurile lui tehnologice il faceau sa se simta „ ca un geniu, dependent sau megalomaniac” se deconecta mai multe zile, fiind de acord cu afirmatia umoristului Andy Borowitz, pe care a adaugat-o si la favorite: „ E important sa-ti stingi calculatorul si sa faci lucruri in lumea reala.” Dar acest Russell din luna martie se lupta sa stinga tot. A forwardat un link catre Kony 2012, documentarul lui foarte personal despre criminalul african Joseph Kony.

Ideea era sa foloseasca mediul social pentru a-l face cunoscut pe Kony, notorietatea fiind primul pas spre a-l opri. si parea ca functioneaza: filmul a fost lansat in ciberspatiu primind peste 70 de milioane de view-uri in mai autin de o saptamana. Ceva insa s-a intamplat cu Russell in acest rastimp. Aceleasi unelte digitale care l-au ajutat in misiune au inceput sa il afecteze psihic prin expunerea constanta la critica si laude si punand capat relatiei distante cu noua medie.
A dormit doua ore in primele patru zile si a produs un vartej de updaturi pe Twitter.

A postat un link catre „I Met the Walrus”, un scurt interviu animat cu John Lennon, indemnandu-i pe cei care-l urmareau sa „inceapa sa-si antreneze mintea”. A postat si o poza cu tatuajul lui, TIMSHEL, un cuvant biblic despre alegerea pe care omul o poate face intre bine si rau. La un moment dat, a uploadat si a comentat o poza digitala a unui mesaj trimis de mama sa. in alt moment si-a comparat viata cu filmul Inception, „un vis intr-un vis.”

In cea de-a opta zi din straniul sau vortex din sec. al XXI-lea, a postat un ultim tweet – un citat din Martin Luther King Jr.: „Daca nu poti zbura, atunci alearga, daca nu poti alerga, atunci mergi, daca nu poti merge,atunci tarastete, dar orice ai face, trebuie sa mergi inainte. ” si a intrat din nou in viata reala. si-a dat jos hainele si a mers intr-o intersectie aglomerata aproape de casa lui din San Diego unde a lovit cimentul cu palmele in mod repetat si vorbea nedeslusit despre diavol. si asta s-a transformat intr-un video foarte vizionat.

Dupa asta, Russell a fost diagnosticat cu „psihoza reactiva”, un fel de dementa temporara. Nu a avut nimic de-a face cu alcoolul sau drogurile, a tinut sa sublinieze sotia lui, Danica, intr-un post pe blog, ci cauza a fost masina care l-a tinut pe Russell conectat chiar si atunci cand era sfasiat.

„Desi e ceva nou pentru noi, doctorii spun ca e o experienta comuna” data fiind „tranzitia brusca a lui Russell de la anonimitate relativa la atentie globala – primind atat reactii pozitive cat si negative.” Patru luni mai tarziu compania lui Jason a mentionat ca acesta a iesit din spital, dar ca inca recupereaza. Sotia a pastrat o luna de liniste pe Twitter. Conturile sociale si media ale lui Jason raman goale.

Intrebarile despre efectele daunatoare ale internetului asupra mintii sunt cel putin la fel de vechi ca hyperlink-urile. Chiar sii printre scepticii retelisticii, ideea ca o noua tehnologie poate influenta felul in care gandim si simtim, sau chiar ca poate duce la dementa, era considerata naiva, ca si cand ai ameninta becul electric cu un baston sau ai da vina pe televizor pentru copiii din ziua de azi. in schimb, internetul era vazut ca un alt intermediar, un sistem de livrare, nu o masinarie diabolica. ii facea pe oameni mai fericiti si mai productivi. Exista vreo dovada contrara?

Insa acum dovezile incept sa se adune. Primele cercetari bune, recenzate de mai multi specialisti, ies la iveala iar ce se vede e mult mai sumbru decat ce anticipau cu surle si trambite utopienii web-ului. Actuala prezentare a internetului – portabila, sociala, accelerata si universala- s-ar putea sa ne faca nu doar mai prosti sau mai insingurati, ci si mai deprimati si nelinistiti, inclinati spre deficite de atentie, spre tulburari obsesiv-compulsive si chiar psihotici. Mintile noastre digitalizate pot scana la fel ca ale dependentilor de droguri iar oamenii normali sufera in moduri triste si aparent noi.

In vara anului 1996, sapte tineri cercetatori MIT au sters delimitarile dintre om si calculator traind simultan in lumea fizica si in cea virtuala. Aveau tastaturi in buzunare, transmitatoare radio in ghiozdane si ecrane ce se puteau pune pe ochi. Isi spuneau „cyborgi” si erau foarte ciudati. Dar dupa cum subliniaza Sherry Turkle, psiholog la MIT, „cu totii am devenit cyborgi.”

Aceasta viata de conectare continua a devenit normala, dar asta nu inseamna ca e si sanatoasa, pentru ca tehnologia –ca sa citam o vorba veche despre alcool- devine cauza si solutia tuturor problemelor din vietile noastre.

In mai putin timp decat dureaza o copilarii americanii s-au contopit cu masinile lor, petrecand cel putin 8 ore pe zi in fata monitorului, mai mult timp decat petrecem pentru orice alta activitate, inclusiv somn.

Adolescentii includ 7 ore de vizionare intr-o zi obisnuita scolara, 11 ore daca punem la socoteala timpul petrecut la diverse alte dispozitive. La ultima campanie a lui Obama pentru presedintie iPhone-ul nu fusese inca lansat. in America smartphone-urile depasesc acum modelele vechi de mobile si peste o treime din utilizatori intra online inainte de a se ridica din pat.

Intre timp, trimiterea sms-urilor a devenit vitala: o perosana obisnuita, indiferent de varsta, primeste sau trimite in jur de 400 de mesaje pe luna, de patru ori mai mult ca in 2007. Adolescentul obisnuit proceseaza 3700 de mesaje pe luna, dubla decat in 2007. Si peste doua treimi din acesti cyborgi obisnuiti, printre care ma numar si ei, afirma ca li se pare ca vibreaza telefonul cand, de fapt, nimic nu se intampla. Cercetatorii o numesc „sindromul virbatiei-fantoma.”

Toate schimbarile din ultimii 5 ani ne fac sa ne imaginam un cal care a tasnit de sub calaretul lui iar acum taraste persoana pe care inainte il conducea. Nimeni nu militeaza pentru un fel de viitor amish, insa cercetarile arata din ce in ce mai clar faptul ca internetul nu este „doar” un sistem oarecare de livrare. El creeaza un nou mediu mental, o stare digitala naturala in care mintea umana devine un panou instrumental si din care putini oameni vor iesi nevatamati.

„Acesta problema este la fel de importanta si fara precedent pentru schimbarea climatica” afirma Susan Greenfield, profesor de farmacologie la Universitatea Oxford, care lucreaza acum la o carte despre felul in care cultura digitala ne transforma – si nu intr-un mod bun. „Am putea crea cea mai frumoasa lume pentru copiii nostri, dar acest lucru nu se va intampla daca suntem in stadiul negarii iar oamenii intra dormind in aceste tehnologii si devin zombie cu ochi de sticla.”

Internetul ne innebuneste? Nu tehnologia in sine sau continutul. insa o recenzie din Newsweek despre rezultatele din mai multe tari remarca faptul ca toate arata in aceasi directie. Peter Whybrow, directorul Institutului Semel de Neurostiinta si departamentului de Comportament Uman din UCLA sustine ca „orice calculator este ca o cocaina electronica,” alimentand cicluri de manie urmate de perioade depresive. „Internetul duce la comportamente despre care oamenii stiu ca nu sunt in interesul lor, ii umple de anxietate si ii face sa actioneze compulsiv” spune Nicolas Carr a carui carte The Shallows despre efectul retelei asupra cognitiei a fost nominalizata pentru premiul Pulitzer.

„Ne mareste obsesiile, dependenta si reactiile cauzate de stres” adauga Larry Rosen, un psiholog din California care cerceteaza de zeci de ani efectele internetului. „Acesta incurajeaza si chiar promoveaza nebunia.”

Teama ca internetul si tehnologia mobila contribuie la crearea de dependenta, ca sa nu mai mentionam tulburarile ADHD si OCD, a persistat decade la rand, insa in majoritatea timpului cei care negau au invins. „Ce urmeaza? Abuzul cuptorului cu microunde si dependenta de balsamul de buze” a scris un cercetator pentru una din revistele eminente de psihiatrie, respingand un studiu national asupra utilizarii problematice a internetului in 2006. Manual de diagnostic si statistica a disfunctiunilor mentale nu a inclus niciodata o categorie de interactiuni masino-umane.

Aceasta perspectiva se va schimba insa anul viitor cand va aparea noul MDS care va include pentru prima oara tulburarea dependentei de internet desi doar intr-o anexa sub marcajul „de cercetat”. China, Taiwan si Korea au acceptat recent diagnosticul si au inceput sa trateze folosirea problematica a internetului drept o criza nationala grava de sanatate. in acele tari in care zeci de milioane de oameni (dintre care 30% adolescenti) sunt considerati dependenti de internet, majoritatea de jocuri, realitatea virtuala si media sociala, povestea a fost o stire senzationala de prima pagina. Un tanar a lovit-o pe mama lui fatal pentru ca aceasta a sugerat sa se delogheze (dupa care i-a folosit cartea de credit pentru a lua mai multe ore).

Cel putin 10 utilizatori ultra de web hraniti doar de serviciul online de livrare de taitei au murit din cauza unor cheaguri de sange de la prea mult stat.

Guvernul coreean investeste acum bani in centre de tratament si coordoneaza inchiderea tarzie a internetului pentru tineri. intre timp, China a lansat lupta mamelor pentru folosirea obiceiuri neprimejdioase a internetului dupa ce s-a aflat ca unii doctori foloseau electro-socuri si batai crunte pentru a trata dependenta de internet.

„Exista ceva legat de mediu care provoaca dependenta” spune Elias Aboujaoude, psihiatru la scoala de Medicina din cadrul Universitatii Stanford si director al Clinicii de tulburari obsesiv-compulsive si de tulburari ale controlului impulsului. „Am vazut numerosi pacienti care nu au nicio istorie de comportament dependent – sau de abuz de substanta sau de orice alt fel – care devin dependenti de internet si alte tehnologii asemanatoare.”

Studiul lui din 2006 despre obiceiurile problematice ale folosirii internetului (care fusese initial luata in deradere) a fost ulterior publicata si a format baza pentru cartea sa recenta Virtually You despre ruptura produsa de alura irezistibila a internetului. Chiar si printre utilizatorii prin cablu de varsta mijlocie – intervievatul avea in jur de 40 de ani, caucazian si castiga peste 50 000$ pe an – Aboujaoude a descoperit ca mai mult de 1 din 8 prezentau semne de atasamanent nesanatos de internet. Chestionarele mai noi ce recruteaza utilizatorii online au descoperit ca numarul americanilor este egal cu cel al asiaticilor.

A existat apoi experimentul Unplugged din 2010 al Universitatii Maryland prin care 200 de studenti au fost rugati sa renunte la toate tehnologiile web si mobile pentru o zi si sa-si noteze intr-un jurnal sentimentele. „Cu siguranta sunt dependent iar dependenta e dezgustatoare” a scris unul dintre studenti. „Media este drogul meu” a scris altul. Cel putin alte doua scoli nu au reusit nici macar sa lanseze experimentul din cauza lipsei participantilor.

„Majoritatea studentilor nu sunt doar nedoritori, ci chiar incapabili sa ramana fara legaturile lor media catre lume” a conchis Universitatea Maryland.

In acelasi an doi psihiatri din Taiwan au facut valva cu ideea unei noi tulburari: dependenta de iPhone. Au documentat doua cazuri: unul viza un pacient adolescent care a fost internat in cele din urma la azil dupa ce ajunsese sa foloseasca iPhone-ul 24 de ore pe zi. Cel de-al doilea studiu viza o vanzatoare de 31 de ani care isi folosea telefonul in timpul sofatului. Ambele cazuri ar fi fost luate in deradere daca n-ar fi fost lansat in aceeasi perioada si studiul de 200 de pagini de la Stanford despre obiceiurile legate de iPhone.

Acesta descoperea ca 1 din 10 utilizatori se simt „complet dependenti” de telefon. 94% din intervievati au recunoscut ca se simt intr-o masura mai mica sau mai mare constransi in timp ce 3% nu permit nimanui sa se atinga de telefonul lor.

In cei doi ani care s-au scurs de atunci ingrijorarea pentru atractia patologica cauzata de internet a crescut. in aprilie doctorii au atras atentia asupra unei cresteri a „dependentei de Facebook” in revistei The Times of India. Cele mai noi detalii despre obsesia americana pentru internet se afla in noua carte a lui Larry Rosen iDisorder care, in ciuda titlului ludic, a fost publicat la cea mai mare editura medicala din lume.

Echipa lui a intervievat 750 de persoane, o proportie de adolescenti si adulti reprezentativi pentru recensamantul Californiei de Sud si care le-au detaliat obiceiurile tehnologice, sentimentele fata de acele obiceiuri si rezultatele la o serie standard de teste de tulburari psihiatrice. Autorul a descoperit ca cei mai multi intervievati, exceptandu-i pe cei peste 50 de ani, isi verifica mesajele, email-ul sau retelele de socializare „tot timpul” sau o data la 15 minute. Mai ingrijoratoare e descoperirea ca cei care petrec mai mult timp online aveau mai multe „trasaturi compulsive de personalitate.”

Nu e suprinzator poate ca cei care isi doresc mai mult timp online se simt constransi sa si-l procure. insa, de fapt, acesti utilizatori nu-si doresc sa fie conectati. Nu e chiar liberul arbitru care ii indeamna pe cei mai multi tineri angajati (sub 45 de ani) sa isi tina BlackBerry-urile langa pat cand dorm conform unui studiu din 2011 si nici pe 80% dintre cei care pleaca in concediu sa-si ia laptop-uri sau smartphone-uri cu ei pentru a tine legatura cu serviciul, conform unui alt studiu din 2011 si nici sa-si verifice smartphone-urile inainte de culcare, in mijlocul noptii daca se trezesc si la cateva minute dupa ce se trezesc.

Ni se poate parea ca alegem sa folosim aceasta tehnologie, dar suntem, de fapt, atrasi de potentialele recompense de termen scurt. Orice ping poate fi o oportunitate sociala, sexuala sau profesionala si primim o minirecompensa, o farama de dopamina daca raspundem la sunet. „Recompensele actioneaza ca niste impulsuri de energie care incarca motorul compulsiv precum frisonul unui jucator de carti cand primeste o noua carte. Cumulativ, efectul este puternic si greu de refuzat.” A declarat recent cercetatoarea din domeniul media de la MIT Judit Donath pentru Scientific American.

A devenit de curand posibil sa urmarim cum folosirea internetului ne modifica functionarea creierului. in 2008 Gary Small, directorul centrului UCLA pentru Memorie si imbatranire a fost primul care a documentat schimbarile la nivelul creierului produse de folosirea moderata a internetului. A strans 24 de persoane dintre care jumatate erau utilizatori experimentati de internet si jumatate de-abia incepusera si le-a facut tuturor tomografii.

Diferenta era uimitoare: utilizatorii de internet prezentau modificari ale contexului prefrontal. Ceea ce s-a intamplat apoi a fost si mai surprinzator.Timp de o saptamana li s-a cerut incepatorilor sa petreaca un total de 5 ore online si apoi sa se intoarca pentru o alta tomografie. „Utilizatorii incepatori prezentau deja modificari la nivelul functionarii creierului” a scris mai tarziu reflectand asupra consecintelor pe care le putem resimti cand petrecem mai mult timp online.

Creierul unui dependent de internet arata la fel ca cel al unui dependent de droguri sau alcool. intr-un studiu publicat in luna ianuarie cercetatori chinezi au descoperit „un nivel anormal de materie alba” – in esenta celule nervoase in plus create pentru viteza – in zonele insarcinate cu atentie, control si functie executiva. Un studiu paralel a gasit schimbari similare in creierele dependentilor de jocuri video. Ambele studii vin pe linia altor studii efectuate de chinezi care leaga dependenta de internet de „anormalitati structurale in materia cenusie”, anume scaderea de 10-20% in zona responsabila pentru precesarea vorbirii, memoriei, controlului motor, emotiei si alte informatii. Mai rau, scaderea nu se opreste niciodata – cu cat petrecem mai mult timp online, cu atat creierul prezinta mai multe semne de „atrofie”.

Desi tomografele nu dezvaluie ce a fost mai intai, abuzul sau schimbarile din creierele noastre, multi medici inclina spre confirmarea propriilor observatii. „Nu ne putem indoi ca devenim mai impulsivi” spune Aboujaoude de la Stanford, iar unul din motive il constituie folosirea tehnologiei. El subliniaza cresterea diagnosticelor de tulburare obsesiv-compulsiva si ADHD, ultimul ajungand la un procentaj de 66% in ultima decada. „Exista o cauza si un efect.”

Nu-ti fura singur caciula, diferenta dintre un dependent de internet si utilizatorul care-si asuma identitatea reala nu exista. Una din trasaturile timpurii ale dependentei de net era petrecerea a peste 38 de ore pe saptamana online. Dupa aceasta definitie cu totii suntem acum dependenti, multi ajungand pana miercuri la 38 de ore sau chiar marti daca avem o saptamana incarcata. Noile teste de depistare a dependentei sunt calitative si vizeaza o plaja mai mare, inclusiv persoanele care admit ca se simt nelinistiti, secretosi sau preocupati de internet si ca au incercat fara succes sa reduca din timpul petrecut astfel. Dar daca e nesanatos, atunci e clar ca multi dintre americani nu doresc sa fie sanatosi.

Ca si in cazul dependentei, la inceput s-a facut haz de legatura dintre mediul digital si depresie si anxietate. Un studiu din 1998 de la Carnegie Mellon a decoperit ca folosirea internetului timp de mai mult de doi ani avea legatura cu stari melancolice, singuratate si pierderea prietenilor reali. insa criticii au remarcat ca toti subiectii traiau in Pittsburgh. in plus, poate ca netul nu-ti aduce supa de pui, dar pune capat singuratatii, iti aduce un intreg oras de prieteni de pe mapamond, prieteni pe care nu ii cunosti inca. Sigur, cativa ani mai tarziu cand Carnegie Mellon a contactat din nou participantii, acestia erau mai fericiti ca niciodata.

Incertitudinea a aparut insa din nou. in ultimii cinci ani numeroase studii au inmultit rezultatele originale de la Carnegie Mellon si le-au dezvoltat, demonstrand astfel ca pe cat de mult timp petrece o persoana in mediul virtual, pe atat e mai probabil sa se simta rau. Folosirea internetului deregleaza deseori somnul, exercitiul fizic si schimburile fata in fata, iar toate acestea pot afecta pana si cea mai vesela persoana.

Iar impactul mediului digital se poate prelungi nu doar asupra catorva zile, ci chiar a mai multor ani. Un studiu american recent avand ca baza de pornire date despre cum foloseau adolescentii internetul in anii ’90 a gasit o legatura intre timpul online si tulburarile comportamentale la tinerii adulti. Cercetatorii chinezi au gasit „un efect direct” asemanator intre folosirea intensiva a internetului si evolutia depresiei in timp ce cercetatorii de la Case Western Reserve University au facut asocierea dintre trimiterea intensiva de mesaje si folosirea mediei sociale cu stresul, depresia si ganduri suicidale.
Un articol din ziarul Pediatrics a raspuns acestor studii observand cresterea unui nou fenomen numit „depresia Facebook” si explicand ca „intensitatea lumii online poate declansa depresie.”

Conform raportului publicat de Academia Americana de Pediatri, doctorii ar trebui sa includa intrebari despre folosirea internetului in analizele anuale.

Rose, autorul cartii iDisorder, subliniaza existenta a numeroase studii care arata „legatura dintre folosirea internetului, mesageria instanta, emailing, chatting si depresia din randul adolescentilor” dar si „conexiunile stranse dintre jocurile video si depresie”. Iar problema consta si in calitate, nu doar in cantitate: experientele interpresonale esuate, foarte comune in mediul online, pot duce la potentiale spirale de disperare.

Psihologul MIT Sherry Turkle a intervievat peste 450 de persoane pentru cartea Alone Together , majoritatea adolescenti si tineri de pana in 30 de ani, despre viata online. Desi e autoarea a doua alte carti „tech-pozitive” si a ajuns pe coperta revistei Wired, dezvaluie acum lumea unor oameni tristi si extrem de stresati, murdari de chipsuri si captivi intr-o relatie distopica cu aparatele lor.

Oamenii i-au spus ca telefoanele si laptop-urile sunt „locurile sperantei” in vietile lor, locul in care „simt bunatate .” Copiii simt lipsa legaturii cu parintii la un nivel mai profund, acestia fiind prezenti fizic, dar, de fapt, absenti. „Astazi mamele dau mesaje in timp ce isi hranesc bebelusii” a spus Asociatiei Americane de Psihologic vara trecuta. „O mama nervoasa din cauza unor mesaje va fi simtita astfel si de copil. Iar acel copil devine vulnerabil si inclinat sa creada ca tensiunea provine din relatia cu mama. Trebuie sa urmarim indeaproape acest fenomen. Tehnologia ne poate face sa uitam lucruri importante pe care le cunoastem despre viata.”

Evaporarea eului real apare si in randul adolescentilor de liceu si facultate. Ei se luptau cu identitatile virtuale atunci cand identitatea reala era inca neclara. Un tanar i-a pus lui Turkle: „Ceea ce am invitat la liceu a fost profile, profile, profile, cum sa fabric un eu.” Viata este traita astfel in public cu o camera mereu atintita spre tine care inregistreaza si face publica orice greseala pentru care vei fi batjocorit pana cand apare ceva si mai ridicol. Un alt tanar se intreba cat timp trebuie sa mai faca asta in timp ce se pregatea sa raspunda la 100 de mesaje noi pe telefon.

La intrebarile despre deprinderile web lansate anul trecut de MTV pentru utilizatorii intre 13 si 30 de ani cei mai multi au simtit ca ceea ce posteaza ii „defneste”, s-au simtit „epuizati” de efortul de a fi mereu activi online si complet incapabili sa se desprinda din teama de a rata ceva. Poemul Urlet de Allen Ginsberg incepe astfel „Am vazut cele mai bune minţi ale generaţiei mele distruse de nebunie, flamanzind isterice goale(…)” cu oameni care „se tarau la apus” in cautarea „unei doze furioase”. Nu e dificil sa ne imaginam alternativa de azi.

Ultimul studiu despre internet si depresie ne aduce cea mai trista veste. Missouri State University a urmarit, cu acordul subiectilor, activitatea virtuala a 216 copii dintre care 30% prezentau semne de depresie. Rezultatele publicate arata ca cei deprimati utilizau cel mai des internetul, petrecant cele mai multe ore pe email, chat, jocuri video si file sharing. Tot ei deschideau, inchideau si schimbau ferestrele de browser cel mai des – ne inchipuim ca in cautarea a ceva ce doreau sa gaseasca.

Fiecare dintre ei se poate asemana cu Doug, student la Midwestern College, care foloseste patru avataruri, tine patru ferestre virtuale deschise impreuna cu indatoririle pentru scoala, emailul si jocurile preferate. I-a spus lui Turkle ca viata lui reala „e doar o alta fereastra” si, „de obicei, nu e cea mai buna”. Autoarea se intreaba incotro ne indreptam; asta e, de fapt, cea mai infricosatoare intrebare.

Cercetatorii au inceput recent sa sugereze ca lumea digitalizata poate naste chiar forme mai grave de boli psihice. Dr. Aboujaoude de la Stanford cerceteaza daca anumite forme digitale ale sinelui pot fi considerate un alter-ego patologic precum cele documentate in cazurile persoanelor ce sufera de personalitate multipla (acum numita tulburare disociativa de identitate). Pentru a-si testa teoria l-a supus pe unul din pacientii sai, Richard –un HR executive calm cu o deprindere pentru Web poker- testului oficial pentru tulburare de identitate. Rezultatul a fost neasteptat: scorul a fost de pacient zero. „Puteam la fel de bine sa dau chestionarul lui Sybil Dorsett!” scrie Aboujaoude.

Fratii Gold – Joel, psihiatru la New York University si Ian, filozof si psihiatru la McGill Univeristy- investigheaza potentialul tehnologiei de a desprinde oamenii de realitate prin incarcarea cu halucinatii, iluzii si psihoze, asa cum s-a intamplat cu producatorul filmului Kony 2012, Jason Russell. Ideea este ca viata online seamana cu viata in cel mai mare oras, lipit si conectat de cabluri si modemuri, dar nu mai putin real mental (sau costisitor) ca New York sau Hong Kong. „Datele sustin concluzia clara ca o persoana care traieste intr-un oras mare este mai susceptibil la psihoze decat o persoana care traieste intr-un sat. Daca internetul este un fel de oras imaginar, poate avea acelasi impact psihologic” scrie Ian Gold.

O echipa de cercetatori de la Tel Aviv University urmareste o perspectiva asemanatoare. La sfarsitul anului trecut au publicat ceea ce considera a fi premele cazuri documentate de „psihoze cauzate de internet”. Autorii avertizeaza comunitatea medicala asupra calitatilor comunicarii online ce pot genera „reale fenomene psihotice”. „Utilizarea din ce in ce mai intensa a internetului si implicarea potentiala in psihopatologie sunt consecinte noi ale timpurilor noastre.”

Ce poate fi facut deci? Unii ar spune nimic fiindca nici cea mai elocventa cercetare nu a putut stabili ce vine mai intai: mediul este cel care distorsioneaza oamenii normali prin prezenta sa continua, prin distragerea atentiei si amenintarea de a fi ridiculizat public sau el atrage doar suflete deja infrante?

Intr-un sens, nici macar nu conteaza daca uzul intens al lumii digitale cauzeaza boli mentale sau doar le incurajeaza pe cele existente atata timp cat oamenii sufera. Daca suntem coplesiti de viteza vietilor noastre, recurgem la medicamente, lucru care explica de ce America functioneaza cu Xanax (si de ce internarile la reabilitare cauzate de benzodiazepina, ingredientul din Xanax si alte medicamente anti-anxietate, s-au triplat din 1990). Cautam ajutor si navigand, ceea ce reduce atentia chiar si cand calculatorul este stins.

Inca de la inceputul relatiei cu internetul, l-am acceptat asa cum este, fara sa ne gandim prea serios la cum am vrea sa fie sau ce ar trebui sa evitam. Acele zile de complezenta ar trebui sa se incheie. inca mai putem schimba internetul asa cum dorim. Miza o constituie chiar sanatatea noastra psihica.

Traducere de Aura Mircea

Sursa: Familia Ortodoxa via Saccsiv

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 60 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 435 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 230 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1277 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 710 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics