Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 18, 2017, 3:55 pm
Soare
Soare
26°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 27%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:34 am
Apus: 6:27 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
Studiu ASE: Statul captiv la Rosia Montana
Aciduzzul | 27 noiembrie, 2011 | 1 comentarii | 388 vizualizari |
(1 voturi )

Grupul pentru salvarea Rosiei Montane din cadrul Academiei de Studii Economice a dat publicitatii un studiu tip scrisoare deschisa in care analizeaza pe larg proiectul Rosia Montana, principala concluzie fiind aceea ca statul roman este tinut captiv in aceasta afacere. Raportul arata, printre altele: care este mecanismul de lucru al RMGC; de ce afacerea treneaza de atata timp si ca timpul trece in avantajul celor trei actori (cele doua companii „gemene” Gabriel si Minvest), dar in dezavantajul Rosiei Montane si a statului roman; de ce intr-un stat fara bani, „concesionarea” resurselor minerale unei societati mixte (compania statului – o companie privata straina) nu este recomandabila si de ce si cand ar trebui sa fie inlocuita cu “acordul pentru impartirea productiei”, incheiat intre stat (ANRM, guvern) si compania privata straina.

Intr-un acord de impartire a productiei (Production Sharing Agreement, PSA pe scurt, introdus in Indonezia in 1966 pentru petrol), contractorul “opereaza pe riscul si cheltuiala sa, si primeste o cota specificata din productie ca recompensa. Astfel, diferenta principala fata de concesiune este proprietatea resursei minerale. Daca sub concesiune, tot petrolul brut produs apartine contractorului, sub PSA el este in proprietatea guvernului gazda, si cota din productie alocata contractorului poate fi privita ca plata sau compensatie pentru riscul asumat si pentru serviciile oferite“. Studiul are 30 de pagini si insista in principal pe aspectele economice ale acestui proiect.

Este uimitor cum afacerea inceputa oficial la 4 septembrie 1995, care avea in vedere initial recuperarea aurului din slamul rezultat din procesarea minereului si depozitat in iazul de decatare de langa Gura Rosiei, a devenit prin “rostogolire” proiectul minier gigantic, promovat agresiv in media de astazi:

(Adevarul, 5 sept. 1995, pag. 8, anuntul RAC Deva a intentiei de constituire a unei societati mixte … avand urmatorul obiect de activitate: „prelucrarea sterilelor cu continut de metale pretioase din iazuri de decantare vechi in amestec cu minereu auro-argentifer din productia curenta, in doua instalatii a cate 1 milion tone pe an la Rosia Montana si Gurabarza-Brad”.)

Membrii Grupului pentru salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice analizeaza inca din 2002 proiectul Rosia Montana si si-au exprimat argumentat, in numeroase studii, opozitia fata de acest proiect: in opinia noastra, proiectul nu este in interesul national (a se vedea de exemplu studiile din 2003 [ASE 1] si din 2010 [ASE 2]).

In acest studiu, vom demonstra ca statul roman este tinut captiv in afacerea Rosia Montana. Vom arata, printre altele: care este mecanismul de lucru al RMGC; de ce afacerea treneaza de atata timp si ca timpul trece in avantajul celor trei actori (cele doua companii „gemene” Gabriel si Minvest), dar in dezavantajul Rosiei Montane si a statului roman; de ce intr-un stat fara bani, „concesionarea” resurselor minerale unei societati mixte (compania statului – o companie privata straina) nu este recomandabila si de ce si cand ar trebui sa fie inlocuita cu “acordul pentru impartirea productiei”, incheiat intre stat (ANRM, guvern) si compania privata straina. Studiul are patru sectiuni.

1. Introducere

La Rosia Montana, aurul a fost exploatat in subteran (prin galerii) timp de aproximativ 2000 de ani. In anul 1970, cu toate protestele oamenilor de cultura, a inceput exploatarea la suprafata, in cariera deschisa in masivul Cetate, intr-o mina mica, de circa 400.000 tone minereu anual, a statului. Din concentratele obtinute la Gura Rosiei, se extragea aurul prin cianurare la Baia de Aries.

Afacerea Rosia Montana s-a cuplat pe existenta acestei mine mici a statului si a inceput oficial acum 16 ani, la data de 4 septembrie 1995 [ASE 5], prin semnarea unui contract de cooperare intre Regia Autonoma a Cuprului Deva (RAC Deva) (actuala Companie Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului „Minvest” – S.A. , Minvest in continuare) si „Gabriel” (care nu era inregistrata inca oficial la acea data!), ca urmare a adjudecarii unei licitatii, organizata de Minvest si Ministerul Industriilor la 4.09.1995 !, avand ca obiect “evaluarea si procesarea iazurilor si a minereurilor aurifere” (Contract de societate, proiect, 3.06.1997, postat recent pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri). Nu cunoastem continutul acelui contract de cooperare si nici detalii legate de acea licitatie, dar ar fi foarte bine sa fie facute publice !

Dupa semnarea contractului de cooperare la 4 septembrie 1995, au fost inregistrate in registrul companiilor, la 28 mai 1996, doua companii private cu nume asemanator (pentru a crea confuzie ?): Gabriel Resources Ltd. (Gabriel pe scurt) (companie canadiana) si Gabriel Resources Limited (Gabriel Jersey pe scurt) (companie englezeasca, cu adresa in Jersey).

Gabriel este cotata imediat la bursa din Vancouver, apoi la cea din Toronto, cu simbolul GBU si incepe sa emita actiuni (common shares issued and outstanding) pe seama Rosiei Montane; nu cunoastem daca statul roman a sprijinit cotarea lui Gabriel la bursa; Gabriel are site-ul www.gabrielresources.com. Gabriel Jersey nu are site, dupa stiinta noastra.

Primele actiuni emise de Gabriel sunt din 1996, anume 1.040.478 actiuni, in valoare de 21.816 CAD (CAD=dolar canadian). [1997 AR].

Pe 17 dec. 1996, Gabriel intra intr-o intelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generala extraordinara din 27 martie 1997, Gabriel a obtinut acordul actionarilor pentru achizitionarea tuturor actiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 actiuni pentru achizitionarea tuturor actiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, actionarii lui Gabriel Jersey care si-au vandut actiunile au devenit actionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzactie, prin care controlul companiei parinte (Gabriel) trece la actionarii subsidiarei (filialei) (Gabriel Jersey) este contabilizata ca o preluare inversa (reverse takeover) [1997 AR]. Deci, Gabriel Jersey a devenit subsidiara in proportie de 100% a lui Gabriel in aprilie 1997.

Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, intr-un Contract de incorporare si Articol de Asociere cu Minvest (si inca trei actionari minoritari privati, de „umplutura”, pentru ca Legea 31/1990 cerea minimum 5 actionari: CARTEL BAU – S.A., FORICON – S.A., COMAT TRADING – S.A.) care au dus la formarea companiei mixte, pe actiuni, Euro Gold Resources S.A. (Euro Gold pe scurt); in decembrie 1999, numele este schimbat din Euro Gold in Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC pe scurt in continuare) (Act aditional nr. 9 la contractul si statutul Euro Gold, M Of Partea a IV-a, Nr. 1262/2000, pag. 12-13); proprietatile incluse in intelegerea „Romanian Properties” sunt Rosia Montana si Bucium. Deci, RMGC este un mariaj in trei: Gabriel Jersey si Minvest, „tertul interesat” fiind Gabriel.

La 25.07.1997, actionarii fondatori ai RMGC sunt in numar de cinci: Gabriel Jersey 65 % (aport in numerar 357.500 USD), Minvest 33,8 % (aport in natura), iar cei trei cate 0,4 % (aport in numerar). Capitalul social subscris initial al RMGC este de 3.939.100.000 lei (=550.000 USD), reprezentand 275.000 actiuni nominative a 14.324 lei fiecare. Deci, in 1997, RMGC a devenit subsidiara (filiala), prin intermediul lui Gabriel Jersey, a lui Gabriel in proportie de 65 %.

Numarul total al actiunilor emise la bursa de Gabriel in cursul anului 1997 este de 22.827.857, in valoare de 6.496.041 CAD [1997 AR]. Gabriel are astfel bani sa achizitioneze Gabriel Jersey, sa achite contributia de 357.500 USD a lui Gabriel Jersey la formarea RMGC, etc.

RMGC avea doua proiecte: Rosia Montana si Bucium, si mai nou (2009 ?) are si proiectul Baisoara.

Sub eticheta “proiectul Rosia Montana“ s-au aflat pe rand in timp mai multe “proiecte”, din ce in ce mai mari: explorare si exploatare in iazul de decantare (iazul de decantare al fostei mine de la Rosia Montana este localizat la 2,4 km sud de uzina de procesare de la Gura Rosiei), explorare pe 1200 ha, explorare pe 2122 ha, explorare pe 4282 ha, explorare pe 2388 ha. Explorarea a fost facuta in iazul de decantare, apoi in masivul Cetate, apoi in Cetate si Cirnic, apoi in Cetate, Cirnic, Orlea, Jig-Vaidoaia, Gauri.

In 2001, doua studii de fezabilitate definitive au fost finalizate pentru Rosia Montana de catre firma GRD Minproc Limited (Perth, Australia) pentru suma de 9,6 milioane CAD: unul prevede prelucrarea a 8 milioane tone de minereu anual, altul a 20 milioane tone minereu anual. Atunci, Gabriel a decis sa continue dezvoltarea proiectului Rosia Montana spre productie. A fost angajata firma SNC Lavalin pentru a determina capacitatea optima de prelucrare, care a iesit de 13 milioane tone minereu anual, in 4 cariere (Cetate, Cirnic, Orlea, Jig-Vaidoaia) cu o concentratie medie de 1,56 grame/tona aur (ultimele determinari 1,3 grame/tona) si 7,8 grame/tona argint, cu un cost initial de 253 milioane USD (cost ajuns astazi la circa un miliard USD), cu viata minei de 16,2 ani ([2001 AR], pag. 6). Deci, proiectul, sub forma cunoscuta astazi, dateaza din 2001.

Datorita aparitiei Legii minelor nr. 61 in martie 1998, Minvest trebuia sa primeasca, fara concurs public de oferte (art. 46) o licenta de exploatare cu care sa continue exploatarea la mina veche din masivul Cetate. Cu aceasta ocazie este introdusa in joc compania RMGC (deci Gabriel), fara concurs public de oferte, si anume:

In 21 decembrie 1998, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) elibereaza Licenta de exploatare nr. 47 (valabila 20 de ani minimum) pentru Minvest ca titular, prin art. 46 din legea minelor 61/1998, sa exploateze in continuare mina veche a statului, si pentru RMGC ca afiliat, sa exploreze (contrar Legii minelor 61/1998, care zice ca licentele de exploatare/explorare sunt exclusive) pe acelasi perimetru; Licenta 47 este aprobata de Guvern prin HG nr. 458 din 10.06.1999; ea avea perimetrul de 1200 ha, orientat est-vest, si continea Gura Rosiei.

In 2000, conform intelegerilor prealabile, Licenta 47 de exploatare a fost transferata lui RMGC ca titular sa exploreze pentru proiectul sau, Minvest ramanand afiliat, ca sa exploateze mai departe mina veche. Se pune intrebarea cine a luat aurul rezultat din exploatare dupa 2000, Minvest sau titularul ?

Perimetrul Licentei 47 a fost modificat de ANRM prin acte aditionale, contrar legilor minelor 61/1998 si 85/2003, in folosul RMGC, de 3 ori: a fost marit in 29.10.1999 la 2122 ha, a fost marit in 2001 la 4282 ha, adica la toata suprafata comunei Rosia Montana (16 sate), a fost micsorat in 2004 la 2388 ha, si este orientat nord-sud (s-a ajuns astfel la situatia absurda – si ilegala credem – ca perimetrul Licentei 47 nu mai contine din 2004 uzina de prelucrare din Gura Rosiei, folosita de Minvest pana in 2006, cand exploatarea veche a fost inchisa).

RMGC afirma in mod fals in documentele sale ca Licenta 47 de exploatare este pentru proiectul sau gigantic (Licenta 47 era pentru mina veche a statului si este tinuta activa inca de ANRM pentru interesul lui Gabriel, desi ea trebuia sa fie anulata, deoarece mina veche a fost inchisa in 2006).

Aceasta confuzie, foarte subtila, creata de „ingineria” cu licenta de exploatare mixta (cu titular si afiliat, de exploatare si de explorare), a folosit in primul rand lui Gabriel, care s-a laudat pe site-ul sau ca are deja licenta de exploatare pentru proiect, contribuind astfel implicit la cresterea valorii actiunilor sale la bursa – scopul declarat al tuturor actiunilor lui Gabriel.

Deci, RMGC nu are licenta de exploatare pentru proiect (nu este titularul unei licente nici de explorare, nici de exploatare pentru proiectul sau)! RMGC nu este deci titularul proiectului Rosia Montana, cum fals se spune, este doar autorul proiectului Rosia Montana.

Sa reamintim aici opinia noastra ca RMGC nici nu poate sa obtina legal o licenta de exploatare pentru proiectul Rosia Montana, cel putin din urmatorul motiv: Art. 11 din legea minelor 85/2003, valabila astazi, nu permite acest lucru:

Art. 11, (1) : „Efectuarea de activitati miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervatii naturale,…., precum si instituirea dreptului de servitute pentru activitati miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”
(2): „ Exceptiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului, cu avizul autoritatilor competente in domeniu si cu stabilirea de despagubiri si alte masuri compensatorii.”

Ori la Rosia Montana, „cea mai vestita asezare si exploatare miniera a lumii vechi” (conform acad. Razvan Teodorescu, fost ministru al culturii), exista monumente istorice si situri arheologice de interes deosebit, protejate de legea 5/2000.

De aceea RMGC incearca pe toate caile sa obtina de la Ministerul Culturii descarcarea de sarcina arheologica a masivului Cirnic, un pilon important al proiectului sau, adica anularea “interesului deosebit” al sau. Nu mai amintim aici detaliile numeroaselor “batalii” ale societatii civile pentru salvarea Cirnicului de la distrugere.

In mod normal (legal), RMGC trebuia sa obtina, prin concurs public de oferte, o licenta de explorare (care este valabila 5 ani plus maximum inca 3 ani), dupa care sa ceara o licenta de exploatare, care este valabila 20 de ani.

Exista de mult timp ipoteza ca RMGC (Gabriel) „face sapaturi dupa bani”, nu dupa aur , adica afacerea ar fi planificata sa dureze mult timp pentru ca s-ar urmari obtinerea de bani, nu exploatarea aurului!

– O prima dovada ar fi faptul ca i s-a permis sa exploreze pe baza unei licente de exploatare, valabila 20 de ani (ca nu si-a luat o licenta de explorare, valabila maximum 8 ani).
– O a doua dovada ar fi capitalul social mic initial al RMGC, cu care nu se putea face mare lucru.

Asa se face ca RMGC exploreaza la Rosia Montana de peste 13 ani, pe baza Licentei 47, dar nu are bani nici astazi sa treaca la exploatare (detalii in sectiunea 3).

Vom urmari in continuare evolutia in timp a celor doua companii pe actiuni, Gabriel (din Canada) si subsidiara (filiala) sa RMGC (din Romania) – care deseori sunt confundate in privinta autorului proiectului Rosia Montana. Teoretic (oficial), autorul proiectului este RMGC (Gabriel Jersey + Minvest), practic autorul proiectului este Gabriel; iar rolul lui Gabriel Jersey este de interfata intre Gabriel si Minvest. Ne intrebam care din cele doua companii Gabriel, Gabriel Jersey are oare raspunderea juridica ? De ce oare s-a facut un mariaj in trei si nu un mariaj in doi ?

2. Gabriel – companie canadiana pe actiuni, cotata la bursa

Gabriel a fost inregistrata in Registrul Companiilor la 28 mai 1996, in Canada, si a fost cotata la bursa pe seama proiectului Rosia Montana (cu sprijinul statului roman ?).

Rapoartele anuale [1997 AR] – [2010 AR] ale lui Gabriel catre actionari au fost publicate pe site-ul companiei, www.gabrielresources.com. Ele sunt elaborate in primavara anului urmator celui analizat. Datorita acestor rapoarte anuale si a altor documente de pe site-ul lui Gabriel, am aflat informatii de interes despre evolutia proiectului Rosia Montana si a altor proiecte (a se vedea studiile [ASE 3] si [ASE 5]).

Primul raport anual al lui Gabriel [1997 AR] este pe anul 1997, si cuprinde activitatea companiei pe perioada 28 mai 1996 – 31 decembrie 1996 si tot anul 1997.

Obiectul principal de activitate al lui Gabriel este achizitia, explorarea si dezvoltarea proiectelor de metale pretioase localizate in Romania:

– [2010 AR], pag.32: “The Company has one operating segment: the acquisition, exploration and development of precious metal projects located in Romania”.

– [2011 SQ] Raportul lui Gabriel pe trimestrul 2, anul 2011, pag.1: “Gabriel is a Canadian-listed resource company engaged in the exploration and development of mineral properties in Romania.”

Sa observam ca Gabriel (care are proiecte doar in Romania !) nu are ca obiect de activitate “exploatarea”, de aceea credem ca, daca prin absurd va primi aprobarea de la Guvern pentru proiectul Rosia Montana (adica licenta de exploatare si acord de mediu), si deci va trebui sa treaca la constructia minelor si la exploatare, atunci va vinde afacerea.

Sa observam acum care au fost investitiile lui Gabriel (a se vedea [ASE 3]). De exemplu, in anul 2010, investitiile in explorare si dezvoltare au fost urmatoarele (exprimate in CAD = dolar canadian) ([2010 FQ], pag. 15) :

– Finance and administration………………………………8.889.000
– External communication………………………………..10.088.000
(Media advertising )
– Legal …………………………………………………….6.021.000
(Angajarea new legal firm Tuca Zbarcea and Associates)
– Permitting………………………………………………..2.215.000
– Community development………………………………..5.384.000
(to support the local community)
– Project management and engineering……………………7.805.000
(TAC process)
– Exploration Rosia Montana……………………………….846.000
– Exploration Bucium……………………………………….. –
– Exploration Baisoara ….……………………………….. 116.000
– Capitalized depreciation and disposals…………………(1.278.000)
– Stock based compensation…………………………… (2.668.000)
– Decrease (increase) in resettlement liabilities…………….756.000
—————————————————————————————
Total exploration and development expenditures 38.174.000 CAD

unde Costuri de dezvoltare (development expenditures) constau in: Geosciences and technical consulting; Samplers, miners and surveying; Metallurgical testing; Project management and overhead (engineering); Travel; Feasibility study; Depreciation; Development; Amortization; Community development; Permitting; Finance and administration; Legal.

Se observa ca investitiile in explorare sunt foarte mici fata de restul investitiilor, iar ca restul investitiilor sunt numai partial facute in Romania (a se vedea [ASE 3]).

Sa mai observam ca nu sunt separate costurile pe fiecare subsidiara a lui Gabriel; ne-ar interesa costurile subsidiarei (filialei) RMGC, pentru a le putea compara cu costurile RMGC declarate in Romania.

Gabriel este o societate pe actiuni si, compania fiind cotata la bursa, pretul actiunilor variaza (dupa cum se vede in tabelul urmator).
Printr-o campanie publicitara agresiva in Romania, prin intermediul filialei RMGC, si mici actiuni locale de capacitare a bunavointei localnicilor de la Rosia Montana, promovate cu sarg de media romaneasca, Gabriel a obtinut urmatoarele sume de bani (exprimate in CAD) prin emisiunea de actiuni (conform Rapoartelor sale anuale [1997 AR] – [2010 AR]):

Anul Numar de actiuni Capital social subscris (CAD) Valoare
(Common shares actiune (CAD)
issued and outstanding) (Amount) (in medie)
================================================================
1996 1.040.478 21.816 0,02097
———————————————————————————————————–
1997 Actiuni noi: 22.827.857 Majorare capital cu: 6.496.041 0,28456
1997 Total 23.868.335 Total 6.517.857
———————————————————————————————————–
1998 Actiuni noi: 9.988.000 Majorare capital cu: 6.893.848 0,69021
1998 Total 33.856.335 Total 13.411.705
———————————————————————————————————–
1999 Actiuni noi: 20.151.493 Majorare capital cu: 13.644.700 0,67711
1999 Total 54.007.828 Total 27.056.405
———————————————————————————————————-
2000 Actiuni noi: 21.536.833 Majorare capital cu: 17.754.627 0,82438
2000 Total 75.544.661 Total 44.811.032
———————————————————————————————————
2001 Actiuni noi: 19.766.293 Majorare capital cu: 46.430.439 2,34897
2001 Total 95.310.954 Total 91.241.471
———————————————————————————————————
2002 Actiuni noi: 19.250.891 Majorare capital cu: 64.124.522 3,33099
2002 Total 114.561.845 Total 155.365.993
———————————————————————————————————
2003 Actiuni noi: 16.230.460 Majorare capital cu: 45.733.157 2,81774
2003 Total 130.792.305 Total 201.099.150
———————————————————————————————————
2004 Actiuni noi: 15.620.561 Majorare capital cu: 26.058.579 1,66822
2004 Total 146.412.866 Total 227.157.729
———————————————————————————————————
2005 Actiuni noi: 30.660.970 Majorare capital cu: 57.829.220 1,88608
2005 Total 177.073.836 Total 284.986.949
———————————————————————————————————
2006 Actiuni noi: 33.817.164 Majorare capiatl cu: 100.457.000 2,97059
2006 Total 210.891.000 Total 385.444.000
———————————————————————————————————
2007 Actiuni noi: 44.007.000 Majorare capital cu: 172.833.000 3,92740
2007 Total 254.898.000 Total 558.277.000
———————————————————————————————————
2008 Actiuni noi: 551.000 Majorare capital cu: 1.775.000 3,22141
2008 Total 255.449.000 Total 560.052.000
———————————————————————————————————
2009 Actiuni noi: 83.751.000 Majorare capital cu: 173.429.000 2,07077
2009 Total 339.200.000 Total 733.481.000
———————————————————————————————————
2010 Actiuni noi: 8.983.000 Majorare capital cu: 28.462.000 3,16843
2010 Total 348.183.000 Total 761.943.000

Deci, in perioada 1996-2010, Gabriel a obtinut prin emisia de actiuni circa 750 milioane USD. In fiecare an, din activitatea curenta , Gabriel a inregistrat pierderi.

Se observa, din calculele noastre (in rosu), cum au evoluat numarul de actiuni noi si valoarea lor de-a lungul timpului. Orice gest facut de oficialii de la Bucuresti legat de proiectul Rosia Montana (proiectul adiacent Bucium se desfasoara in totala lipsa de interes a presei) a influentat si influenteaza pretul actiunilor Gabriel la bursa !

Pentru a construi minele prevazute acum in proiectul Rosia Montana, a fost estimata in final suma de 876.000.000 USD (253 milioane USD in 2001 ([2001 AR], pag. 6), 437 milioane USD in 2002 ([2002 AR], pag. 10), 638 milioane USD in 2006 ([2005 AR], pag. 14), 876 milioane USD in 2009 ([2008 AR], pag. 3)). Daca se adauga si alte cheltuieli adiacente, costul demararii proiectului se ridica astazi la un miliard de USD:

[2010 AR], pag. 6: “ The cost to complete the Project was estimated at US$876 million based on a revised cost estimate in March 2009. To complete the development of the Project, the Company will need financing of apagroximately US$1 billion, to fund capital costs of US$876 million plus working capital, interest, financing and corporate costs estimated at US$124 million.”

“Marele investitor” Gabriel nu a avut si nu are nici astazi, dupa 15 ani de cand tot exploreaza si emite actiuni cotate la bursa, banii necesari sa treaca la constructia minelor prevazute in proiect si deci la exploatarea noua de la Rosia Montana:

– [2010 FQ], pag. 26: “While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana. “
– [2011 SQ] Gabriel Resources Ltd. Interim Consolidated Financial Statements (Unaudited) For the period ended June 30, 2011, pag. 6: “ As at June 30, 2011 the Group (i.e. the Company and its subsidiary companies n.n.) had no sources of operating cash flows and does not have sufficient cash to fund the development of the Project and therefore will require additional funding which, if not raised, would result in the curtailment of activities and Project delays.”).

In [2004 AR] Raportul anual Gabriel pe 2004, partea a II-a, intitulat „2004 Management’s Discussion and Analysis, Consolidated Financial Statements”, pag. 9 – 14, sunt prezentate 6 pagini de riscuri si incertitudini pentru proiectul Rosia Montana. Dintre acestea, amintim:

– Gabriel are experienta limitata in exploatare („Gabriel has limited experience in placing resource properties into production”) (pag. 12).

– Gabriel este in competitie cu alte companii miniere, care au resurse financiare si tehnice substantial mai mari pentru achizitia de concesiuni minerale, precum si pentru recrutarea si retinerea unui personal calificat si cu experienta in industria miniera. Nu poate fi sigur ca va continua sa atraga si sa retina functionari buni si cu experienta („ Gabriel competes with other mining companies that have substantially greater financial and technical resources for the acquisition of mineral concessions as for the recruitment and retention of qualified employees with technical skills and experience in the mining industry. There can be no assurance that we will continue to attract and retain skilled and experienced employees.”) (pag. 12).

– Rezervele estimate prezentate nu trebuie interpretate ca asiguratoare pentru viata minei sau pentru profitabilitatea operatiilor viitoare („The estimated reserves described herein should not be interpreted as asssurances of mine life or of the profitability of future operations.”)(pag. 13).

– Gradul de mineralizare ce va fi gasit cand se va trece la exploatare poate sa difere de cel indicat de rezultatele forarilor si aceste diferente ar putea fi substantiale. („…the grade of mineralization ultimately mined may differ from that indicated by drilling results and such differences could be material.”)(pag.13)

– Functie de pretul aurului sau al altor minerale produse, Gabriel poate decide ca nu este practic sa inceapa sau sa continue productia comerciala. („Depending on the price of gold or other minerals produced, Gabriel may determine that it is impractical to commence or to continue commercial production.”) (pag.13,14)

Observatie importanta…

Sa remarcam ca in raportul auditorului independent PricewaterhouseCoopers LLP din [2010 AR], pag. 19, exista indoieli in legatura cu abilitatea lui Gabriel de a continua sa opereze:

“Independent Auditor’s Report
Emphasis of Matter

Without qualifying our opinion, we draw attention to Note 1 in the financial statements which indicates that Gabriel Resources Ltd. incurred a net loss of $22.7 million during the year ended December 31, 2010. This condition, along with other matters as set forth in Note 1, indicate the existence of a material uncertainty that may cast significant doubt about Gabriel Resources Ltd.’s ability to continue as a going concern.
PricewaterhouseCoopers LLP Chartered Accountants, Licensed Public Accountants
Toronto, Ontario Canada March 8, 2011”

Aflam din [1999 AR], pag. 20, care erau subsidiarele lui Gabriel la acea data:
– Gabriel Resources (Jersey) Limited („Gabriel Jersey”) 100% -owned
– Rosia Montana Gold Corporation S.A. („RMGC”) 80% -owned
– Castle Europa Ltd. („Castle Europa”) 100% -owned
– Deva Gold S.A. („Deva Gold”) 60%-owned.

Si aflam din [2010 AR], pag. 24, care sunt subsidiarele lui Gabriel la aceasta data:

-Gabriel Resources (Barbados) Ltd. 100%-owned
-Gabriel Resources (Netherlands) B.V. 100%-owned
-RM Gold (Services) Limited1 100%-owned
-Gabriel Resources (Jersey) Ltd. 100%-owned
-Rosia Montana Gold Corporation S.A. 80.46%-owned
-Rom Aur SRL 100%-owned
-Gabriel Finance SA 99.91%-owned
-RM Gold (Services) Limited. (During December 2010 the Company incorporated a UK based wholly owned subsidiary, RM Gold (Services) Limited. The purpose of this subsidiary is to provide management and administrative services to the Company and its subsidiaries commencing in January 2011).

S-ar putea ca toate aceste subsidiare sa traiasca, indirect, de pe urma Rosiei Montane (a emiterii de actiuni pe seama Rosiei Montane).

Nu cunoastem cine sunt actionarii fondatori ai lui Gabriel, dar foarte probabil este ca Vasile Timis, zis Frank, a fost unul din ei (el nu mai este actionar din 2003, dar a ramas consultant !).

In timp, cu ocazia majorarilor de capital facute prin emisia de noi actiuni, numarul actionarilor companiei Gabriel a crescut. Astazi, printre actionarii lui Gabriel se numara:

– toti actionarii lui Gabriel Jersey, care au devenit actionari ai lui Gabriel prin “preluare inversa”;
– Paulson & Co., Electrum Strategic Holdings si Newmont (“Gabriel Resources anunta la sfarsitul anului 2009 ca Paulson & Co. si Electrum Strategic Holdings detin cate 18% din actiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, si BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri . BSG isi poate dubla numarul de actiuni detinute prin exercitarea, pana la sfarsitul acestui an, a unei optiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuand in acelasi timp participatiile Paulson & Co., Electrum si Newmont la 17%, 17% si, respectiv, 14%. “ (Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro)
– companiile romanesti Cartel Bau si Comat Trading au devenit actionari ai Gabriel in decembrie 2009, prin schimbarea actiunilor lor detinute la RMGC cu actiuni Gabriel.

Ar fi interesant de stiut care sunt toti actionarii din Romania ai lui Gabriel, ca sa vedem daca este vreo legatura cu campania agresiva in favoarea proiectului.

3. RMGC – societate romaneasca mixta pe actiuni

RMGC a fost constituita la 25.08.1997 sub numele de Euro Gold. Durata de functionare a fost initial de 25 de ani, ulterior a devenit nedeterminata.

Obiectul principal de activitate al RMGC a fost:

– in 2000 (initial nu stim, caci nu exista documente publice) (Act constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr.3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6) : “cercetare si explorarea resurselor minerale, prin foraje si utilizare de lucrari specifice si echipamente de minerit si geologice (CAEN 7420 …).”

– in 2002 (Act aditional Nr. 5 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1465, 15 august 2002, pag. 12-13): “cercetare si exploatare a resurselor minerale, prin foraje si utilizarea de lucrari specifice si echipamente de minerit si geologice (CAEN 7420 …).”

– in 2003 (Act aditional Nr. 1 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1718, 18 iulie 2003, pag.7-8): “Obiectul principal de activitate este 1320 – extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv minereurile radioactive).”

Sa observam ca, in urma modificarilor efectuate, obiectul principal de activitate al companiei RMGC nu mai coincide cu obiectul principal de activitate al companiei Gabriel, a carei subsidiara este !

RMGC este o societate pe actiuni, cu actiuni nominative, de valoare fixa: 14.324 lei = 1,43 RON.

3.1 Capitalul initial (in 1997)

La 25.07.1997, actionarii fondatori ai RMGC erau in numar de 5 (deoarece 5 era numarul minim de actionari cerut de Legea 31/1990 la acea data): Gabriel Jersey, Minvest, Foricon, Cartel Bau, Comat Trading.

Deoarece nici Gabriel, nici Minvest nu au avut bani, capitalul social subscris initial a fost mic, de 3.939.100.000 lei (= 550.000 USD, unde 1 USD=7.162 lei), reprezentand 275.000 actiuni nominative a 14.324 lei fiecare, astfel:

– Gabriel Jersey vine cu capitalul aproape de minimumul cerut de legea investitiilor straine (350.000 USD), anume : 357.500 USD in numerar (obtinuti din emisia de actiuni a lui Gabriel (Canada)) pentru 178.750 actiuni, reprezentand 65 %,

– Minvest participa cu echivalentul a 92.950 actiuni, reprezentand 33,8 %, aport in natura (3 birouri (50 mp) la etajul 1 in sediul central, 556 mp din totalul de 758 mp in cladirea laborator, o balanta microanalitica, 2 cuptoare si un spectrofotometru) evaluat la 1.331.415.800 lei = 185.900 USD);

– cele 3 societati Foricon, Cartel Bau si Comat Trading au cate 1.100 actiuni, reprezentand cate 0,4 %.

Situatia era deci initial urmatoarea:

Actionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
===============================================================================
– Total
actiuni 178.750 92.950 1.100 1.100 1.100 275.000
initiale x
25.07.1997 (in natura) 14.324
lei/actiune
-Total
capital 2.560.415.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 3.939.100.000
social lei = lei = lei= lei= lei = lei=
subscris 357.500 185.900 2.200 2.200 2.200 550.000
initial USD USD USD USD USD USD
25.07.1997 (65 %) (33,8 %) (0,4 %) (0,4 %) (0,4 %) (100 %)

(Sentinta civila nr. 629/SC/1997 din 13 august 1997, Monitorul Oficial Partea a IV-a, Nr. 3290 (1998), pag. 11; Act aditional la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20).

3.2 Mecanismul de lucru al RMGC

“Schema“ de lucru a RMGC se gaseste ascunsa in urmatoarele randuri (sublinierile ne apartin) (Actul aditional nr. 3 la contractul si statutul Euro Gold, MO partea IV, Nr. 3290/1998, pag. 11-13):
………………
“Prin urmare, prin constituirea societatii, investitia necesara prospectarii, explorarii si realizarii studiului de prefezabilitate al perimetrelor de exploatare ce fac obiectul activitatilor desfasurate de societate va fi finantata integral de GABRIEL RESOURCES CANADA prin intermediul filialei sale GABRIEL RESOURCES LTD din Marea Britanie, care a suportat si costurile anterioare consituirii SOCIETATII inca de la data semnarii contractului de cooperare in 4 septembrie 1995 dintre Regia Autonoma a Cuprului Deva si GABRIEL (Jersey n.a.), in care se stipula ca orice cheltuiala facuta de GABRIEL (Jersey n.a.) pana la consituirea SOCIETATII MIXTE va fi considerata/acceptata drept o cheltuiala anticipata si va fi cuprinsa in patrimoniul societatii cu dreptul lui GABRIEL (Jersey n.a.) de a o recupera integral o data cu finalizarea fazei I a proiectului. ……

Faza I cuprinde programul de cercetare, explorare geologica si studiul de prefezabilitate care vor determina daca se va trece la faza II.

Faza II este studiul de fezabilitate, cuprinzand indisarea retelelor de forare, calcularea rezervelor minerale la standardul international din industria miniera, de preparare si recuperare, analizele metodologice, analizele de preparare laborator si pilot, studiul economic facut pe baza calcularii rezervelor si recuperarea mineralelor, care vor atesta eficienta si viabilitatea proiectului pentru trecerea la faza III.

Faza III cuprinde finantarea proiectului, proiectarea, dezvoltarea si constructia infrastructurilor tehnice, comerciale, economice necesare in productie..

… Regia se obliga, conform Legii Minelor, sa obtina licentele de explorare si exploatre pentru perimetrele care fac obiectul acestei societati. Regia se obliga sa transfere societatii aceste licente de explorare, dezvoltare si exploatare in termen de 7 zile lucratoare de la obtinerea lor.

… Regia se obliga (ea insasi ori o filiala a sa) ca la primirea unei notificari in scris din partea lui GABRIEL (Jersey n.a.), care sa confirme ca studiul de fezabilitate este pozitiv si eficient, sa inceteze toate activitatile din perimetrele de exploatare Rosia Montana si sa mute toate echipamentele de pe acest perimetru pe cheltuiala sa.

… Dupa finalizarea unui studiu de prefezabilitate, finantarea tuturor costurilor necesare fazelor II si III (asa cum sunt definite) ale Proiectului va fi realizata de GABRIEL ( Jersey n.a). Totusi, toti actionarii Societatii sunt obligati sa participe la finantare in mod proportional cu cota lor parte de capital social al societatii.

… Toate costurile generate de GABRIEL (Jersey n.a.) in numele celorlalti actionari ca urmare a art. 6.8 si 6.9 vor fi purtatoare de dobanda dupa cum urmeaza: ….

In termen de 30 de zile de cand GABRIEL (Jersey n.a.) va publica si va notifica in scris EURO GOLD RESOURCES si actionarilor sai, la finalizarea primului studiu de prefezabilitate al EURO GOLD RESOURCES, ca o compensare obligatorie fata de GABRIEL (Jersey n.a.) pentru finatarea tuturor costurilor anticipate si prezente de indeplinire a proiectului in timp optim, va subscrie si garanta in mod obligatoriu emiterea de noi actiuni (capital social) fara nici un cost suplimentar pentru GABRIEL (Jersey), astfel incat la termenul de 30 de zile dupa finalizarea acestei emisiuni (studiu de prefezabilitate), GABRIEL (Jersey n.a.) va detine 80 % din capitalul social al EURO GOLD RESOURCES si ceilalti actionari vor detine impreuna nu mai mult de
20 % din capitalul social al EURO GOLD RESOURCES….”

Observatie..

In Actul constitutiv din 21.07.2000, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6 (dar poate si mai devreme), la Capitolul 14 „Dizolvarea si lichidarea societatii”, sta scris:

„14.2 Actionarii convin ca nici unul dintre ei sa nu ceara si/sau sa nu sustina, direct sau indirect, in cadrul Societatii sau in afara ei, dizolvarea Societatii in cazul in care se constata o micsorare a capitalului social, indiferent de nivelul reducerii, decat dupa momentul inceperii productiei comerciale, daca va fi cazul.”

Iar la Capitolul 15 „Dispute intre actionari”, se spune ca disputele nesolutionate se vor inainta spre solutionare Centrului International de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena.

Apreciem ca mecanismul de lucru al RMGC are in vedere “schema” si observatia de mai sus, si ca este urmatorul:

– RMGC este o societate pe actiuni, in care Gabriel Jersey avand majoritate, decide totul. RMGC cheltuie bani dupa cum vrea Gabriel Jersey pentru proiectul Rosia Montana, proiectul Bucium si mai nou proiectul Baisoara (pe relatii guvernamentale, pe licenta de exploatare la Rosia Montana, licenta de explorare la Bucium, taxe, impozite, etc., pe explorari, pe descarcari de sarcina arheologica, sponsorizari, sprijin logistic acordat “Grupului independent de monitorizare”, achizitii de case la Rosia Montana, reclame in media, avocati, etc.); dar RMGC nu are bani de cheltuit, capitalul social fiind mic. Atunci,

– RMGC imprumuta cu dobanda bani de la Gabriel Jersey, actionarul majoritar; la randul sau, Gabriel Jersey ia banii de la compania parinte, Gabriel din Canada; Gabriel din Canada nu are nici ea bani (merge pe pierderi in fiecare an – a se vedea rapoartele anuale ale lui Gabriel) dar ii obtine prin emisia de actiuni, cotate la bursa, pe seama aurului de la Rosia Montana si Bucium; deci RMGC, facand imprumuturi de la Gabriel Jersey, face datorii la Gabriel Jersey (creante);

– cand datoriile RMGC devin prea mari (raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5, unde Activul Net = totalul activelor – totalul datoriilor) Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile ei obliga RMGC, prin art. 153 , la: reintregirea capitalului prin emisia de actiuni, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea Societatii. Nu se pune problema dizolvarii RMGC (am vazut ca actionarii nu au voie sa ceara dizolvarea) si se decide continuarea activitatii. RMGC face atunci majorare de capital social, incalcand astfel art. 153 .

– Majorarea de capital pe care o face RMGC este egala cu datoria (sau o parte din datorie) la Gabriel Jersey plus suma ce va fi platita de investitorii minoritari (Minvest si cele 3 companii mici) ca sa-si mentina procentele de participare in afacere. Astfel,

– Gabriel Jersey nu plateste nimic („fara nici un cost suplimentar pentru Gabriel”), partea sa fiind acoperita prin conversia createlor (datoriile lui RMGC la Gabriel Jersey) in actiuni RMGC;

– Minvest si ceilalti actionari minoritari primesc dreptul de subscriere la un numar de actiuni RMGC care sa nu modifice procentele lor de participare la RMGC; si pentru ca nu au bani sa subscrie (si este prevazut in actul constitutiv (ulterior infiintarii) ca procentele lor nu pot scadea), sunt imprumutati tot de catre Gabriel Jersey cu bani, fara dobanda, cu obligatia sa restituie acesti bani cand productia va incepe la Rosia Montana si RMGC va distribui dividende.

Observatii…

0) Banii de la Gabriel ajung la Gabriel Jersey in doua moduri: direct si indirect. Modul indirect este urmatorul: Gabriel (direct) Gabriel Jersey  (prin imprumut cu dobanda) RMGC  (prin conversia creantelor in actiuni RMGC) Gabriel Jersey.

1) Gabriel Jersey face doua feluri de imprumuturi: imprumut cu dobanda catre RMGC si imprumut fara dobanda catre actionarii minoritari (Minvest si ceilalti) (a se vedea si [2009 FR], pag. 43).

2) Returnarea imprumutului cu dobanda de la Gabriel Jersey se face prin conversia sa (partiala) in actiuni RMGC in contul lui Gabriel Jersey, de unde interesul ca aceasta conversie sa se faca cat mai tarziu, deci ca majorarea de capital sa se faca cat mai tarziu?! Care sunt oare sumele totale imprumutate de Gabriel Jersey lui RMGC? Oare cat a castigat Gabriel Jersey din dobanda? Cine plateste dobanda, RMGC (deci si Minvest !) sau Gabriel Jersey ?

3) De ce face RMGC imprumut cu dobanda, urmat la mult timp de majorare de capital, si nu se face direct majorare de capital ? Miza este dobanda ? Atunci aceasta ar fi a treia dovada ca Gabriel „face sapaturi dupa bani” !?

4) Compania Gabriel Resources (Jersey) Limited din Marea Britanie este numita in documentele RMGC drept “Gabriel”, adica exact cum compania Gabriel Resources Ltd. din Canada este numita in documentele sale: tot „Gabriel”. Astfel, „ingineria” celor doua companii „Gabriel” se adauga „ingineriei” cu licenta de exploatare mixta (simultan si de exploatare si de explorare).

Mecanismul a fost aplicat intocmai incepand cu a doua majorare de capital din cele trei majorari de capital care au avut loc pana acum la RMGC (in 1999, 2004 si 2009), si anume:

3.2.1 Prima majorare de capital: in 1999

Conform intelegerilor, Gabriel (Jersey) face cheltuielile pentru proiect de la 4 septembrie 1995 pana la infiintarea RMGC si ele « vor fi considerate drept o cheltuiala anticipata si va fi cuprinsa in patrimoniul societatii cu dreptul lui Gabriel de a o recupera integral o data cu finalizarea fazei I a proiectului. » (Act aditional nr. 3 la contractul si statutul Euro Gold, MO Partea a IV-a, Nr. 3290/1998, pag. 11-13) .

RMGC propune in 1999 majorarea capitalului cu 2.954.325.000 lei (=171.963,038 USD, unde 1 USD=17.180 lei), adica 206.250 actiuni noi, acordate toate, prin intelegerea prealabila, lui Gabriel Jersey. Rezulta ca participarea lui Gabriel Jersey creste de la 65 % la 80 %, a lui Minvest scade de la 33,8 % la 19,31 %, iar a celorlalte 3 companii mici scade de la 0,4 % la 0,23 % fiecare.

Situatia este deci urmatoarea:

Actionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
=================================================================================
– Total
actiuni 178.750 92.950 1.100 1.100 1.100 275.000
initiale (65 %) (33,8 %) (0,4 %) (0,4 %) (0,4 %) x
25.07.1997 (in natura) 14.324
lei/actiune
– Total
capital 2.560.415.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 3.939.100.000
social lei lei= lei = lei = lei = lei=
subscris =357.500 185.900 2.200 2.200 2.200 550.000
25.07.1997 USD USD USD USD USD USD
———————————————————————————————————————————–
Actiuni 206.250 – – – – 206.250
noi (~creante)
11.11.1999

Majorare 2.954.325.000 2.954.325.000
de capital lei= lei=
171.963,038 171.963,038
USD USD
———————————————————————————————————————————–
– Total 385.000 92.950 1.100 1.100 1.100 481.250
actiuni x
11.11.1999 14.324
lei/actiune
– Total
capital 5.514.740.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 6.893.425.000
social lei= lei = lei= lei= lei= lei=
subscris 529.463,038 185.900 2.200 2.200 2.200 721.963,038
11.11.1999 USD USD USD USD USD USD
(80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0,23 %) (0,23 %) (100%)

(Act constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6; Act aditional la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20.)

Observatie..

Dupa aceasta modificare a participatiilor, care a avut loc in 1999, s-a luat hotararea in RMGC ca procentele sa nu mai poata fi modificate:
– Act constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6:
„7.7 In nici un caz partea de capital social pe care o detine MINVEST (19,31 %) nu va putea fi redusa ca efect al unei majorari de capital la care MINVEST nu subscrie.”
– Hotararea Nr. 15 din 15 decembrie 2000, MO Partea a IV-a, Anul XI- Nr. 528, 16 martie 2001, pag. 4: „Modificarea art. 7.7 din actul constitutiv dupa cum urmeaza: „In nici un caz cotele de capital social detinute in prezent de catre Minvest, Cartel Bau, Foricon si Comat Trading nu vor putea fi reduse ca efect al unei majorari ulterioare de capital la care acestia nu subscriu.”

3.2.2 A doua majorare de capital: in 2004

In urma cheltuielilor mai mari urmatoare facute de RMGC in contul proiectului, cu bani imprumutati de la Gabriel Jersey (Gabriel), datoriile RMGC cresc si raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5 prevazut de Legea 31/1990. Se voteaza in unanimitate continuarea activitatii si remedierea situatiei prin majorarea capitalului, cu 143.302.008.596 lei (= 4.856.049,08 USD, unde 1 USD=29.510 lei) , echivalentul a 10.004.329 actiuni noi. Capitalul social subscris al RMGC ajunge acum la 150.195.433.596 lei = ~ 5.578.012 USD, iar numarul total al actiunilor RMGC ajunge la 10.485.579, a cate 14.324 lei/actiune fiecare.

Cei patru actionari minoritari nu au bani pentru majorarea de capital, asa ca Gabriel Jersey a imprumutat, fara dobanda, 971.000 USD (mai exact 971.210,39 USD) celor patru actionari minoritari ai RMGC (Minvest si cele 3 companii private) pentru a-si achita contributia la marirea de capital, urmand a returna banii lui Gabriel Jersey cand productia va incepe si vor primi dividende de la RMGC: 2009 Financial Report FINAL.pdf, pag. 46 (sau [2007 AR], pag. 24):

„In December 2004, the Company loaned a total of Us$971 thousand to the four minority shareholders of RMGC who held an aggregate of 20% of the shares of RMGC, to facilitate a statutory requirement to increase RMGC’s total share capital… The loans are non-interest bearing and are to be repaid as and when RMGC distributes dividends to its shareholders.”

Minvest a imprumutat 937.911,83 USD de la Gabriel Jersey (Gabriel); Minvest ramane astfel pe hartie cu participarea la RMGC de 19,31%, dar ea a scazut, practic, la 0,89% (=92.950 x 100 / 10.485.579), din cauza datoriei la Gabriel Jersey.

Situatia este prezentata in tabelul urmator la pag. 15.

3.2.3 A treia majorare de capital: in 2009

In urma cheltuielilor si mai mari urmatoare facute de RMGC in contul proiectului, cu bani imprumutati de la Gabriel Jersey, datoriile RMGC cresc si din nou raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5 prevazut de Legea 31/1990.

La data de 16.10.2009, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA pe scurt) a hotarat majorarea capitalului social al RMGC cu 597.679.993 RON (= 202.603.387,42 USD, unde

1 USD=2,95 RON), prin emiterea a 417.958.037 actiuni noi, cu valoare nominala de 1,43 RON fiecare, anume: 334.366.386 actiuni pentru Gabriel Jersey (din conversia creantelor), 80.725.658 actiuni pentru Minvest si cate 955.331 actiuni pentru Foricon, Cartel Bau si Comat Trading – un numar de actiuni care sa nu modifice cotele lor de participare la RMGC. Dandu-si seama, probabil, abia acum, de dezavantajul mecanismului majorarii de capital practicat de RMGC, de data aceasta nu se mai voteaza in unanimitate, ci cu majoritate de 80,46 % (Minvest si inca una din cele trei companii mici s-au opus majorarii !).

Actionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
================================================================================
– Total 385.000 92.950 1.100 1.100 1.100 481.250
actiuni (natura) x
11.11.1999 14.324

– Total
capital 5.514.740.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 6.893.425.000
social lei = lei = lei = lei= lei= lei=
subscris 529.463,038 185.900 2.200 2.200 2.200 ~ 721.963
11.11.1999 USD USD USD USD USD USD
(80%) (19,31%) (0,23%) (0,23%) (0,23%)
———————————————————————————————————————————-
Actiuni 8.003.462 1.932.266 22.867 22.867 22.867 10.004.329
noi (creante) (prin (prin (prin (prin x
13.12.2004 imprumut) imprumut) imprumut) imprumut) 14.324
lei/actiune
Majorare 114.641.589.688 27.677.778.184 327.546.908 327.546.908 327.546.908 143.302.008.596
de capital lei= lei= lei= lei= lei= lei=
3.884.838,69 937.911,83 11.099,52 11.099,52 11.099,52 ~ 4.856.049
13.12.2004 USD USD USD USD USD USD
———————————————————————————————————————————-
– Total 8.388.462 2.025.216 23.967 23.967 23.967 10.485.579
actiuni x
13.12.2004 14.324
lei/actiune
– Total 120.156.329.688 29.009.193.984 343.303.308 343.303.308 343.303.308 150.195.433.596
capital lei= lei= lei= lei= lei= lei=
social 11.995.500 2.896.059 34.273 34.273 34.273 14.994.378
subscris RON= RON= RON= RON= RON= RON=
13.12.2004 4.414.301,69 1.123.811,83 13.299,52 13.299,52 13.299,52 ~ 5.578.012
USD USD USD USD USD USD
(80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0.23 %) (0.23 %) (100 %)
(0,89 %)

(Hotararea AGA din 13 dec. 2004, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3860, 16 decembrie 2004, pag. 12-13; Act aditional nr. 14 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3919, 22 decembrie 2004, pag. 15-16; Act aditional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20.)

Majorarea de capital din 2009 a fost contestata in instanta ca fiind ilegala, cerandu-se dizolvarea RMGC. Actiunea a fost retrasa, pentru a preintampina respingerea sa din cauza lipsei de „interes”. Avocatul prof.univ.dr. Gheorghe Piperea sustine in Cotidianul.ro din 5 august 2011 ca “Societatea comerciala RMGC nu mai exista de drept din decembrie 2009”.

Deoarece prin modificarea din 2006 a Legii 31/1990 numarul minim al actionarilor a scazut de la 5 la 2, Comat si Cartel Bau vand dreptul lor la noi actiuni lui Gabriel Jersey, isi vand actiunile lor vechi (de fapt, fac schimb de actiuni RMGC cu actiuni Gabriel !) si se retrag din RMGC:
[2010 AR], pag. 28: “During 2009, the Company received a formal offer to purchase the shares held in RMGC by two of its non-controlling shareholders, each of whom owned 23,967 common shares in RMGC representing each 0.23% of its share capital. The Company responded to the offer of the non-controlling shareholders and purchased 47,934 common shares of RMGC held by these two non-controlling shareholders for 222,708 common shares of the Company and US$0.8 million in cash. Upon completion of this transaction, the outstanding indebtedness of the two non-controlling shareholders of $23,000 was deemed to be paid in full. As a result of these transactions, the Company’s ownership interest in RMGC increased from 80% to 80.46%.”
Nota. Compania actionar COMAT Trading s-a retras din RMGC la 10.12.2009, iar compania actionar CARTEL BAU s-a retras din RMGC la 22.12.2009. (Act aditional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1386/31 martie 2010, pag. 17-20).

Deci, din 22.12.2009, RMGC mai are doar trei actionari: Gabriel 80,46 %, Minvest 19,31 %, Foricon 0,23 %.

Capitalul social subscris al RMGC ajunge, in urma majorarii din 2009, la 612.674.374 RON = ~208.181.400 USD, iar numarul total al actiunilor ajunge la 428.443.616, a cate 1,43 RON fiecare.

Regasim mecanismul aplicat in anul 2009 in ([2009 FR] pag. 43) (unde $ semnifica dolar canadian):
“The Company is required to fund 100% of all expenditures related to the exploration and development of these properties and holds a preferential right to recover all funding plus interest (other than on non-interest bearing loans) from future cash flows, prior to the minority shareholders receiving dividends. … In December 2009, in order to replenish the net asset position of RMGC in accordance with Romanian Fiscal Code, the shareholders of RMGC contributed $216 million to the share capital of RMGC. The share capital increase was accomplished by converting $174 million of debt in RMGC to equity. The remaining $42 million was funded through a contribution provided to minority shareholders in the form of a non-interest bearing loan to fund their respective pro-rata contributions.”

Astfel, Gabriel Jersey a mai imprumutat 40 milioane USD (mai exact 39.594.513,31 USD) celor doi actionari minoritari ai RMGC (Minvest si Foricon) pentru a-si achita partea care le revine din marirea de capital a RMGC, urmand a returna imprumutul cand RMGC va da dividende ([2009 FR], pag. 46): “In 2009, the Company loaned a further Us$40 million to the remaining two minority shareholders of RMGC to facilitate another statutory share capital increase in RMGC… The loans are non-interest bearing and are to be repaid as and when RMGC distributes dividends to its shareholders “.

Gabriel Jersey a imprumutat deci Minvest cu 39.131.420,66 USD. Minvest ramane astfel pe hartie cu participarea la RMGC de 19,31 %, dar ea a scazut practic acum la 0,02 % (=92.950 x 100 / 428.443.616), din cauza datoriei cumulate totale la Gabriel Jersey de 40.069.332,49 USD (= 937.911,83 (in 2004) + 39.131.420,66 (in 2009)).

Situatia este deci urmatoarea:

Actionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
=================================================================================
– Total 8.388.462 2.025.216 23.967 23.967 23.967 10.485.579
actiuni x
13.12.2004 14.324
lei/actiune
– Total
capital 120.156.329.688 29.009.193.984 343.303.308 343.303.308 343.303.308 150.195.433.596
social lei= lei= lei= lei= lei= lei=
subscris 11.995.500 2.896.059 34.273 34.273 34.273 14.994.377,97
13.12.2004 RON= RON= RON= RON= RON= RON=
4.414.301,69 1.123.811,83 13.299,52 13.299,52 13.299,52 ~ 5.578.012
USD USD USD USD USD USD
(80%) (19,31%) (0,23%) (0,23%) (0,23%) (100%)
———————————————————————————————————————————
Actiuni + 23.967 – 23.967 0
+ cumparate (de la (retragere)
– vandute Comat)
10.12.2009
———————————————————————————————————————————
Actiuni 336.277.048 80.725.658 955.331 – – 417.958.037
noi = (prin (prin x
16.12.2009 955.331 imprumut) imprumut) 1.43 RON
(de la Comat)
+ 955.331
(de la Cartel Bau)
+ 334.366.386
(creante)
Majorare 480.876.178,64 115.437.690,94 1.366.123,33 – – 597.679.993
de capital RON= RON= RON= RON=
163.008.874,11 39.131.420,66 463.092,65 ~ 202.603.387
USD USD USD USD
———————————————————————————————————————————
Actiuni + 23.967 – 23.967 0
+ cumparate (de la (retragere)
– vandute Cartel Bau)
22.12.2009
===============================================================================
– Total 344.713.444 82.750.874 979.298 – – 428.443.616
actiuni x
22.12.2009 4.13 RON

– Total 492.940.224,92 118.333.749,82 1.400.396,14 – – 612.674.370,88
capital RON= RON= RON= RON=
social 167.423.175,80
subscris USD +
22.12.2009 68.545,62 RON=
~ 167.449.775 ~ 40.255.232 ~ 476.392 ~208.181.400
USD USD USD USD
(80,4570%) (19,3142%) (0,2285%) – – (100%)
(0,02%)

(Hotarare AGA din 16 oct. 2009, MO Partea a IV-a, Anul 177 (XIX), Nr. 5870, 16 noiembrie 2009, pag. 6-7; Hotarare a consiliului de administratie din 16.12.2009, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 355, 16 februarie 2010, pag. 24-26; Act aditional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20.)

3.2.4 Rezumatul majorarilor de capital din 1999, 2004 si 2009 si datoria totala a Minvest

Rezumatul actiunilor si a capitalulului social rezultate in urma majorarilor de capital este urmatorul:

Actionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
===============================================================================
– Total
actiuni 178.750 92.950 1.100 1.100 1.100 275.000
initiale x
25.07.1997 (in natura) 14.324
lei/actiune
– Total
capital 2.560.415.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 3.939.100.000
social lei= lei = lei= lei= lei= lei =
subscris 357.500 USD 185.900 USD 2.200 USD 2.200 USD 2.200 USD 550.000 USD
initial
25.07.1997 (65%) (33,8%) (0,4%) (0,4%) (0,4%) (100%)
—————————————————————————————————————————————
– Total 385.000 92.950 1.100 1.100 1.100 481.250
actiuni x
11.11.1999 14.324
(dupa prima majorare de capital) lei/actiune
– Total
capital 5.514.740.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 6.893.425.000
social lei = lei= lei= lei = lei= lei=
subscris ~ 529.463 USD 185.900 USD 2.200 USD 2.200 USD 2.200 USD ~ 721.963 USD
11.11.1999 (80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0,23 %) (0,23 %) (100 %)
————————————————————————————————————————————–
– Total 8.388.462 2.025.216 23.967 23.967 23.967 10.485.579
actiuni x
13.12.2004 14.324
(dupa a doua majorare de capital) lei/actiune
=1,43 RON
– Total
capital 120.156.329.688 29.009.193.984 343.303.308 343.303.308 343.303.308 150.195.433.596
social lei= lei= lei= lei= lei= lei=
subscris 11.995.500 2.896.059 34.273 34.273 34.273 14.994.378
13.12.2004 RON= RON= RON= RON= RON= RON =
~ 4.414.302 USD ~1.123.812 USD ~13.300 USD ~13.300 USD ~13.300 USD ~ 5.578.012 USD
(80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0.23 %) (0.23 %) (100 %)
(0,89 %)
—————————————————————————————————————————————–
– Total 344.713.444 82.750.874 979.298 – – 428.443.616
actiuni x
22.12.2009 1,43
(dupa a treia majorare de capital) RON/actiune
– Total
capital 492.940.225 118.333.750 1.400.396 – – 612.674.371
social RON= RON= RON= RON =
subscris ~167.449.775 USD ~40.255.232 USD ~476.392 USD ~208.181.400 USD
22.12.2009 (80,46 %) (19,31 %) (0,23 %) (100 %)
(0,02%)

Datoria cumulata totala a Minvest la Gabriel Jersey este foarte mare, de 40.069.332,49 USD (= 937.911,83 (in 2004) + 39.131.420,66 (in 2009)), tinand cont ca proiectul nu a fost aprobat si ca in principal RMGC a facut doar explorari.

Toate aceste datorii se constituie, in opinia noastra, in presiuni asupra factorilor de decizie din Romania pentru ca proiectul Rosia Montana sa fie aprobat, ceea ce ni se pare inacceptabil.

3.3 RMGC mai are in prezent (din 22 iulie 2011) doar doi actionari

In iulie 2011, probabil speriat de perspectiva unei noi majorari de capital in 2011, care implica noi aporturi in numerar, si stiind ca are deja datorii la Gabriel Jersey in urma imprumuturilor din 2004 si 2009, actionarul Foricon s-a retras din RMGC, prin vanzarea actiunilor sale lui Gabriel Jersey. Astfel, din iulie 2011, RMGC mai are doar doi actionari: Gabriel Jersey 80,69 % si Minvest 19,31 %. Gabriel Jersey are drept de pre-emtiune asupra actiunilor lui Minvest:

[2011 SQ], pag. 1: „In July 2011 the Company’s ownership interest in the Project increased from 80.46% to 80.69% through the acquisition from Foricon S.A. of all of its shares in Rosia Montana Gold Corporation (“RMGC”), the beneficial owner of the Project, for a net cash consideration of US$1.15 million. Minvest S.A., a Romanian state-owned mining company, holds the remaining 19.31% interest in RMGC. Gabriel holds the pre-emptive right to acquire the non-controlling interest of Minvest.”

Situatia este deci urmatoarea:

Actionar: Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC RMGC
====================================================================================
– Total 344.713.444 82.750.874 979.298 – – 428.443.616
actiuni x
22.12.2009 1,43 RON

– Total
capital 492.940.224,92 118.333.749,82 1.400.396,14 – – 612.674.371
social RON= RON= RON= RON=
subscris ~ 167.449.775 ~ 40.255.232 ~476.392 ~ 208.181.400
22.12.2009 USD USD USD USD
(80,4570%) (19,3142%) (0,2285%) – – (100%)
—————————————————————————————————————————————–
Actiuni + 979.298 – 979.298 0
+ cumparate (de la (retragere)
– vandute Foricon)
22.07.2011
—————————————————————————————————————————————–
– Total 345.692.742 82.750.874 – – – 428.443.616
actiuni x
22.07.2011 1,43 RON

– Total
capital 494.340.621,06 118.333.749,82 – – – 612.674.371
social RON= RON= RON=
subscris ~ 167.926.167 ~40.255.232 ~ 208.181.400
22.07.2011 USD USD USD
(80,6855 %) (19,3142 %) – – – (100 % ?)

(Act constitutiv din 22.07.2011, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de afaceri; Hotararea AGA Nr. 1 din 22.07.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3377, 6 sept. 2011, pag. 29-30)

3.4 O noua majorare de capital asteptata in 2011: dar surpriza,
se decide o reducere de capital

In toamna lui 2010, cu ocazia bilantului pe 2009, administratorii RMGC au constatat, credem din nou, deteriorarea activului net al societatii sub limita legala si au convocat Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA pe scurt) pe 14 decembrie 2010, pentru a decide soarta societatii: fie continuarea activitatii, fie dizolvarea.

AGEA din 14 decembrie 2010 „a luat act de raportul cu privire la situatia patrimoniala a societatii, a decis continuarea activitatii si a imputernicit consiliul de administratie sa analizeze optiunile de remediere a situatiei, necesar a fi implementate pana la data de 31.12.2011”. (Hotararea nr. 1/14 decembrie 2010, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 92, 11 ianuarie 2011, pag. 8-9)

AGEA din 13 oct. 2011, spre surpriza noastra, aproba “reducerea capitalului social al Societatii cu suma de 252.781.733,44 lei (din aportul in numerar), de la valoarea de 612.674.370,88 lei la valoarea de 359.892.637,44 lei, prin reducerea valorii nominale a actiunilor de la 1,43 lei la 0,84 lei. Reducerea de capital se va face in temeiul art. 153 al Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, avand in vedere pierderile constatate prin aprobarea situatiilor financiare ale anului 2009 si care nu au putut fi acoperite din rezerve…”

(Hotararea AGA NR. 1 din 13.10.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3968, 25 octombrie 2011, pag.23)
Conform art. 208 din Legea 31, „reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a”, deci la 25 decembrie 2011.

Situatia va fi deci urmatoarea (considerand 1 USD=2,95 RON) :

Actionar: Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC RMGC
====================================================================================
– Total 345.692.742 82.750.874 – – – 428.443.616
actiuni x
22.07.2011 1,43 RON

– Total
capital 494.340.621,06 118.333.749,82 – – – 612.674.371
social RON= RON= RON=
subscris ~ 167.926.167 ~40.255.232 ~ 208.181.400
22.07.2011 USD USD USD
(80,6855 %) (19,3142 %) – – – (100 % )
====================================================================================
– Total 345.692.742 82.750.874 – – – 428.443.616
actiuni x
25.12.2011 0,84 RON

– Total
capital 290.381.903,28 69.510.734,16 – – – 359.892.637,44
social RON= RON= RON=
(dupa reducere) ~ 98.434.543 ~23.562.961 ~ 121.997.504
25.12.2011 USD USD USD
(80,6855 %) (19,3142 %) – – – (100 % )
====================================================================================
„Potrivit datelor de la Ministerul de Finante, compania a raportat pierderi de 162,8 milioane lei in 2009. Anul urmator, pierderile companiei s-au ridicat la 165,4 milioane lei”(Andreea Ofiteru, Adevarul, 26 oct. 2011)

Sa observam ca desi se pomeneste de aportul in numerar, s-a redus si aportul in natura, initial, al Minvest. Daca s-ar reduce strict doar aportul in numerar, atunci capitalul Minvest ar fi de 69.565.574,66 RON, iar capitalul social total al RMGC ar fi de 359.947.477,94 RON, dupa calculele noastre.

Deci, pentru a mari raportul Activ Net/Capital social, care scazuse sub 0,5 din cauza datoriilor RMGC, s-a hotarat micsorarea numitorului, deci a capitalului social, prin micsorarea valorii actiunilor. Numaratorul raportului ramanand neschimbat, asta inseamna ca pierderile si deci si datoriile RMGC la Gabriel Jersey vor ramane aceleasi, deci dobanda va curge mai departe, ceea ce consideram ca este in avantajul lui Gabriel Jersey. Dar capitalul social fiind si mai mic acum, de doar 121.997.504 USD, perspectiva realizarii proiectului s-a indepartat.

Este greu de precizat semnificatia acestei decizii neobisnuite. Este oare inceputul sfarsitului ?

3.5 Noi majorari de capital la orizont, daca se aproba proiectul Rosia Montana

Capitalul social al RMGC este in prezent de circa 200 milioane USD, dupa trei majorari de capital, dupa cum am vazut (fara a socoti reducerea ce va fi facuta). Pentru demararea proiectului Rosia Montana (constructia minelor) (daca va fi aprobat de Guvern, prin absurd) ar fi necesara insa suma de un miliard USD.

Deci nici acum, dupa atata timp de la infiintare, RMGC nu are bani sa realizeze, de fapt, proiectul. Despre ce “mare investitor” vorbim atunci ?
„ Capitalul societatii va trebui sa fie suficient pentru exploatarea concesiunii….” spunea foarte clar Legea minelor din anul 1924 si chiar in formularile generale, vagi din articolele 58, 59, 60, 61 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 se vorbeste despre necesitatea unei capacitati financiare si tehnice a candidatilor la o concesiune miniera.

Ne reamintim atunci intrebarea fundamentala: cum de s-a asociat statul roman, prin compania Minvest, cu datorii la stat, cu o companie junior, fara experienta in minerit si fara bani ?

Avand in vedere ca pentru demararea proiectului Rosia Montana ar fi necesara suma de un miliard USD si presupunand ca Gabriel ar reusi sa atraga aceste fonduri, va fi nevoie de noi majorari de capital la RMGC, prin care sa fie incorporate aceste fonduri. Putem spune de pe acum ca 19,31% din aceasta suma de 1 miliard USD (adica 193.100.000 USD) va trebui suportata de Minvest, si deci Minvest se va imprumuta din nou la Gabriel Jersey?

Dar totul va lua mult timp si deci, daca prin absurd maine ar fi aprobat proiectul, lipsa banilor va produce intarzieri mari pana la constructia minelor, constructie care va dura circa doi ani de zile. Si de la productia primului gram de aur pana la obtinerea de dividende de catre Minvest vor mai trece 12 ani (pay back-ul pentru Romania calculat de noi) si, din primele dividende, Minvest va trebui sa achite mai intai datoriile pe care le are deja si le va face pe viitor la Gabriel Jersey si abia apoi va putea sa-si achite datoriile pe care le are si le va acumula la stat; si abia dupa aceea vor putea vorbi de profit. Pretentia RMGC ca demararea proiectului ar fi utila la depasirea crizei actuale din Romania este deci ridicola !

3.6 Cheltuieli nejustificat de mari ale RMGC (Gabriel Jersey) cu proiectul

Gabriel (Canada), prin subsidiara Gabriel Jersey (Marea Britanie), care detine pachetul majoritar de actiuni in RMGC, decide cheltuieli nejustificat de mari, in opinia noastra, pentru RMGC, cheltuieli la care statul roman (prin compania cu datorii la stat Minvest) este obligat sa participe cu cota sa parte.
Ilustram acest lucru cu bugetul RMGC din 2010, asa cum apare el in Hotararea Nr. 1 din data de 14 decembrie 2010 a Adunarii Generale Ordinare a actionarilor RMGC, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI)-Nr. 92, 11 ianuarie 2011, pag. 5-6:

Departament Buget 2010 Previziune 2010
(CAD) (CAD)
========================================================
Administrativ 2.792.000 1.883.000
Financiar 1.826.000 1.615.000
HR 3.558.000 1.594.000
IT 969.000 564.000
Comunicare 7.993.000 7.535.000
Juridic 6.773.000 4.081.000
Relatii guvernamentale 2.506.000 1.880.000
Management 1.178.000 921.000
Mediu 2.123.000 526.000
Patrimoniu 11.268.000 1.317.000
Programe sociale 739.000 498.000
Relatii comunitare 7.216.000 2.608.000
Avize/autorizatii 1.234.000 413.000
Proiectare tehnica 1.142.000 315.0 00
Protectia muncii 462.000 240.000
Explorare Rosia Montana 1.190.000 975.000
Explorare Baisoara 178.000 199.000
Investitii-administrative 2.365.000 150.000
Plati penalitati Piatra Alba/Recea 0 131.000
————————————————————————————————-
Total operatiuni 55.510.000 27.445.000
————————————————————————————————
Cheltuieli de capital
Cladiri si terenuri pentru proiect 10.000.000 0
Site-uri de stramutare
Management de proiecte/administrative 1.319.000 1.288.000
Recea – Alba Iulia 6.581.000 188.000
Noua Rosia Montana 6.900.000 121.000
Proiect industrial
Management de proiect 19.188.000 6.341.000
Achizitie echipament minier 0 2.872 .000
Transport si depozitare echipament minier 1.555.000 2.716.000
————————————————————————————————–
Total cheltuieli de capital 45.542.000 13.527.000
===========================================================
Total buget 101.052.000 40.972.000

Observam ca cheltuielile cu explorarile, care sunt obiectul de activitate al RMGC, sunt nesemnificative fata de restul cheltuielilor. De ce se mai face oare explorare la Rosia Montana, dupa atatia ani?

Ce sa insemne cheltuielile cu “relatii guvernamentale”? Dar cheltuielile cu ” relatii comunitare”?

Ce sa insemne cheltuielile imense pentru „patrimoniu”, cand proiectul nu a fost aprobat? Sa insemne oare „sprijin logistic” pentru ca proiectul sa fie aprobat? Ce sa insemne cheltuielile imense cu “managementul de proiect” ?

Ce rost au cheltuielile imense cu „cladiri si terenuri pentru proiect”, cu complexele de locuinte „Recea-Alba Iulia” si „Noua Rosia Montana”, cand proiectul nu este aprobat? De ce au fost cumparate casele locuitorilor din zona proiectului, daca proiectul nu a fost aprobat? RMGC trebuia sa faca ante-contracte de cumparare, care sa intre in vigoare la data aprobarii eventuale a proiectului.

Toate aceste cheltuieli foarte mari, nejustificate in opinia noastra, se constituie in presiuni asupra populatiei locale si asupra factorilor de decizie pentru ca proiectul Rosia Montana sa fie aprobat, ceea ce ni se pare inacceptabil.

Sa mai observam ca unele din aceste cheltuieli ascund sponsorizarile facute de RMGC, care sunt interzise pentru Minvest, companie a statului, cu mari datorii catre stat (de 12.668.972 RON in 2011)! Unde sunt prinse cheltuielile cu reclamele de la televiziuni ?

Observatie importanta.

Daca ne uitam la cheltuielile pe 2010 (de exemplu) ale companiei Gabriel (prezentate in sectiunea 2) si ale companiei RMGC (prezentate mai sus), apar multe semne de intrebare, deoarece in cheltuielile lui Gabriel nu apar separate cheltuielile facute in Romania , prin RMGC, de restul cheltuielilor companiei Gabriel (cheltuieli proprii ale lui Gabriel si ale subsidiarelor sale din afara Romaniei). De ce, de exemplu, cheltuielile la capitolul:

– „juridic” sunt de 6.021.000 CAD la Gabriel si de 6.773.000 CAD la RMGC ?
– „explorare Rosia Montana” sunt de 846.000 CAD la Gabriel si de 1.190.000 CAD la RMGC ?
– „explorare Baisoara” sunt de 116.000 CAD la Gabriel si 178.000 CAD la RMGC ?
– “Project management and engineering” la Gabriel sunt de 7.805.000 CAD si “management de proiect” la RMGC sunt de 19.188.000 CAD ?

Se poate naste suspiciunea, in aceste conditii, ca de exemplu cheltuieli proprii ale companiei Gabriel sunt trecute ca cheltuieli ale RMGC, pe care statul roman le va deconta in proportie de 19,31%. De aceea, in opinia noastra, o analiza in paralel a cheltuielilor companiei Gabriel in Romania (prin subsidiara sa RMGC) versus cheltuielile companiei RMGC asa cum apar ele in documente, facuta de catre organele competente ale statului, se impune de urgenta.

4. Rezumat si concluzii

Afacerea Rosia Montana a fost premeditata, „in alb”, la 4 septembrie 1995.

A urmat formarea companiilor „gemene” Gabriel si Gabriel Jersey in 28 mai 1996, cotarea la bursa a lui Gabriel si emisia primelor actiuni. Gabriel Jersey a devenit subsidiara lui Gabriel si a format in 1997, impreuna cu compania de stat (cu mari datorii la stat) Minvest, compania mixta pe actiuni RMGC, cu un capital social initial de doar 550.000 USD.

RMGC (=Gabriel Jersey + Minvest) este deci un mariaj in trei, „tertul interesat” fiind Gabriel.

Rodul principal al asocierii in RMGC este proiectul minier gigantic (proiectul depaseste in dimensiuni suma exploatarilor aurifere cu cianuri din toata Europa) de la Rosia Montana, definitivat in 2001, si promovat agresiv in media pana astazi.

Sub eticheta “proiectul Rosia Montana“ s-au aflat pe rand mai multe “proiecte”, din ce in ce mai mari, plecand de la prelucrarea sterilelor din iazul de decantare si ajungand pana la exploatarea in patru cariere deschise in masivele Cetate, Cirnic, Orlea si Jig-Vaidoaia a 13 milioane tone de minereu anual (de 33 ori mai mult ca in exploatarea veche (mina) a statului in cariera deschisa in masivul Cetate), timp de 16-17 ani.

Afacerea a fost cuplata pe existenta minei mici a statului in masivul Cetate (400.000 tone minereu anual), mina nerentabila, exploatata de Minvest inca din 1970. In loc sa i se dea lui RMGC o licenta de explorare pe un anume perimetru, ca dorea sa exploreze, si lui Minvest sa i se dea o licenta de exploatare pe perimetrul vechi, ca trebuia sa continue exploatarea la mina veche, autoritatile romane, in dispretul legii minelor, acorda Licenta de exploatare nr. 47/1999 ambilor, pe perimetrul vechi: lui Minvest ca titular, sa exploateze, si lui RMGC ca afiliat, sa exploreze.

In 2000, Licenta de exploatare este transferata lui RMGC ca titular, sa exploreze, Minvest ramanand afiliat, ca sa exploateze. Tot in dispretul legii minelor, perimetrul Licentei 47 a fost modificat de ANRM dupa dorinta lui Gabriel. In plus, se afirma, fals, peste tot, ca Licenta de exploatare 47 este licenta de exploatare pentru proiectul Rosia Montana. Licenta 47 este tinuta activa inca de ANRM pentru interesul lui Gabriel, desi ea trebuia sa fie anulata, deoarece mina mica, veche, a fost inchisa in 2006. Sa observam ca poate, la pretul de acum al aurului, mina veche ar fi devenit rentabila si ar fi trebuit sa fie redeschisa!

RMGC nu are (inca, din fericire !) licenta de exploatare pentru proiect, dar se comporta de parca o are! RMGC nu este deci titularul proiectului Rosia Montana, cum fals se spune, este doar autorul proiectului Rosia Montana, deoarece nu detine (si speram sa nu obtina) o licenta de exploatare pentru proiect.

Mai mult, in opinia noastra, RMGC nici nu poate obtine legal o licenta de exploatare pentru proiect, cel putin deoarece art. 11 din Legea minelor 85/2003 interzice operatii miniere la Rosia Montana, datorita importantei deosebite a sitului arheologic de acolo.

Autorul proiectului Rosia Montana este deci, teoretic, RMGC (Gabriel Jersey + Minvest), practic este Gabriel, cea cotata la bursa.

RMGC este subsidiara, in proportie acum de 80,69 %, a companiei Gabriel. Sa observam ca astazi obiectul principal de activitate al companiei RMGC nu mai coincide cu obiectul principal de activitate al companiei Gabriel, a carei subsidiara (filiala) este !

Exista ipoteza ca RMGC (Gabriel) „ face sapaturi dupa bani”, nu dupa aur, adica afacerea ar fi planificata sa dureze mult timp pentru ca s-ar urmari obtinerea de bani, nu exploatarea aurului! Am gasit trei dovezi care ar demonstra acest lucru.

Mecanismul de lucru al RMGC, prin care banii de la Gabriel ajung indirect la subsidiara sa Gabriel Jersey, este cel al imprumutului de bani cu dobanda de la Gabriel Jersey catre RMGC, ca sa faca cheltuielile, urmat de majorarile de capital ale RMGC (1999, 2004, 2009), cu conversia in actiuni RMGC in contul lui Gabriel Jersey a creantelor detinute de RMGC la Gabriel Jersey si cu plata de catre actionarii minoritari a cotei parte din majorare prin imprumuturi fara dobanda tot de la Gabriel Jersey (2004, 2009). Care este oare suma obtinuta de Gabriel Jersey (Gabriel) din dobanda la imprumuturile sale catre RMGC ?

Minvest a participat initial la RMGC cu 185.900 USD reprezentand participarea sa in natura, in rest nu a mai dat practic nici un ban, conform intelegerilor initiale: contributiile urmatoare, rezultate din majorarile de capital din 2004 si 2009, au fost efectuate “in numerar de Gabriel (Jersey n.a.), in numele si pe seama Minvest”, dupa semnarea unor acorduri de imprumut fara dobanda ale Minvest de la Gabriel Jersey. De aceea spunem ca practic, cota Minvest in RMGC mai este de doar 0,02 % ! Datoria cumulata totala a Minvest la Gabriel Jersey este foarte mare, de 40.069.332,49 USD, tinand cont ca proiectul nu a fost aprobat si ca in principal RMGC a facut doar explorari.

Nu cunoastem cum participa Minvest la achitarea dobanzii datorate imprumuturilor facute de RMGC de la Gabriel Jersey !

Daca ne uitam la cheltuielile pe 2010 (de exemplu) ale companiei Gabriel si ale companiei RMGC, apar multe semne de intrebare, deoarece in cheltuielile lui Gabriel nu apar defalcate (separate) cheltuielile facute in Romania de restul cheltuielilor companiei Gabriel. Se poate naste suspiciunea, in aceste conditii, ca de exemplu cheltuieli proprii ale companiei Gabriel sunt trecute ca cheltuieli ale RMGC, pe care statul roman le va deconta in proportie de 19,31%. De aceea, in opinia noastra, o analiza in paralel a cheltuielilor companiei Gabriel in Romania versus cheltuielile companiei RMGC, facuta de catre organele competente ale statului, se impune de urgenta.

Capitalul social initial (in 1997) al RMGC era de numai 550.000 USD. El a fost majorat la circa 721.963 USD in 1999, apoi la 5.578.012 USD in 2004 si la 208.181.400 USD in 2009.
Costul constructiei celor patru mine prevazute in proiectul definitivat in 2001 a fost succesiv de:

253 milioane USD in 2001, 437 milioane USD in 2002, 638 milioane USD in 2006,
876 milioane USD in 2009, iar acum se vehiculeaza de catre Gabriel suma de 1 miliard USD.

Se observa deci cum capitalul social al RMGC a fost in permanenta insuficient de-a lungul timpului pentru demararea proiectului, adica pentru constructia minelor prevazute in proiect.

Aceasta in paralel cu observatia ca chiar Gabriel a declarat tot timpul, inclusiv in 2011, ca nu are bani suficienti pentru demararea proiectului.

Dupa trei majorari de capital social, in octombrie 2011 RMGC decide sa faca o reducere de capital social, prin reducerea valorii nominale a actiunilor de la 1,43 lei la 0,84 lei. Astfel, capitalul social va scadea de la circa 208.181.400 USD la circa 121.997.504 USD, deci la
58,74 % din valoarea anterioara.

Sa remarcam ca in raportul auditorului independent PricewaterhouseCoopers LLP din [2010 AR], pag. 19, exista indoieli in legatura cu abilitatea lui Gabriel de a continua sa opereze.

Domnul Presedinte Traian Basescu spunea recent ca proiectul treneaza de atata timp din cauza lasitatii oamenilor politici, nestiind ca proiectul treneaza din lipsa de bani a investitorului si eventual din lipsa de interes a investitorului (s-ar putea ca Gabriel sa „faca sapaturi dupa bani”, nu dupa aur !).

Sa amintim aici de celebra Lege a minelor din anul 1924, care la art. 32 spunea precis:

„ Capitalul societatii va trebui sa fie suficient pentru exploatarea concesiunii….”

spre deosebire de formularile generale, vagi din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, privitoare la capacitatea financiara si tehnica a candidatilor la o concesiune miniera (a se vedea studiul [ASE 4]).

O intrebare fundamentala ramane deci fara raspuns pana astazi: cum de s-a asociat statul roman, prin compania Minvest, cu mari datorii la stat, cu o companie junior, fara experienta in minerit si fara bani ?

RMGC nu are deci bani sa faca constructia minelor din proiectul sau si sa inceapa exploatarea, dupa 14 ani de la infiintarea sa, dar arunca cu promisiuni in dreapta si in stanga legate de niste beneficii (total exagerate) pe care le-ar obtine Romania daca ar implementa proiectul sau gigantic si distructiv. Ca sa nu mai vorbim si de numarul locurilor de munca ce ar fi create prin proiectul sau, numar (total exagerat) pe care-l vehiculeaza agresiv in toata media.

Amintim ca mina Martha din oraselul Waihi din Noua Zeelanda, exploatata de compania americana Newmont (actionar la Gabriel), are 92 locuri de munca directe si a creat inca 43 locuri de munca indirecte din cele circa 1226 locuri de munca in total, adica 7,5%, si ca legaturile minei Martha cu economia locala sunt relativ slabe ( http://www.marthamine.co.nz/ economics & employment: NZIER Report March 2005).

Gabriel nu are bani proprii, obtinuti din activitati miniere precedente, sa-i dea subsidiarei Gabriel Jersey, ci obtine banii din emisia de actiuni la bursa din Toronto pe seama aurului potential de la Rosia Montana, in timp ce statul roman, proprietarul aurului de la Rosia Montana (si partenerul lui Gabriel Jersey in RMGC prin intermediul lui Minvest) nu castiga nimic din cotarea la bursa pe seama aurului sau.

Deci, asocierea Gabriel Jersey – Minvest (in cadrul RMGC), unde Gabriel Jersey primeste bani de la compania-parinte Gabriel, cotata la bursa pe seama Rosiei Montane, in timp ce Minvest nu primeste bani si i se impune cati bani sa achite, fiind actionar minoritar, este extrem de paguboasa pentru statul roman, proprietarul resurselor minerale ale subsolului prin Constitutie (a se vedea si [ASE 6]). Statul este deci captiv la Rosia Montana !

Actiunile RMGC au valoare fixa, pe cand actiunile Gabriel au valoare variabila, datorita cotarii la bursa, si valoarea lor a crescut in timp pe seama faimei Rosiei Montane.

Deci, a avea actiuni la RMGC este mult mai putin rentabil decat a avea actiuni la Gabriel. Asa se explica probabil de ce, in decembrie 2009, cele doua companii COMAT Trading si Cartel Bau isi schimba actiunile pe care le aveau la RMGC cu actiuni Gabriel, retragandu-se din RMGC.

Din iulie 2011, singurul partener al lui Gabriel Jersey in RMGC a ramas Minvest. Ce se va intampla in viitor? Va deveni si Minvest actionar al companiei Gabriel, prin schimbarea actiunilor sale la RMGC cu actiuni Gabriel si astfel RMGC se va dizolva? Sa ne amintim aici de prevederea curioasa din statutul RMGC ca actionarii RMGC nu pot cere dizolvarea Societatii “decat dupa momentul inceperii productiei comerciale, daca va fi cazul.”

Si daca RMGC se dizolva dupa inceperea productiei, cine mai continua productia?

Numarul actionarilor companiei RMGC a fost initial 5 (cat cerea Legea 31 din 1990), apoi a scazut in iulie 2011 la 2 (Gabriel Jersey si Minvest), dupa ce aceeasi lege 31 a fost modificata in 2006; nu s-a facut subscriptie publica niciodata la RMGC cu ocazia majorarilor de capital.

Numarul actionarilor companiei Gabriel, cotata la bursa, a crescut cu fiecare emisie de noi actiuni, urmare a subscriptiilor publice prin care s-au facut majorarile de capital; astfel, printre actionarii lui Gabriel se afla (din 2004) si compania miniera americana Newmont.

Sa observam aici ca vechea Lege a minelor din 1924, la art. 33, spunea un lucru foarte bun legat de majorarile de capital, spre deosebire de Legea 31 din 1990 a societatilor comerciale (cu toate modificarile ei), si anume ca:

“ La constituirea societatilor anonime romane, statutele vor trebui sa respecte urmatoarele principii: ….

c) La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor actionari; echivalentul salariului pe un an, insa cel mult pana la 10% se va rezerva functionarilor si lucratorilor intreprinderii in aceleasi conditiuni ca si vechilor actionari; restul va fi distribuit la actionarii noui, dandu-se preferinta subscriitorilor cu sume mici. Subscriptiunile vor fi publice;…”

Gabriel a castigat prin emisia de actiuni in perioada 1996 – 2010 circa 750 milioane USD, valoarea de start din 1996 fiind de 21.816 USD, dupa cum rezulta din Rapoartele sale anuale.

RMGC se lauda ca a investit in Romania 400 milioane USD, dar capitalul sau social este astazi de doar 200 milioane USD. Deci, a investit RMGC sau Gabriel ? Sa observam ca daca RMGC este cea care a investit (cheltuit) cele 400 milioane USD, cu rost sau fara rost, in Romania, atunci Minvest trebuie sa achite 19,31%, adica circa 80 milioane USD. Daca Gabriel a investit cele 400 milioane USD, cum credem, atunci Minvest trebuie sa achite circa 100 milioane USD. Oricum, unde sunt milioanele de dolari diferenta pana la 750 milioane USD ? Este investitia cu dobanda ?

Sa observam ca Minvest are datorii la stat de 12.668.972 RON in 2011. Mai are si datorii la Gabriel Jersey de 40.069.332 USD, in urma majorarilor de capital din 2004 si 2009 si aceste datorii urmeaza sa cresca pe viitor, cu procentul de 19,31 % din urmatoarele majorari de capital inevitabile. Deci, desi participarea Minvest (deci a statului roman) la RMGC este mica, de doar 19,31 % pe hartie (in dauna interesului national), statul nu este capabil sa faca fata cheltuielilor mari stabilite de Gabriel Jersey (Gabriel), actionarul majoritar. Iar pretentia RMGC ca demararea proiectului ar fi utila la depasirea crizei actuale din Romania este ridicola.

Daca Minvest ar fi fost actionarul majoritar in RMGC, atunci cheltuielile pregatitoare ar fi fost cu siguranta mult mai mici (fara sponsorizari, cheltuieli guvernamentale si cheltuieli cu patrimoniul, etc.), dar statul roman tot nu ar fi facut fata cheltuielilor unui proiect asa de mare.

Deci, un stat cu resurse minerale pe care vrea sa le exploateze, dar care nu are bani, cum este cazul Romaniei acum, nu se poate angaja intr-o societate mixta cum este RMGC si intr-un proiect gigantic, pentru ca nu poate face fata cheltuielilor.

Sa observam ca nici concesionarea catre o companie privata (straina) (posibila prin legea minelor) nu este in interesul national, datorita redeventei fixe de doar 4% din valoare.

Evident, solutia optima (in interesul national), in cazul in care exista o companie de stat puternica (din punct de vedere tehnic si financiar), este concesionarea catre aceasta, pe proiecte rezonabile [ASE 6].

Altfel, solutia nu este “concesionarea” exploatarii, ci “acordul de impartire a productiei” (Production Sharing Agreement, PSA pe scurt, introdus in Indonezia in 1966 pentru petrol) intre stat (ANRM, guvern) si compania privata (straina), cum a propus Academia Romana.

In PSA, dupa modelul arendei din agricultura, contractorul “opereaza pe riscul si cheltuiala sa, si primeste o cota specificata din productie ca recompensa. Astfel, diferenta principala fata de concesiune este proprietatea resursei minerale. Daca sub concesiune tot petrolul brut produs apartine contractorului, sub PSA el este in proprietatea guvernului gazda, si cota din productie alocata contractorului poate fi privita ca plata sau compensatie pentru riscul asumat si pentru serviciile oferite.” (“Production-Sharing Agreements: An Economic Analysis”, de Kirsten Bindemann, de la Oxford Institute for Energy Studies, Octombrie 1999, pag. 9, 10)

Sa observam ca in perioada 1990-1995, in Romania, regimul juridic de punere in valoare a petrolului a fost PSA-ul, nu concesionarea (a se vedea de exemplu ‘Contractul de explorare si impartire a productiei’ incheiat la 6 august 1992 (H.G. 570/1992) intre Rompetrol S.A. si companiile Enterprise Oil Exploration Limited si Canadianoxy (Romania) Ltd. – actualmente intre ANRM. si Sterling Resources Ltd. – contract desecretizat in 2009 si aflat pe site-ul ANRM (www.namr.ro). Din acest contract, vedem ca la impartirea productiei de titei brut statul avea 45 % si companiile straine aveau 55 % (Art. XII, pag. 28)).

De ce a fost oare legiferat regimul unic al concesiunilor, excluzandu-se astfel PSA-ul, pentru petrol in 1995, pentru aur si alte resurse minerale in 1998?

Daca ne uitam cui a folosit si foloseste inca crearea companiei mixte RMGC, ce observam ?

– a folosit companiei Gabriel, nou creata in 1996, care nu avea experienta in minerit, si acum se poate lauda ca a explorat in Romania timp de 14 ani (daca socotim din 1997),

– a folosit actionarilor fondatori ai lui Gabriel, ca pretul unei actiuni Gabriel a crescut foarte mult in timp, pe seama Rosiei Montane,

– a folosit conducerii lui Gabriel (presedinte, directori si ofiteri), care s-a tot schimbat in timp, ca au stat pe lefuri bune pe seama Rosiei Montane timp de 14 ani (Vasile Frank Timis a primit 2 milioane CAD la plecarea sa de la Gabriel la 16 mai 2003 ([2003 AR], pag. 33) ) ,

– a folosit (ca un fel de „polita de asigurare”) functionarilor din Minvest, ca desi societatea a fost si este cu mari datorii la stat, nu a fost lichidata in toti acesti ani, fiind angrenata in RMGC.

Cine a pierdut prin crearea RMGC ? Exact locuitorii Rosiei Montane, a caror comunitate a fost distrusa deja, desi se spune ca proiectul RMGC va salva zona. Si a pierdut statul roman, care nu mai poate sa gestioneze liber resursele minerale de la Rosia Montana, fiind captiv in afacerea Rosia Montana (datorita crizei mondiale, pretul aurului a crescut foarte mult si exploatarile statului, inchise in 2006 si dezafectate, ca sa faca loc noilor exploatari gigant, ar fi devenit mai mult ca sigur profitabile acum [ASE 6]).

Cine va castiga daca se va realiza proiectul RMGC? Compania Gabriel.

Cine va pierde daca se va realiza proiectul RMGC? Statul roman, adica noi toti.

Concluzia este una singura: statul este tinut captiv la Rosia Montana de catre Gabriel, prin RMGC, si trebuie eliberat.

Gabriel se intreba, in [2003 AR], pag. 23: “Nu este clar ce pasi ar putea face Primul Ministru sau Guvernul Romaniei ca sa se opuna dezvoltarii proiectului.” (It is not clear what steps the Prime Minister or the Romanian Government could take to oppose the development of the Project.)

Noua ne este clar ce poate face. O solutie este dizolvarea (judiciara a) companiei RMGC si/sau a companiei Minvest.

Bibliografie

• Materiale de pe site-ul companiei Gabriel Resources Ltd. (Gabriel) www.gabrielresources.com:
[1997 AR] Gabriel Resources Ltd. 1997 Annual Report
[1998 AR] Gabriel Resources Ltd. 1998 Annual Report
[1999 AR] Gabriel Resources Ltd. 1999 Annual Report
[2000 AR] Gabriel Resources Ltd. 2000 Annual Report
[2001 AR] Gabriel Resources Ltd. 2001 Annual Report
[2002 AR] Gabriel Resources Ltd. 2002 Annual Report
[2003 AR] Gabriel Resources Ltd. 2003 Annual Report
[2004 AR] Gabriel Resources Ltd. 2004 Annual Report
[2005 AR] Gabriel Resources Ltd. 2005 Annual Report
[2006 AR] Gabriel Resources Ltd. 2006 Annual Report
[2007 AR] Gabriel Resources Ltd. 2007 Annual Report
[2008 AR] Gabriel Resources Ltd. 2008 Annual Report
[2008 FR] 2008 Financial Report
[2009 AR] Gabriel Resources Ltd. 2009 Annual Report
[2009 FR] 2009 Financial Report
[2010 AR] Gabriel Resources Ltd. 2010 Annual Report

[2009 FQR] 2009 Fourth Quarter Report
[2009 CFS] Gabriel Resources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009
[2010 FQ] Gabriel Resources Ltd. Management’s Discussion & Analysis Fourth Quarter and Full
Year 2010
[2011 SQ] Gabriel Resources Ltd. Management’s Discussion & Analysis Second Quarter 2011

• Documente ale companiei RMGC (fosta Euro Gold) publicate in Monitorul Oficial Partea a IV-a:
– Sentinta civila nr. 629/SC/1997 din 13 august 1997, MO Partea a IV-a, Nr. 3290 (1998)
– Act aditional nr. 3 la contractul si statutul Euro Gold, MO Partea a IV-a, Nr. 3290/1998
– Act aditional nr. 9 la contractul si statutul Euro gold, MO Partea a IV-a, Nr. 1262/2000
– Actul constitutiv din 21.07.2000, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000
– Hotararea Nr. 15 din 15 decembrie 2000, MO Partea a IV-a, Anul XI- Nr. 528, 16 martie 2001
– Act aditional Nr. 5 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1465, 15 august 2002
– Act aditional Nr. 1 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1718, 18 iulie 2003
– Hotararea AGEA din 13 dec. 2004, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3860, 16 decembrie 2004
– Act aditional nr. 14 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3919, 22 decembrie 2004
– Hotarare AGEA din 16 oct. 2009, MO Partea a IV-a, Anul 177 (XIX), Nr. 5870, 16 noiembrie 2009
– Hotarare a consiliului de administratie din 16.12.2009, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 355, 16 februarie 2010
– Act aditional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010
– Hotararea Nr. 1 din data de 14 decembrie 2010 a Adunarii Generale Ordinare a actionarilor RMGC, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI)-Nr. 92, 11 ianuarie 2011
– Hotararea AGEA Nr. 1 din 22.07.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3377, 6 septembrie 2011
– Hotararea AGEA NR. 1 din 13.10.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3968, 25 octombrie 2011

• Studii elaborate de comisii ale Grupului pentru salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice:
[ASE 1] Raportul comisiei din Academia de Studii Economice, Bucuresti privitor la probleme
economice, financiare, sociale, de mediu si de durabilitate ale proiectului minier Rosia
Montana, 29 mai 2003, www.acad.ro
[ASE 2] Adevarul despre proiectul Rosia Montana, 16 iulie 2010, Cotidianul
[ASE 3] Calul troian la Rosia Montana, 12 aprilie 2011, Cotidianul
[ASE 4] Legea minelor din 1924 vs. legile postdecembriste si afacerea Rosia Montana, 10 aprilie
2011, Cotidianul
[ASE 5] Istoria proiectului Rosia Montana (si a altor proiecte din Apuseni), 26 august 2011,
Cotidianul
[ASE 6] Aurul trebuie si poate sa ramana in Romania, 27 august 2011, Cotidianul

• Alte materiale
– Anunt publicitar RAC Deva, Adevarul, 5 sept. 1995
– Contract de societate, proiect, 3.06.1997, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de afaceri
– Production-Sharing Agreements: An Economic Analysis”, de Kirsten Bindemann, de la Oxford Institute for Energy Studies, Octombrie 1999.
-NZIER Report March 2005, http://www.marthamine.co.nz/ economics & employment
– Act constitutiv din 22.07.2011, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
– Gheorghe Piperea, “Societatea comerciala RMGC nu mai exista de drept din decembrie 2009”,
+ www.Cotidianul.ro , 5 august 2011
– Andreea Ofiteru, “Canadienii de la Rosia Montana reduc capitalul social”, Adevarul, 26 oct. 2011.

8 noiembrie 2011

Grupul pentru salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice

Prof.univ.dr. Constantin Apostol
Prof.univ.dr. Nicoale Dardac
Lector univ.dr. Claudiu Herteliu
Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
Prof.univ.dr. Alexandru Isaic-Maniu
Ec. ing. Gheorghe Manea, colaborator extern
Prof.univ.dr. Niculae Mihaita
Prof.univ.dr. Bogdan Negrea
Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu
Prof.univ.dr. Gheorghe Sandulescu-Mincu, colaborator extern
Prof.univ.dr. Emil Scarlat
Prof.univ.dr. Alexandru Tasnadi

BONUS. Cateva comentarii pertinente de pe site-ul businessday.ro…

redraz
buna,
am fost la Rosia Montana acum o luna si am schimbat cateva vorbe cu un localnic care inca lucreaza la mina. Am observat modul realist si pragmatic in care priveste lucrurile. E constient termenii afacerii nu sunt tocmai favorabili partii romane. Redeventa, de exemplu, e extrem de mica. Multe din actiunile companiei sunt clar doar PR – renovari de case, salvarea tritonilor, muzeu, proiecte ipotetice legate de turism etc. Pe de alta parte oamenii stiu ca statul roman nu (mai) e in stare sa faca de unul singur un proiect de genul asta. Si-au pierdut increderea in stat. Si atunci, din pragmatism, din instinct de supravietuire, aleg in general raul cel mai mic, adica sunt de acord cu investitia privata de la RM.

Sunt extrem de multe detalii legate de proiect, de zona, despre care nu s-a discutat niciunde. ce deranjeaza sau ar trebui sa deranjeze e ca imens de multi indivizi isi dau cu parerea despre acest proiect in conditiile in care nici macar nu sunt in stare sa gaseasca Rosia Montana pe harta.

sfatul meu: mergeti la fata locului si apoi apucati-va de povestit. Apusenii sunt superbi si oriunde ai fi cazat in apuseni, in maxim 2-3 ore esti la Rosia Montana. Doar sa vedeti galeriile romane si tot merita efortul.

flavius
Mie nici măcar din punct de vedere economic nu mi se pare o afacere bună.

1. Sunt puține locuri de muncă create: câteva sute; și pe o perioadă scurtă: 17 ani. După cei 17 ani, cum o să mai trăiască localnicii într-o zonă grav poluată, cine o să mai investească acolo? În situația actuală, se mai poate vorbi de turism sau agricultură, dar nu peste 17 ani. Amintiți-vă de dezastrul social din valea Jiului; câte pensii de invaliditate o să plătim în zonă? Căte ajutoare de somaj, câte venituri minim-garantate?

2. La nivel regional, iarăși nu văd beneficii extraordinare, pentru că utilajele nu o să fie fabricate în România; nici măcar cianura (o să fie adusă din Ungaria parcă).

3. La cum sunt legile la noi acum și la ce judecători avem, cred că o să le fie foarte ușor să “optimizeze” cheltuielile cu taxe și impozite. Eu cred că o să încerce să nu plăteasca corect nici acea infimă redevență de 4%. În Africa de Sud redevența cred că e 20%.

Concluzie: mai bine lăsăm aurul unde este, că nu ne stă pe cap. Iar pentru localnici: se poate trăi și altfel decât din minerit, la fel cum fac celelalte 99% din satele românești.

Nautilus
1. De câte ori are loc un incident violent la Roşia Montană (exemplu: protestele de pe 7, 8 şi 9 noiembrie în Roşia, Cluj şi Bucureşti), se iscă şi o discuţie la un nivel mai intelectual despre oportunitatea investiţiei. Evident, e doar o simplă coincidenţă, dragă Watson

2. Majoritatea discuţiilor se învârt în jurul poluării, locurilor de muncă, cianurilor, investiţiilor etc fiindcă publicul de la noi e împărţit în 2 categorii: comunişti de-ai lui Ceaşcă (“nu ne vindem ţara, o dăm gratis”) şi comunişti politically-correct de-ai lui Chelu (“duduie economia”).

Cât timp rezervele de aur sunt o formă de protejare a monedei în faţa unui incident ca acela din 1992, adevărata problemă nu este nici cianura, nici exploatarea minieră, nici poluarea şi nici orice ar putea face RMGC acolo. Problema stă în faptul că produsul finit, aurul, PĂRĂSEŞTE ROMÂNIA. Şi atâta vreme cât se întâmplă asta, cel mai mic fragment de aur scos din pământ reprezintă o trădare de ţară, împotriva căreia orice mijloace sunt permise. Restul e moft.

One comment

  • Sorin
    noiembrie 28, 2011

    Si totusi in acele 30 de pagini nu prea da detaliile importante, adica alternativele spre exemplu. Este un studiu cu o parere personala mai mult pentru ca informati se vede ca nu sunt. Ei cred ca noi castigam decat din redeventa, deci se vede nivelul la care cunosc proiectul…ca este MIC

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 80 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 241 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1280 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 715 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics