Ovidiu Hurduzeu
Pentru a înțelege eșecul actual al modelului de (ne)dezvoltare românesc, trebuie să înţelegem de ce o societate este prosperă sau este săracă. De ce o societate, precum societatea românească, înzestrată de Dumnezeu cu daruri extraordinare, este săracă, iar alte societăți mult mai puţin înzestrate sunt prospere? De ce Finlanda și Danemarca au un nivel de trai atât de ridicat iar noi am rămas codașii Europei? De prea multe ori s-a spus că România este săracă fiindcă românii sunt hoți, leneși, ortodocși sau situați geografic prea la sudul continentului. Nu geografia, cultura sau religia ne-au adus în situația de astăzi, ci modelul politic și economic pe care l-am adoptat, citeste si comenteaza …

ExxonMobil din SUA şi Petrom, cea mai mare companie locală, au atribuit de la începutul lucrărilor la mare adâncime în Marea Neagră contracte în valoare de aproape 850 de milioane de dolari, potrivit informaţiilor de pe site-ul e-licitaţie centralizate de ZF. Circa 70% din această valoare a intrat în conturile unor companii din Texas, cartierul central al gigantului ExxonMobil, în timp ce o singură companie din România a reuşit să-şi adjudece un contract, Grup Servicii Petroliere. „În România nu există o preocupare de a păstra banii aici, mai ales că vorbim despre resursele noastre. În Bulgaria de exemplu, guvernul a cerut Chevron în explorările pe care urmau să le realizeze, ca din 6 angajaţi, 4 să fie bulgari şi circa 60% din lucrări să fie făcute cu companii locale. citeste si comenteaza …

Se pare că în Ţară e prea mult rău, ca să mai poată fi bine, iar mămăliga explodată demult a expirat. Nici măcar bolboroci nu mai face. O instituţie trecută abuziv sub pulpana Guvernului României – un fel de şarpe crescut la sân – şi finanţată din buzunarele românilor -, exercită presiuni asupra instituţiilor statului, asupra mass-media. Pe ecrane, zărim tot felul de fel de contrafaceri care ne agresează modul de gândire, atentând la subconştientul nostru şi la memoria colectivă. Sunt inventaţi supravieţuitori dubioşi ai unor clipe negre ale istoriei (care nu pot susţine cu niciun argument convingător afirmaţiile gurilor veninoase, plătite gras să calomnieze trecutul istoric). Toate acestea se produc pe o singură stradă cu sens unic, numită ISHR-EW. Domnilor preşedinţi şi guvernanţi postdecembrişti, v-aţi făcut frate cu dracu’! citeste si comenteaza …

Subvenţiile pe suprafaţă primite efectiv de fermieri sunt, în realitate, mult mai mici decât cele anunţate de Ministerul Agriculturii. Cam cu 30 de euro mai mici, susţin reprezentanţii asociaţiilor fermierilor. La nivel naţional, diferenţa dintre subvenţia comunicată de minister şi cea reală este de aproximativ 200-250 de milioane de euro anual. Oficialii LAPAR susţin că în acest an subvenţia « comunicată » de ministerul Agriculturii este de 170 de euro. În realitate va fi mult mai modestă, de doar 147 de euro. Acest lucru se datorează aplicării aşa-numitelor corecţii liniare, despre care reprezentanţii ministerului nu prea vorbesc, cu alte cuvinte adaptarea nivelului subvenţiei la suprafaţa reală de teren raportată în anul respectiv, cu aproximativ un milion de hectare mai mare decât suprafaţa negociată în tratatul de aderare. citeste si comenteaza …

Thousands of Chileans have rallied against a bill dubbed the “Monsanto law” that would let multinationals patent GMO seeds. Activists say it will not only compromise food sovereignty in Chile, but will also harm consumer health. Mass protests were held in at least nine cities across the Latin American country to protest the bill that would allow for the development of genetically modified seeds. Activists carried banners emblazoned with slogans such as “Monsanto kills” and “Monsanto will patent your life.” Other protesters dressed up as bees and zombies to illustrate their fear that the new legislation could lead to the degradation of Chile’s biodiversity. The legislation, which was proposed by ex-President Michelle Bachelet, is currently being discussed by the Chilean Senate citeste si comenteaza …

De ce ii spun asa, Bişnistoreasa, persoanei numita Irina Margareta Nistor? Pentru ca si-a insusit fara rusine un eseu genial al lui D.I.Suchianu, faimosul critic de film, omul-spectacol, caruia i-a dedicat o brosura, Magistrul (2006), iar articolul respectiv, un eseu despre moarte, l-a introdus in aceasta fituica, fara sa specifice nicaieri ca ii apartine Magistrului, iar cititorii care nu stiu acest lucru, il considera al ei si raman trasniti cat de geniala este “critica noastra”?! De unde pana unde “critic”? Toata viata Bişnistoreasa a facut bisnita cu limba. Adica a fost traducatoare si le traducea la ureche lui Nicusor et co. filme americane, interzise pe piata romaneasca. Ea insasi a declarat in numeroase randuri ca traia din “afacerea” asta, castiga mai bine decat orice salariat din Romania. citeste si comenteaza …

După ce anul trecut ne lăudam cu rezultate deosebite în agricultură, anul acesta situația nu e deloc roz. Guvernul a promis despăgubiri de pînă la 100 de lei pentru hectar, acolo unde culturile au fost afectate de secetă. Pe lîngă secetă și intemperii însă, agricultura mai e afectată și de o subfinanțare, dar și de o proastă accesare a fondurilor europene. Nu trebuie să ne facem însă probleme. Conducerea ministerului, în frunte cu Daniel Constantin, are soluții. Pentru că ministrul PC are o armată de consilieri pricepuți. Spre exemplu, șeful de cabinet al ministrului, Ioanițescu Georgiana Carmen a lucrat la cabinetul europarlamentarului Sabin Cutaș, pe postul de consultant relații publice. Și mai important însă, soțul acesteia, Cătălin Marian Ioanițescu este angajat citeste si comenteaza …

Dan Străuţ
In prima jumatate a acestui an, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de peste două miliarde de euro, cu 100 de milioane de mai mult decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, care a fost unul secetos. Unul dintre cele mai ruşinoase paradoxuri ale economiei româneşti se conturează din nou prin statisticile oficiale: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor opt ani, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 2,06 miliarde de euro.

Balanţa alimentară, pe deficit citeste si comenteaza …