De ce ii spun asa, Bişnistoreasa, persoanei numita Irina Margareta Nistor? Pentru ca si-a insusit fara rusine un eseu genial al lui D.I.Suchianu, faimosul critic de film, omul-spectacol, caruia i-a dedicat o brosura, Magistrul (2006), iar articolul respectiv, un eseu despre moarte, l-a introdus in aceasta fituica, fara sa specifice nicaieri ca ii apartine Magistrului, iar cititorii care nu stiu acest lucru, il considera al ei si raman trasniti cat de geniala este “critica noastra”?! De unde pana unde “critic”? Toata viata Bişnistoreasa a facut bisnita cu limba. Adica a fost traducatoare si le traducea la ureche lui Nicusor et co. filme americane, interzise pe piata romaneasca. Ea insasi a declarat in numeroase randuri ca traia din “afacerea” asta, castiga mai bine decat orice salariat din Romania. Ii lingea pe nomenclaturisti si traia bine! Foarte misto, bravo ei, vor zice unii, dar deodata, dupa ’89, a devenit “critic”, fara sa aiba o dovada in acest sens, poate criticul fara opera, criticul fara articole, criticul fara maini, criticul nerecunoscut de nimeni, de nici o autoritate critica. Exact ca fisa ei de pe Wikipedia. E goala. Nu are ce sa scrie. Nu are fapte, decat fapte de pe din dos sau pidosnice. Asa trebuie vazuta acesta femeie gonflata, goala.

Exista in Romania o tendinta bolnava, de a face din hoti, din puscariasi sau plagiatori, vedete.

In film, a existat mereu cate o “mama”, cum a fost Ecaterina Oproiu, apoi Tamara si Suzana, politruce cunoscute, despre care s-au scris si carti, apoi a aparut alta parasuta, o Voda in loboda, care a detronat-o pe Catrinel de la revista “Cinema”, apoi a ajuns la TVR, unde face de 20 de ani cea mai rusinoasa emisiune care s-a putut imagina vreodata, “Profesionistii”, compromitand total ideea de profesionist, fiindca daca Romania avea mii de profesionisti cati a inventat ea pe micul ecran, eram cel putin la nivelul Suediei. Cea mai aberanta emisiune, care a produs repulsie, a fost la un moment dat scoasa de pe post, dar imediat reintrodusa cu sprijinul ‘telectualilor lui Basescu, Plesu, Liiceanu et co. In cartea mea despre Sergiu Nicolaescu povestesc mai multe, inclusiv cum a fost inselat marele regizor de aceasta madam Voda Lustig.

Locul cronicaresei a ramas liber, trebuia o noua “mama”, trebuia ocupat de cineva, si a aparut Bişnistoreasa, o bisnitara profesionista, care e citata de toata mass-media ca vocea autorizata a Romaniei cinematografice! Ea insasi isi spune “Vocea Romaniei”, iar imberbii, ziaristii cu tulei, o gratuleaza astfel. Iata, frate, cu ce ne-am blagoslovit! Asta ii mai lipsea Romaniei, avea un Suspandel demis, dar n-avea voce. Iacata si vocea, care cica functiona, n-a sa credeti, inca de pe vremea lui Ceasca!

Dupa revolutie, au aparut tot felul de viteji, care se dau mari anticeausisti, desi nu s-au aratat in vreun fel, fiindca au stat mereu ascunsi in pivnita. Acesti inconstienti, criminali morali ai Romaniei, cocolositi de mass-media si de guvern, o rusine pentru orice tara, la noi defileaza, sunt vedete. In America vedetele sunt pozitive, modele, fiindca fac mari donatii. Ce donatii a facut Bisnistoreasa din sumele exorbitante pe care zicea ea ca le castiga din buzunarul PCR?! Acum se da drept Vocea Romaniei!

Dar cand noi ascultam Vocea Americii, unde era “Vocea Romaniei”? Statea ascunsa ca un sobolan in gaura de sarpe, iar acum se da dizidenta. Dizident vine de la dezicere. De ce se dezice ea? De clopotele pe care le tragea partidului, lui Nicusor et co.?

Din cate o cunosc eu, era o fata modesta, stearsa, dar presa are nevoie de Zavoance, de Andreei si Margarete, sa-si faca delirul. Alde Pataharbici nici nu existau in cultura romana inainte de ‘89, au aparut deodata pe barricade ca mari revolutionari. Si ce fac? Injura personalitati, repere ca Eminescu, Marin Preda sau Sergiu Nicolaescu. le cauta microfonul si in rahat! Sau au aprut tot felul de “istorici” care zic ca Pacepa a fost un derbedeu, un cretin etc. O fi fost, dar de ce n-au spus-o cand trebuia, cand puteau sa faca un bine tarii, o spun acum, cand a trecut o generatie de la razboi. Asa si Bisnitoreasa, nici nu stiam unde statea ascunsa “Vocea Romanei”, la TVR, cand facea emisiunile despre sarjele de foc ale socialismului sau la sala de vizionare de la Romaniafilm, cand le soptea lui Nicusor et co la ureche ce zice De Niro in Godfather.

O, ce tara minunata Romania! Cum ii tolereaza pe acesti viteji dupa razboi, care fac atatea valuri oarbe, care imprastie praful de la primarie la prefectura, de la parlament la guvern si viceversa!

Iar “Vocea Romaniei”, Bişnistoreasa, e doar un caz. Insa unul semnificativ. A tacut o vreme, sa vada dincotro bate vantul. A vazut apoi ca tot ai ei sunt din nou la putere si a scos capul. Gasca durdulie, care se da lebada, dar latra ca o pisica, adica miauna.

Nu stie nimic, e o amatoare, are o cultura de gaga, traieste din barfe. Recent a inceput sa-si barfeasca si fostii tovarasi, pe Nicusor et co. Sunt sute de cineasti care ar putea vorbi la obiect, in cunostinta de cauza, cum actiona cenzura comunista, dar nu, vorbeste ea, ei i se iau interviuri si spune banalitati, ca se cenzurau scenele de dragoste si tot ce reprezenta bogatie, conditii indestulate. Hai, continuati! Vor urma bisericile, actritele nomenclaturiste si altele. In loc sa bage capul in nisip, ca strutul, sa se ascunda de reflectoare, sa ceara iertare pentru pacate, Bişnistoreasa cauta numai reflectorul, e mereu pe micile ecrane, pe scenele cinematografelor, la premiere, la mese rotunde, patrate, tuguiate, e cea mai “activa” Suzana (seamana bine, o fi vreo reincarnare!) a vremurilor noi.

Daca Romania defileaza cu un prim-ministru care si-a scris lucrarea de doctorat prin plagiere, fapt cunoscut la nivel international, de ce sa nu aiba Romania si o “mama” care l-a plagiat pe Suchianu, ca tot l-a uitat lumea, si sa nu fie ea vioara intai la toate “mesele”, la Cannes si alte festivaluri internationale?!

Ar fi posibil asa ceva in America? Aici, orice om deconspirat ca a furat un fir de ata isi da imediat demisia. Sunt uluit de spectacolele si evenmimentele culturale non-stop care au loc la New York in plina vara, in plina canicula, unde cele mai grele nume ale artei americane participa la ele, oferind publicului larg nenumarate show-uri gratuit, fapt prevazut prin contract, desigur.

Evident, deloc gratuit indruga Bişnistoreasa brasoavele ei. Poceste limba cat cuprinde. Inventeaza cuvinte de tipul “cauciuiasca” – de la englezul coach, pentru care un George Pruteanu ar da-o afara din limba romana. Se alinta ca o vedeta de la Hollywood, desi nu are nici un strop de talent ca actrita. Dimpotriva, e ca o caracatita perfida, cu mii de labe, ca sa puna mana pe “lovele”. Comportament de bisnitar, nu de critic.

Mai nou, a devenit “mama” amintirilor din fostul regim ceausist, pe care l-a slujit la TVR prin zeci de emisiuni pupincuriste, regim de care a profitat desantat, fiind, evident, securista lui, o turnatoare ordinara. Aceasta e reprezentanta criticii romanesti post-decembriste. In loc de Suchianu, Ion Cantacuzino, Florian Potra, Ecaterina Oproiu, Mircea Alexandrescu sau George Littera, iata, romanii s-au blagoslovit cu o Bişnistoreasa, securista ajunsa disidenta. Daca Romania e condusa de securisti, de ce sa nu aiba si critica de film un reprezentat din aceasta tagma?!

Si unor critici ca Tudor Caranfil, Eugen Atanasiu, Calin Caliman sau Manuela Cernat, nu le este rusine sa defileze cu aceasta “mama”, ba sa-i si pupe poala, ca unei preotese. Mie mi-e rusine. Mi-e rusine sa ma reprezinte o gasculita care tot amesteca cele 5 mii de filme dublate, zice ea, producand un ghiveci non-stop, fiindca ea nu are pregatire, nu are concept, sa canalizeze informatiile. E total nesigura pe orice judecata de valoare. De aceea, si-a facut un limbaj “precaut”, de Cotofana hoata. Da, se poate lua de limba cu Doinita, monstruleata de la ICR New York. Una valideaza o hotie de proportii – furtul operelor lui Constantin Antonovici, dupa ce l-au bagat la azil si l-au omorat cu zile –, si e sefa la ICR New York, alta fura un eseu al lui D.I. Suchianu si se da drept imburghezita comunismului, dar e in toate juriile, comitetele si comitiile filmului romanesc, de, e “Vocea Romaniei”, autoritatea mieunata nr. 1 a cinematografiei, varza nespalata pe creier, glasul de bisnitareasa plangacioasa, in timp ce valori precum Ecaterina Oproiu mucegaiesc uitate, sfidate de spalacite preecum Voda in loboda. Pentru istoria filmului romanesc, femeile, cu exceptia unor actrite, au fost o mare belea, tzatze orgolioase, schizoide, disperate dupa glorie, avare, asa cum am aratat in cartea Amorul la binea.

Bisnistoreasa e prototipul veleitarului in fusta, o adevarata nenorocire pentru educatia tinerilor (cica e si profesoara, preda un curs revolutionar: “De-a plagiatul”). Mi-e rusine de o asemenea aratare pe ulita criticii de film, abonata pe veci la microfonul ei. Tie nu ti-e rusine, Valerica nene, care o faci pe Justitiarul, inca de cand duceai t(s)ava, adica erai turnator la “Contemporanul”!?

Ma dezic de Bişnistoreasa, m-am dezis public din 2006, de cand am prins-o cu rata-n gura, n-o consider critic de film, nici macar intelectual, fiindca un bisnitar nu poate fi atins de nimic nobil, el ramane o “fecali”. Locul ei este langa Gigi, care conduce din puscarie cea mai titrata echipa de fotbal a Romaniei, cu nume de stea. Ce vreti exemplu mai graitor despre soarta de azi a demnitatii romanesti!? Tradatori, turnatori, subtitrati, hoti, criminali. Ca maine, e posibil, pe aceasta cale bisnistoreasa, guvernul sau parlamentul vor fi o puscarie si Romania va fi condusa direct printre gratii. Un asemenea capitalism original inca nu s-a vazut! Mai stii, asa, in sfarsit, vom deveni model si pentru altii. Grid Modorcea, Corespondenta de la New York

Sursa: Ziaristi Online

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

– Domnule profesor, omenirea a marcat, în acest an, împlinirea unui secolde la declanşarea Primului Război Mondial. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, acest sinistru al istoriei, care a provocat moartea a circa 17milioane de oameni? Sigur că, în esenţă, ne gândim la numărul de morţi şi la uriaşele distrugeri materiale. Dar, în ce priveşte […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

Ceea ce stim despre avangarda literara, artisica in general, este ca ea reprezinta factorul dinamic in miscarea artei, ca are rolul noului fata de vechi, ca este deschizatoare de drumuri, precursoare a artei viitorului, sondand noi cai de exprimare, impulsionand cursul literaturii, al artei, spre noi orizonturi, respingand traditia ca factor fosilizant, retrograd. Din acest […]

La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]