Subvenţiile pe suprafaţă primite efectiv de fermieri sunt, în realitate, mult mai mici decât cele anunţate de Ministerul Agriculturii. Cam cu 30 de euro mai mici, susţin reprezentanţii asociaţiilor fermierilor. La nivel naţional, diferenţa dintre subvenţia comunicată de minister şi cea reală este de aproximativ 200-250 de milioane de euro anual. Oficialii LAPAR susţin că în acest an subvenţia « comunicată » de ministerul Agriculturii este de 170 de euro. În realitate va fi mult mai modestă, de doar 147 de euro. Acest lucru se datorează aplicării aşa-numitelor corecţii liniare, despre care reprezentanţii ministerului nu prea vorbesc, cu alte cuvinte adaptarea nivelului subvenţiei la suprafaţa reală de teren raportată în anul respectiv, cu aproximativ un milion de hectare mai mare decât suprafaţa negociată în tratatul de aderare.

“Pe 10 iunie am aflat că, de fapt, avem în total 9,8 milioane de hectare şi că trebuie să aplicăm subvenţiei o corecţie liniară de 11,2%, raportat la nivelul de 8,7 milioane de hectare, cât a fost negociat cu Uniunea Europeană.

Cu alte cuvinte, din cei 135 de euro vor mai rămâne 120 de euro pe hectar. La acestă sumă se adaugă cei 27 de euro de la stat pe care ministrul a spus că “se luptă” să-i dea fermierilor, pentru că, vezi Doamne, regulamentul nu permite o sumă mai mare”, a explicat Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli Bacău şi vicepreşedinte LAPAR.

Similar, şi anul trecut subvenţia reală pe care au primit-o fermierii a fost cu vreo 40 de euro mai mică decât cea “comunicată” de ministerul Agriculturii.

“Anul trecut au spus că au dat subvenţie 176 de euro, dar au dat doar 139 de euro. Au tot repetat minciuna asta până acum câteva luni. Au spus că SAPS-ul nu a fost diminuat şi că vom primi 35 de euro de la PNDC. Până la urmă din PNDC au mai rămas 32 de euro pentru că au tăiat mişeleşte 3 euro, printr-o corecţie liniară cum le place lor foarte mult să spună. Tot timpul au fost prinşi în bugetul ministerului cei 35 de eruo, dar au cedat nişte bani la rectificarea bugetară pentru alte ministere. Se întâlnesc la o masă rotundă şi cine-i mai prost, de la ăla se taie », a continuat Ciobanu.

LAPAR: ministerul Agriculturii încearcă să ascundă gunoiul sub preş

Oficialul LAPAR susţine că acestă campaniei de comunicare a unui nivel fals al subvenţiei este cauzată de necesitatea acoperirii unor grave erori din tratatul de aderare când s-a negociat « din ignoranţă sau cu rea intenţie » pentru o suprafaţă de doar 8,7 milioane de hectare.

« Anunţă an de an că dau 170 de euro şi o ţin tot aşa. Se străduiesc să arate că realizările lor sunt măreţe şi că, de fapt, România nu ar primi cea mai mică subvenţie din Europa, fiind întrecută şi de Bulgaria, care a primit 150 de euro pe hectar în 2011 şi 155 de euro pe hectar în 2012. Au venit la putere tot cei care au negociat prost tratatul de aderare(în vremea guvernării Năstase, negocieri la care a participat si actualul ministru Daniel Constantin-n.r.) şi încearcă acum să ascundă gunoiul sub preş », a mai punctat reprezentantul LAPAR.

Ciobanu a mai precizat că ministerul Agriculturii mizează prin această comunicare falsă pe buna credinţă, şi, în multe cazuri, pe ignoranţa agricultorilor.

« Mizează pe faptul că fermierii nu citesc înştiinţările cu atenţie. Le trimit o înştiinţare de 3-4 pagini în care-i anunţă că primesc 176 de euro. Când ajunge omul să-şi ridice banii i se aplică o corecţie liniară, adică diferenţa dintre suprafaţa de 8,7 milioane de hectare negociată prost în tratatul de aderare şi suprafaţa raportată în anul respectiv de 9,8 milioane de hectare. După ce se face “corecţia” se face transferul din euro în lei şi uite aşa fermierul a pierdut firul. Din câteva milioane de fermieri cred că doar vreo 10.000, mai citiţi, îşi fac calculele exact şi constată înşelătoria”, a conchis Ciobanu.

Uniunea Euopeană, dublu standard în relaţia cu România

El a arătat că, deşi Uniunea Europeană ar trebui să se autosesizeze în acest caz, acest lucru nu se întâmplă pentru că UE aplică dublul standard în relaţia cu România. Cu alte cuvinte, atunci când vine vorba despre subvenţii, UE invocă tratatul de aderare unde România « a negociat » pentru o suprafaţă totală de 8,7 milioane hectare de teren arabil, în timp ce, când vorbim despre concurenţa loială la vânzarea terenurilor către străini, UE preferă să nu vadă aceste ilegalităţi.

Românii nu vor să-şi dea terenurile în arendă

Numai 30% din suprafaţa de teren arabil din România este dată în arendă comparativ cu un procent de 60%, media în Uniunea Europeană, respectiv de 40% în SUA. Românii sunt foarte rezervaţi când vine vorba să-şi arendeze terenurile, în ciuda faptului că, din cauza subfinanţării cronice a agriculturii şi a lipsei de coerenţă a politicilor agricole, fermierii mici nu reuşesc să devină profitabili.

Reprezentanţii asociaţiilor de profil pun acest fenomen pe seama lipsei de alternative în mediul rural.
„Jumătate din populaţia ţării îşi câştigă existenţa din munca pământului pe care, este adevărat, că îl lucrează cu mijloace rudimentare, dar, până la urmă este singura lor sursă de hrană în lipsa alternativelor”, a punctat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Terenurile, singura sursă de venit

De aceeaşi părere sunt şi fermierii, care consideră, însă, că agriculturade subzistenţă are şi părţile ei bune.
„La noi, 50-60% din populaţie trăieşte din veniturile de la ţară, fie că pământurile sunt lucrate de părinţi sau de bunici. Sunt sate întregi care nu au altceva de făcut decât să-şi lucreze pământurile. Dacă vine marea criză alimentară de care se tot vorbeşte, românii mai trăiesc vreo doi-trei ani după ce se prăbuşeşte sistemul”, a precizat Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Agrara 2008, Arad.

Subvenţia, infimă, dar mai mult decât nimic

Ataşamentul faţă de pământ este, pe lângă o chestiune care ţine de mentalitate, şi o sursă, este adevărat, infimă de venit, mult mai mare, însă decât acum 5-10 ani în urmă.

„La noi există o categorie de oameni care a luptat mult pentru pământ şi nu-l mai dau din mână chiar dacă nu câştigă nimic. Ei îşi fac un calcul simplu: am primit ajutorul de minimis, am luat subvenţia de 139 de euro pe hectar, iar la anul mi-au mai promosi că-mi dau încă 27 de euro. De ce să dau terenul în arendă? În Occident lucrurile stau cu totul altfel. Fermierii primesc tot felul de ajutoare pe lângă subvenţie. De exemplu, sunt obligaţi să-şi schimbe tractoarele şi utilajele la 5-10 ani şi sunt ajutaţi cu tot felul de programe de sprijin în acest sens. Un fel de programul Rabla. (…)Persoanele juridice lucrează în România cam 3,8 milioane de hectare de teren. Cam asta este suprafaţa arendată”, a explicat Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli Bacău.

Se pare însă, că procentul la nivel naţional este echilibrat datorită aportului suprafeţelor din zonele de deal, pentru că există unele judeţe unde procentul terenurilor arendate se apropie de 100%.

„În zona noastră nu sunt valabile aceste procente pentru că din vreo 30.000 de hectare numai vreo 5.000 este lucrat efectiv de oameni. Restul este în arendă. Cred că la nivelul judeţului Teleorman, doar 15% din suprafaţa de teren este lucrată efectiv de oameni. Reastul este dată în arendă”, a mai spus Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „Asomar” Teleorman.

Situaţia este similară şi în judeţul Tulcea, unde majoritatea micilor proprietari îşi dau terenul în arendă, chiar dacă nu au cine ştie ce alte alternative de a-şi căştiga existenţa în localităţile de baştină.

„La noi în Tulcea, 80% din teren este dat în arendă. Prea puţini sunt cei care-şi muncesc singuri pământul. Legat de comparaţia cu Occidentul şi cu situaţia la nivel naţional, putem spune că străinii le dau în arendă pentru că au servicii bine plătite la oraş. Ai noştri unde să se ducă Stau acolo şi muncesc bucăţica lor de pământ” este de părere Mihai Inge, un agricultor din judeţul Tulcea.

Sursa: Agrostandard

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Serban Prea putine lucruri mai conteaza in Romania zilelor de astazi unde totul pare a fi exact invers decat ar trebui sa fie de parca se urmeaza un plan cu puncte in sensul asta. Chiar si daca Romania ar fi condusa de cei mai prosti oameni de pe planeta, lucru nu departe de adevar, […]

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!

Un producator de drone din grupul Tesla investeste la Cluj, o adevarata premiera pentru Romania! Electric Visionary Aircra, companie care face parte din grupul Tesla si are ca obiect de activitatea construirea elicopterelor si a dronelor de ultima generatie, va finanta campioana de fotbal a Romaniei, formatia CFR Cluj. Tesla detine 51% din actiunile Electric […]

Chinezii isi fac loc in agricultura din Romania, o realitate cu care ar trebui sa ne obisnuim de acum incolo. Cumpara la greu tot ce le cada in mana si nu o firma, ci trei dintr-un foc! Vrem nu vrem, fondurile chinezesti castiga teren in Romania (si nu sunt singurele), inclusiv in agricultura locala! Pentru […]

Zilele trecute, in cadrul audierilor asupra bugetului pentru anul 2019, domnul ministru Petre Daea anunta cu multa mandrie ca programele de subventii vor fi continuate anul acesta, chiar marite bugetele unora dintre aceste programe. Pe langa scandalul datorat cormoranilor, alte probleme se ascundeau in liniile de buget ale< acestui minister. Ce inseamna aceste subventii raportat […]