Casa de licitaţii Artmark a înregistrat vânzări de peste 800.000 de euro şi o rată de adjudecare de 88% la licitaţia “Impresionism şi Postimpresionism românesc”, joi seara, în Capitală, în cadrul căreia a fost vândut şi tabloul “Car cu boi” de Nicolae Grigorescu, pentru 155.000 de euro, informează Mediafax. Vedeta licitaţiei a fost “Car cu boi” de Nicolae Grigorescu, lucrare estimată între 150.000 şi 250.000 de euro. Lucrarea a avut un preţ de pornire de 100.000 de euro, fiind vândută pentru 155.000 de euro. Astfel “Car cu boi” ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai scumpe lucrări tranzacţionate pe piaţa românească de artă, după tabloul “Aişe”, semnat de Camil Ressu, scos la licitaţie de Artmark şi adjudecat pentru suma de 160.000 de euro, în vara anului 2009. Lucrarea “Car cu boi” vândută la licitaţie joi provine din Colecţia Teodorescu din Bârlad.

În cadrul licitaţiei de joi, au mai fost adjudecate lucrări semnate de:

Ştefan Luchian – “Trandafiri”, cu 50.000 de euro, de la un preţ de pornire de 19.000 de euro,

Francisc Şirato – “Lila în galben”, cu 50.000 de euro (de la 30.000 de euro),

Camil Ressu – “Băieţi scăldându-se”, cu 26.000 de euro,

Rudolf Schweitzer-Cumpăna – “Hamali în portul Brăila”, cu 21.000 de euro, “Maternitate”, cu 12.500 de euro, “Uliţă de sat argeşean” – 8.500 de euro,

Nicolae Dărăscu – “Natură statică cu bujori şi cărţi”, cu 42.000 de euro, “Flori de câmp”, cu 29.000 de euro, “Peisaj argeşean”, cu 14.500 de euro, şi

Jean Alexandru Steriadi – “Cartierul tătărăsc la amiază”, cu 24.000 de euro.

Alţi pictori ale căror lucrări au avut succes la această licitaţie au fost

Samuel Mutzner – “Casă ţărănească” s-a vândut cu 16.000 de euro, de la o pornire 9.000 de euro, “Cartierul tătărăsc din Balcic”, cu 10.500 de euro (de la 4.500 de euro), şi “Odaliscă”, cu 9.000 de euro

Nicolae Vermont – “Pe gânduri” s-a vândut cu 12.500 de euro (de la 2.800 de euro), iar “Lectură”, cu 9.000 de euro (de la 3.400 de euro).

Creşteri şi mai spectaculoase au cunoscut însă lucrările “Ţărăncuţă”, de Octav Băncilă, adjudecată cu 15.500 de euro, de la 3.000 de euro, şi “Florăreasă”, de Apostol Mănciulescu, vândută pentru 7.500 de euro, după ce a pornit de la 600 de euro.

Printre numele şi lucrările care au atras de asemenea interesul colecţionarilor s-au numărat:

Dumitru Ghiaţă al cărui tablou “Cană cu trandafiri” a fost vândut pentru 11.500 de euro, de la un preţ de pornire de 4.250 de euro,

Octav Angheluţă – “Copil cu beretă verde”, cu 8.000, de la 2.000 de euro,

Adam Bălţatu – “Lecţia”, cu 8.000, de la 2.850 de euro,

Ipolit Strâmbu – “În familie”, cu 7.500, de la 1.800 de euro,

Ion Theodorescu-Sion – “Piatra Craiului”, cu 9.500, de la 5.500 de euro,

Petre Iorgulescu-Yor – “Peisaj din Balcic”, cu 6.000, de la 2.500 de euro,

Eustaţiu Stoenescu – “Infanta”, cu 6.000, de la 1.500 de euro,

Rudolf Negely – “Port la Adriatică”, cu 5.500, de la 1.000 de euro, şi

Maria Bănică-Orăscu – “Oraşul copiilor”, cu 5.500, de la 1.500 de euro.

Impresionismul s-a bucurat, în România, de o mare popularitate la sfârşitul secolului al IX-lea şi începutul secolului al XX-lea, fiind curentul care a adus transformări radicale asupra viziunii artistice care se practica până în acel moment în pictură.

Apariţia impresionismului în spaţiul românesc este strâns legată de organizarea Expoziţiei Artiştilor Independenţi din 1896, al cărei mare susţinător a fost Ştefan Luchian.

Sursa: Ziua Veche

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

– Domnule profesor, omenirea a marcat, în acest an, împlinirea unui secolde la declanşarea Primului Război Mondial. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, acest sinistru al istoriei, care a provocat moartea a circa 17milioane de oameni? Sigur că, în esenţă, ne gândim la numărul de morţi şi la uriaşele distrugeri materiale. Dar, în ce priveşte […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

Ceea ce stim despre avangarda literara, artisica in general, este ca ea reprezinta factorul dinamic in miscarea artei, ca are rolul noului fata de vechi, ca este deschizatoare de drumuri, precursoare a artei viitorului, sondand noi cai de exprimare, impulsionand cursul literaturii, al artei, spre noi orizonturi, respingand traditia ca factor fosilizant, retrograd. Din acest […]

La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]