Ion Maldarescu
„Dumnezeu a masurat pamantul si a dat evreilor pe goimi (neevrei) cu tot ceea ce ei poseda:” (Talmud Babli, tratatul Baba-Kamuna, f.32, c.2, Rohling L. Cit. Pag.63)
Se pare ca economia mondiala se gaseste in situatia catastrofala de a se pravali intr-un hau. Euro se afla in colaps. Demersurile foarte agresive ale Israelului si ale Statelor Unite, iminenta lor amenintare de atacare a Iranului sunt pe cale sa arunce omenirea in inclestarea celui de-Al Treilea Razboi Mondial, cu urmari imprevizibile pentru intreaga planeta. Dupa reeditarea episodului Pearl Harbor – cacialmaua de la 11 septembrie 2001 – s-a dorit inocularea ideii ca cel mai mare dusman al omenirii este terorismul extremistilor islamici. O vreme, chiar si azi, americanii si o covarsitoare parte a lumii occidentale au crezut.

Timpul a scos la iveala dovezi incontestabile ale inamicului real, aflat chiar in interiorul structurilor de conducere ale statelor puternice, ale S.U.A. Corporatiile – marile imperii multinationale – cu bugete substantial mai consistente decat cele ale multor tari, dicteaza multor guverne, cum este si cazul Romaniei postdecembriste.

Romanii nu se pot revolta impotriva lor. „Nu vad padurea din pricina copacilor”! Zilnic, pe canalele nationale, fel de fel de „specialisti-anal-isti” economici anunta sfarsitul crizei, de fapt, un fel de a fura caciula poporului. Modul in care marile puteri ne aburesc si ne mint ca au rezolvat criza din 2008, este de neacceptat. Reteta de „rezolvare”, gaselnita „geniala” si salvatoare au fost tiparnita de bani „electronici” pentru smecheri si creditul de la F.M.I. pentru fraieri (Romania).

Cum ar putea lua sfarsit aceasta criza provocata, cand majoritatea statelor sunt supraindatorate? Cum ar putea plati Romania datoriile, cand ne aflam in deficit bugetar? Datoriile cresc si ne afundam din ce in ce mai adanc in mlastina. Cand si cum vom plati datoria? Vreme de decenii ar trebui ca Romania sa aiba excedent bugetar. De unde? Intr-un sistem politic si social defectuos, precum cel actual, in care F.M.I.-ul ordona jaful privatizarii si concedieri masive, cand alocarea de investitii si crearea de locuri de munca este nula, nu este posibil.

Am urmarit, ca atatia altii, intamplarile inceputului de an 2012. Initial m-am bucurat ca rabdarea romanilor a ajuns la capat si a declansat „explozia mamaligii”, ca demnitatea a scos capul ascuns timp de 22 de ani sub gluga umilintei. Zadarnic! Totul s-a transformat intr-o derutanta manifestare a teatrului absurd, un fel de razboi al romanilor impotriva romanilor.

Lipsa de speranta a declansat paranoia galopanta pe strada, pe internet, in ziare si in studiourile de televiziune, unde protagonistii au cantat sau au jelit dupa propriile partituri. Noi nu am stiut – sau poate am uitat – cine ne-a legat lantul de grumaz si ne-a pus in jug in 1989. Nu avem puterea sa aruncam lantul si sa ne revoltam impotriva dictaturii F.M.I., care „taie si spanzura in Romania”, impotriva „iluminatilor” care doresc instaurarea Noii Ordini Mondiale – New World Order (N.W.O.), pe intreaga planeta, care doresc instituirea unui stat politienesc total si a controlului absolut asupra individului.[1] Este „ordinea” lor, nu a noastra!

Pentru a intelege mai bine „fenomenul” N.W.O. si conexiunea cu Romania, va propun sa aruncam o succinta privire retrospectiva asupra situatiei de dupa Al Doilea Razboi Mondial, din perioada aservirii absolute Moscovei (1944-1958). In posturile-cheie de conducere, de represiune, in directiiile ideologice si culturale veti constata prezenta majoritara a unor elemente alogene, in special evrei sau proveniti din familii evreiesti. Indivizi care au actionat nu in calitate de evrei, ci de comunisti-evrei, slugi fanatice ale Moscovei, pentru distrugerea majoritatii intelectualilor romani – uneori chiar a altor evrei.

Se pare ca abuzurile comise in anii ’50 de catre unii dintre cei mentionati au fost uitate de evreii de azi, iar responsibilitatea, fie ea numai morala, ar trebuii recunoscuta si asumata. Pe cei de teapa impostorului zice-se dovedit, Ellie Wiesel, nu-i intereseaza decat Auschwitz-ul si nu vor sa stie nimic de Basarabia si Transilvania anului 1940, de Aiud, Sighet, Pitesti sau Canal. Este firesc sa-i preocupe soarta evreilor in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, dar, in mod regretabil si de nepermis, au „uitat” de crimele si persecutiile comise de confratii lor contra romanilor. Pentru intelegere si comparatie, o lectura a numelor celor instalati in scaunele decizionale ale diferitelor domenii de activitate de atunci este edificatoare:

Ana Pauker (Hannah Rabinsohn), Teohari Georgescu (Burach Teskovich), Gheorghe Apostol (Aaron Gershwin), Lothar Radaceanu (Lothar Wuertzel), Iosif Kisinevsky (Ioska Roitman), Liouba Kisinevschi, Leonte Rautu (Lev Oigenstein), Petre Borila (Iordan Dragan Russev), Vasile Luca (Lukacs Laszlo), Alexandru Moghioros (Balogh Joszef), Silviu Brucan (Saul Brukner- zis si “Oracolul de la Damaroaia”), Emil Bodnaras (Emilian Botnarenko), Walter Roman (Ernő Neuländer), Miron Constantinescu (Mehr Kohn), Alexandru Barladeanu (Sasa Goldenberg), Leontin Salajan (Szilágyi Leon), Gheorghe Gaston Marin (Ghiuri Grossmann), Leonid Tismaneanu (Leon Moiseevici Tismenetki), Dionisie Patapievici (sau Dionis, sau Patapiewicz Denys, sau Patapicovici), Avram Bunaciu (Abraham Gutman), Gheorghe Stoica (Moscu Kohn), Maxim Berghianu (Maximilian Bergmann), Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenco) zis Pantiusa, Dumitru Coliu (Dimitar Kolev), Ion Vinte (Vincze János), Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), Mihai Dulgheru (Misa Dulbergh), Mihai Florescu (Misha Iakobi), Ana Toma (Ana Grossman), Alexandru Sencovici (Szenkovits Sàndor), Strul Mauriciu, Moises Haupt, Stefan Coller (Koller), Feller Moritz, Mirodan (Alexander Zissu Saltman)… Aurel Baranga (Ariel Leibovich), Marcel Breslasu (Mark Breslau), Jules Perahim (Iulis Blumenfeld), Nina Cassian (Renée Annie Cassian), Veronica Porumbacu (Veronika Schwefelberg), Alexandru Graur (Alter Brauer), Alexandru Toma (Solomon Moscovici), Ion Calugaru (Strul Leiba Croitoru), Maria Banus (fiica lui Max Banush de la Banca Marmorosch Blank), A.E. Bakonsky (Anatol Eftimievici Baconsky), Ovid S. Crohmalniceanu (Moise Cohn), Alexandru Jar (Alexander Avram), Mihail Davidoglu (Moise Davidson), Ion Vitner (Itic Wittner) s.a. Dar sa nu-i neglijam nici pe contemporani: Petre Roman, Mugur Isarescu, Vladimir Tismaneanu, Horia Roman Patapievici, Mihai Razvan Ungureanu… si de ce nu, cei trei presedinti ai Romaniei de dupa ’89.
Daca in perioada de dupa razboi, ucazurile veneau de la Moscova, astazi ordinele ni se transmit de la Washington, de la Bruxelles, maine, cine stie?, de la Tel Aviv.

Traim, repetam drama anilor postbelici si suportam consecintele dramei postdecembriste. Din moment ce am fost imbranciti pe poarta U.E. si N.A.T.O.!, adio suveranitate nationala! Revenind la borna prezentului, in aceeasi zi in care F.M.I. a laudat reformele guvernului, Primul Ministru in exercitiu a depus mandatul guvernului. Vi se pare ca s-a produs ca urmare a presiunii strazii? Fals! Asa s-a ordonat. „Nu protestele l-au silit pe Emil Boc sa demisioneze, ci propriul sau partid”, scrie Karl-Peter Schwarz in editorialul intitulat „Teatru absurd la Bucuresti”, din ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Editorialistul afirma ca propozitia de ramas-bun a premierului demisionar: „Am luat decizia de a depune mandatul pentru a detensiona situatia politica si sociala din tara, dar si pentru a nu pierde ceea ce romanii au castigat cu atatea suferinte, si anume stabilitatea economica a tarii”, ar fi inspirata din opera „compatriotulului sau, Eugen Ionesco”.[2]

Politicienii si guvernantii nostri sunt simple marionete, banali pioni ai Ocultei mondiale, usor de inlocuit. Din nou, imposibilul a fost posibil. Numirea noului premier sta sub semnul ambiguitatii, al nesigurantei. Desi tanar, se afla sub „umbra” multor semne de intrebare. Serviciile romanesti de contraspionaj considera ca M.R.Ungureanu „este agent al unei puteri straine”. In conjunctura in care Masoneria este tot mai implicata in derularea evenimentelor, stransa prietenie cu seful masoneriei germane (evreu polonez) nu pare a fi simpla coincidenta.

In unele medii se afirma ca printre misiunile noului premier s-ar numara si instrainarea aurului Romaniei catre firma evreiasca din Canada, Rosia Montana Gold Corporation. In conditiile mentionate sumar, un personaj a carui experienta este discutabila, iar conexiunile sale cu diverse organizatii straine nu constituie un „certificat de buna purtare”, a fost numit de Presedinte ca sa conduca destinele Tarii.

Poate veti spune, asemenea altora: „nici nu s-a instalat bine si este contestat”. In situatia dezastruoasa in care administratiile de dupa ’90 au adus Romania, nu ne mai putem permite sa facem experiente. Avem nevoie de certitudini, iar noul premier nu ni le va oferi! Nu-i rau sa ascultam si vocea targului, sa ne luminam putin si sa vedem ce hram poarta urmasul „la tron”.

Mihai Razvan Ungureanu – de la C.C. al U.T.C., la Ministerul de Externe, la Serviciul de Informatii Externe, la sefia Guvernului Romaniei

Va previn ca C.V.-ul istoricului M.R. Ungureanu este impresionant, mult prea „impresionant”, pentru a fi atribuit unui om de 44 de ani, cu precizarea ca spatiul nu ne permite relatarea biografiei integrale. Istoric si diplomat roman, fost membru supleant al C.C. al U.T.C., a detinut functia de ministru de externe al Romaniei intre anii 2004-2007. Pana la numirea sa ca Prim ministru a fost director al Serviciului de Informatii Externe al Romaniei. Dupa comentariile aparute in mass-media, Mihai Razvan Ungureanu se trage dintr-o familie de evrei intelectuali din Iasi.

Mama, evreica nascuta la Balti – cel mai rusificat oras din Republica Moldova in perioada existentei U.R.S.S.; tatal sau, Stefan Ungureanu, a fost profesor de chimie-fizica la Universitatea din Iasi, viceprimar si director la Agentia Locala de Conservare a Energiei. In anii ’90 M.R. Ungureanu a fost lansat in viata publica romaneasca de catre de Iosif Sava, in Seria seratelor muzicale, care includeau dialoguri cu oameni politici, oameni de arta, filozofi, muzicieni, instrumentisti, in 1990, aflati la inceputul carierei.

Tot din presa romaneasca reiese ca studiile si cariera sa au fost/sunt conectate cu organizatiile Sörös si cu cele iudaice ale magnatului Mark Rich. „Apartenenta sa ca lider al organizatiilor Sörös din Romania, ca si ale organizatiilor sioniste, a permis ca, neavand nici un fel o viata politica activa postdecembrista (dupa cum singur marturiseste), sa fie numit, in 2004, ministru de externe al Romaniei.”[3] De altfel, al treilea volum al cartii lui Cornel Dan Niculae -„Politica Filo-Sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii”, are ilustrata pe coperta fotografia ministrului Ungureanu cu mainile pe Zidul Plangerii si cu chipa pe cap. „Ofiter de-al nostru sau de-al lor?”[4]

Ar mai fi de retinut cateva elemente importante din activitatea precedenta, „in interesul Romaniei”(?), a actualului premier:

– 2004 – chiar la investirea ca Ministru de Externe, a dispus montarea in sediul Ministerului de Externe Roman a portretului Anei Pauker (cetatean sovietic si agent N.K.V.D., cu grad de colonel;

– 2004 „La numirea mea ca ambasador in Federatia Rusa reprezentanti ai Parlamentului Romaniei au insistat pe o misiune permanenta a noastra legata de Federatia Rusa, si anume urmarirea problemei Tezaurul Romaniei. Total surprinzator si de neinteles pentru mine, nici acum, in aprilie 2005 am primit ordin scris de la M.A.E., trimis de dl Leustean in numele lui Mihai Razvan Ungureanu, sa nu mai abordez in nici un fel si sub nici o forma problema Tezaurului!” (Dumitru Prunariu);

– 2005 prin prevederile acordului dintre guvernele Romaniei si Ungariei, conceput de Mihai Razvan Ungureanu, o parte din averea Fundatiei private Gojdu a fost trasferata ilegal statului ungar, in ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane, executoare testamentara, care a cerut respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu;

– 2006 – ca Ministru de Externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu a declarat public ca cetatenii din asa numita Republica Moldova vorbesc „o varianta a limbii romane”;

– 1997 – 1998 M.R. Ungureanu a primit de doua ori premiul „Felix Posen”, acordat de Universitatea Ebraica din Ierusalim, Israel (?!);

– 2009 – M.R. Ungureanu a fost acuzat de fostul purtator de cuvant al S.R.I., Nicolae Ulieru ca ar fi agent al unei puteri straine.
„Eu, cand am auzit numirea lui Mihai Razvan Ungureanu la S.I.E., am avut o tresarire. Mi-am spus: oare presedintele chiar nu stie cine e omul asta, sau S.R.I. nu l-a informat?”; Gravitatea excepționala a acestei declaratii poate fi completata cu o alta, apartinand aceleiasi surse: „Daca Comisia parlamentara de control a S.R.I sau S.I.E. vrea sa ma asculte, as putea spune lucruri interesante”.

– 2005 – Mihai Razvan Ungureanu, ca ministru de externe al Romaniei, a semnat impreuna cu ministrul de externe rus, Lavrov, cel mai pagubos acord postdecembrist – „Legea pentru ratificarea Protocolului dintre Romania si Rusia privind inventarierea relatiilor bilaterale”. Astfel, Romania, prin „omisiune” (de fapt prin tradare) a renuntat oficial, la Romania de Est (Basarabia), la Tezaurul Romaniei sechestrat la Moscova de Lenin in 1918. si „uitat/pierdut” de sovietici/rusi. etc, in favoarea Rusiei si spre enorma paguba a Romaniei![5]

Dupa demiterea din functia de Ministru de Externe, s-a autosuspendat din calitatea de membru al P.N.L. pentru a pleca la Viena ca reprezentant special la Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (o scoala europeana de spioni). Surse din cadrul Serviciului de Informatii Externe au relatat ca „Mihai Razvan Ungureanu hoinarea in voie inca de cand era secretar de stat, prin birourile Centralei S.I.E. si prin unele case conspirative din jurul Ministerului Afacerilor Externe”.

Intrebat daca vreun secretar de stat sau ministru are dreptul sa se plimbe hai-hui prin cladirile S.I.E., fostul sef al spionilor externi, Catalin Harnagea, s-a aratat extrem de surprins: „Nici macar angajatii institutiei nu au voie sa se plimbe de capul lor prin birouri, iar, in ceea ce priveste casele conspirate, acestea sunt frecventate numai de agentii sub acoperire sau ofiterii care ii coordoneaza.

Prim-ministrul daca vine, isi anunta din timp vizita”. Din motive lesne de inteles, seful statului – „patronul”, serviciilor speciale – nu si-a abandonat protejatul, propunandu-l la sefia spionajului extern (S.I.E.), dar dupa „Episodul japonez”, Mihai Razvan Ungureanu a iesit cam „sifonat”. Fapt deloc neglijabil, prea-eminentul Mihai Razvan Ungureanu a fost/este „sponsorizat” de Marc Rich, numitor comun al oligarhilor rusi cu interese in Romania, detinator de tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana (la cea americana a renuntat, dupa ce, in 1983, a fost acuzat de evaziune fiscala, „comert cu inamicul sovietic” si conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj).[6]

Prea multe incertitudini! Precedentul fusese deja creat. Doi ex ministri postdecembristi au fost acuzati de spionaj in favoarea unor tari straine si subminarea economiei nationale. Ati auzit cumva sa fi fost judecati si/sau condamnati? Nici nu veti auzi. Sunt bine-merci si-i doare-n cot de gura lumii. In lipsa unor judecati drepte si de aplicare a legilor, ce garantie avem ca infractiunile nu se vor repeta?

Pentru a completa peisajul confuz in care „marele timonier” si-a aruncat peste bord propriul echipaj si a „nasit” cabinetul Ungureanu, nu poate fi trecut cu vederea un aspect aparent insignifiant: in doar patru zile – am inclus si ziua demisiei fostului premier – noul guvern a fost nominalizat, validat si investit cu prerogativele oficiale, deci pus in drepturi.

Ritmul alert – justificat de altfel – in care s-au derulat evenimentele, demonstreaza ca scenariul a fost conceput in culise, ca lista noului cabinet fusese deja intocmita si acceptata de seful statului, iar demisia la ordin a fostului premier a fost prezentata post factum, transformand palatul Victoria intr-un apendice al Cotroceniului. Ca sa fiu in ton cu editorialistul de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, restul spectacolului de teatru absurd a putut fi urmarit la Tv, dar intrebarea nerostita inca, ramane: cine este autorul scenariului si cu ce scop a fost pus in scena? Nu de alta, insa „Tradare sa fie, dar s-o stim si noi!”

Poporul roman a ajuns sa cerseasca un banut, o faramatura de la masa noilor ciocoi, plini de bani furati tot de la el. Pentru un loc de munca a ajuns sa stea in genunchi ca sclav al mileniului trei. Ne lasam calcati in picioare si exploatati ca niste vite. Regretabil si reprosabil, in Piata Universitatii nu s-a cerut decat „ceva mai mult fan, un staul mai curat si un stapan un pic mai bun, care sa ne mulga mai tandru”.

Nu sunt anti-evreu, nu sunt xenofob, nu am nimic cu nici un alt popor al lumii, dar, parafrazandu-l pe René Descartes, cuget, deci traiesc si ma tot intreb, „sine ira et studio”: dintre atatea milioane de ROMANI numai alogenii ne pot conduce destinele? Umilitor pentru conditia de roman! Ce ne-a mai ramas de facut? Ne raspunde Radu Gyr: „Ridica-te, Gheorghe! Ridica-te, Ioane !”

——————————–
[1] David Rockefeller, patriarhul celei mai bogate dinastii din SUA intr-un discurs din 23 septembrie 1994 la un dineu al ambasadorilor ONU: „Tot ce avem nevoie este o criza majora, iar națiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala.”
[2]http://epochtimes-romania.com/news/2012/02/teatrul-absurdului-la-bucuresti-frankfurter-allgemeine-zeitung—141181
[3] Cornel Dan Niculae – „Politica Filo-Sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii”.
[4] Ibidem
[5] http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-la-un-premier-de-sacrificiu-la-un-premier-de-la-serviciu-965215.html#ixzz1lgaBmFPO
[6] http://mariusmina.blogspot.com/2008/07/mihai-razvan-ungureanu-de-la-cc-utc-la.html

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]

Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]