Cronicarul Revolutiei Romane: Opere complete. In actul sau de nastere scrie Alexandru Mihai Stoenescu. Alex, pe numele “de scena”, sub care il cunoastem in viata publica. Tot el, distinsul autor al unor carti dedicate loviturilor de stat este si „personajul principal” in Dosarul nr. 11933/2/2010, al carui obiect este „constatarea calitatii de colaborator al Securitatii”, o calitate care i-a fost descoperita de CNSAS. Aflat pe rol la Curtea de Apel Bucuresti, procesul va fi reluat maine, pe 29 noiembrie, cand Stoenescu va fi audiat de magistrati. Conform biografiei neoficiale, de pe Wikipedia, Alex Mihai Stoenescu s-a nascut in 1953, intr-o familie de intelectuali cu traditii militare. Saltul sau spre statutul de vedeta a lumii culturale l-a facut abia dupa Revolutia din Decembrie 89, pe care a intors-o pe toate fetele si a analizat-o pina in pinzele albe.

In 1991 a dat ingineria pe ziaristica si a lucrat ca secretar general de redactie la „Viitorul romanesc”, revista literara editata, culmea, de Asociatia Fostilor Detinuti Politici. Tocmai el! Apoi, reluand traditia familiei, viitorul Alex s-a indreptat si el spre Armata. Unde a fost, rind pe rind, consilier de presa al Ministrului Apararii si sef al Biroului de Informare Internationala din M.Ap.N. Iar pentru ca Revolutia ne-a adus, mda, democratie si pluripartidism, stimabilul a dat, fara mare succes, cateva tarcoale si prin viata politica. In 1999 s-a numarat printre fondatorii Uniunii Fortelor de Dreapta.

Apoi, a dat o raita si prin PNL. Iar atunci cand „Jiji” Becali si-a infiintat Partidul Noua Generatie, alaturi de alte inalte si distinse fete cultural-politice, l-a chemat „cu arme si bagaje” si pe dl. Stoenescu.

Om de baza pe care baciul de la Pipera l-a facut mare sef de tarla: prim-vicepresedinte, responsabil cu doctrina. Dar nici asta n-a prea durat. Iar cand primului oier al Patriei i-a intarcat balaia, conu Misu, impreuna cu ceilalti distinsi intelectualo-analisto-politruci l-a lasat pe Gigi in plata Domnului si in grija justitiei. Mare greseala: trecut cateva saptamani prin beciurile de la Cercetari Penale, „Free Jiji” a ajuns pana la urma la Bruxelles, ditamai parlamentar european. In timp ce el, distinsul domn Alex, a trebuit sa se multumeasca doar cu aparitia pe micile ecrane autohtone.

”Productiile literare” din anii ’80

Adevarata pasiune a domnului Alex Mihai Stoenescu a fost insa condeiul. Alex Mihai Stoenescu se declara acum un autor de succes. Succes pe care nu l-a avut prin 1979, cand primele lui proze n-au apucat sa vada lumina tiparului. Cum, la fel de oculte au ramas, pana de curand, si alte „productii literare”. Acestea din urma sunt niste „scrieri” care, nevazute de publicul larg, l-au purtat pe Alexandru Mihai Stoenescu pe un drum ascendent, care l-a urcat pana, haat, aproape de culmile abjectiei. Spiritele marginite l-ar putea considera un “turnator”. Faaals! De fapt, el nu era decat un spirit inalt, pasionat de opereta. Iar partitura sa preferata a fost, ca sa parafrazam un monstru sacru al scenei romanesti, celebra arie “Lasati-ma sa-i cint”. Si i-a cintat lautareste: pe bani si cu mare talent.

S-a visat securist, dar n-a fost sa fie

Asadar, istoric, literat, politician: o viata bogata in realizari, de care Alex Mihai Stoenescu ar trebui sa fie mindru. Si sa se simta realizat, ca orice om care si-a implinit visele din tinerete. Ar trebui, dar nu suntem siguri ca asa si este. De fapt nici nu este! Oameni care l-au cunoscut bine au spus intr-un act oficial: „dispune de un nivel ridicat de seriozitate, provine dintr-o familie de militari, el insusi dorind sa fie ofiter de securitate, insa nu a putut din cauza vederii (a avut un accident cind era copil)”. Iar aceasta informatie a fost consemnata pe 28 martie 1984, pe cand tanarul subinginer Stoenescu habar nu avea ca peste cativa ani va deveni Alex, specialist in istoria loviturilor de stat. Si pentru ca pe vremea tineretii nu i-a fost dat sa umble pe drumul drept al carierei asumate cinstit de ofiter de Securitate, a ales calea dosnica, serpuita curveste: a devenit informator. Sau cu un termen mai putin pretentios, „turnator la Securitate”.

Si nu unul timorat, agatat prin santaj, pacalit, amenintat ori prin intimidare, cum li s-a intamplat altora. Nu, domnul tovaras Alex s-a plasat, de bunavoie, pe treapta cea mai odioasa: turnator din vocatie. Un turnator harnic a carui eficienta a fost rasplatita din cind in cind cu oscioare aruncate cind stapinul era multumit de activitatea „sursei”. Si chiar daca acestor colaboratori li se spune, de obicei, „ciripitori” activitatea lor nu era sonora. Nu, era una palpabila, concretizata in „Note informative”, scrise si semnate de mana lor.

Bineinteles ca pentru un scriitor de talia lui Alex Mihai Stoenescu acele „Note” pot fi considerate parte a operei sale literare. „Opera” pentru care Securitatea nu l-a platit cu solda regulamentara, cuvenita unui angajat permanent, ci doar din cand in cand, plata „pe drepturi de autor”. Acum, la peste trei decenii de la vremurile in care dl. Alex isi exersa condeiul, putem spune, facand haz de necaz, ca „Secu” era un soi aparte de Uniune a Scriitorilor care aduna creatiile “de sertar” cu care s-au tot laudat multi dintre marii nostrii intelectuali. Iar ca in orice “Uniune” care se respecta, primea in randurile sale doar “tovarasi de incredere”.

“Turnator” candidat

Probabil ca opera literara „discreta” a lui Alex Mihai Stoenescu ar fi ramas necunoscuta daca revolutionarul Claudiu Iordache nu ar fi adresat CNSAS o cerere bazata pe “Art.10, alin 1 din OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii”. Cerere justificata de faptul ca, la data intocmirii sale, “subiectul” nostru era prim-vicepresedinte al Partidului Noua Generatie care, un an mai tirziu, avea sa participe, cu un relativ succes, la cursa electorala. Expediat sub forma unei “Note de Constatare cu privire la domnul Alexandru Mihai Stoenescu” raspunsul mentioneaza ca acesta avea “Numele conspirativ de informator” Gavrilescu Adrian. Nume sub care a colaborat cu “Uniunea Scriitorilor” de la Secu intre 1984 si 1987.

De ce doar trei ani? Pentru ca, din 1987, a inceput sa joace, cum se spune acum “in alta liga”. Dupa cum se mentioneaza in “Raport ce priveste pe Gavrilescu Adrian, din 04.08.1987, “intocmit si semnat olograf de cpt. Sasu Dan, Dir.2, Serv.1, Bir.2, aprobat de col. Alexandru, Dir.2”: “A fost recrutat ca informator al organelor de securitate la 29.04.1984. Pe parcursul colaborarii cu organele noastre a desfasurat o activitate corespunzatoare, avind un aport informativ bun”. Situatia s-a schimbat din 15.07.1887 cind a fost primit in rindurile membrilor de partid. Motiv pentru care: “Fata de cele raportate, propunem scoaterea informatorului din reteaua informativa si clasarea materialelor la C.I.D, adica “Centrul de Informatica si Documentare”.

Dar, conform documentelor de arhiva de la CNSAS, Alex Mihai Stoenescu nu a fost chiar de la inceput “turnator titular”. Nu! Initial, de parca ar fi dat un examen la cine stie ce faclutate, a fost doar “candidat”. O spune, pe 25.03.1984 ,,Raportul de cunoastere personala a sing. S.M, candidat la recrutare ca informator, intocmit si semnat ologrf de mr. Condoiu Ion, Dir.2, Serv.1, Bir.2, aprobat de col. Barbu Constantin, Dir.2, Serv.1, Bir. 2, sef colectiv,,: ,,Cu prilejul deplasarii in obiectiv, a fost cunoscut sing. S.M.

Sus-numitul a fost in Olanda, pe linie turistica, ocazie cu care s-a discutat cu el inaintea plecarii, pentru a-l pregati contra-informativ. In urma acestei plecari, candidatul a furnizat informatii ce urmeaza sa fie trimise, pentru exploatare, la UM 544”. Ucenicia „candidatului” SM si ridicarea subinginerului S.M la rangul de turnator “titular” s-a petrecut in doi pasi. Primul a fost pe 20.03.1984, cind a semnat un “Angajament”, “intocmit si semnat semnat olograf, de catre titular, cu nume real, primit de mr.Condoiu Ion, prin care titularul preia numele conspirativ Gavrilescu Adrian,” Al doilea pas oficial a fost consemnat pentru istorie, o zi mai tirziu cand, pe 30.03.1984, acelasi mr. Condoiu a intocmit un “Raport de propunere de inregistrare la C.I.D a sing. S.M. ca informator al organelor nostre”. Raport care a fost aprobat de gr. mr. Taulescu Traian, Dir. 2, loctiitor sef directie, mr.Lupu Viorel, Dir.2, Serv.1, sef serviciu si col. Barbu Constantin, Dir.2, Serv 1, Bir.2, sef de colectiv”.

“Raport” care spune: “Conform aprobarii conducerii profesionale, la 29.03.1984 s-a trecut de catre col. Barbu Constantin si mr. Condoiu Ion la recrutarea sing. S.M ca informator al organelor noastre. Recrutarea a fost efectuata in casa «Militaru» (n. red. O casa conspirativa a Securitatii), dupa orele de program (…) Fiind de acord cu cele propuse, candidatului i s-a facut un prim instructaj asupra problemelor ce ne intereseaza si asupra modului de rezolvare a sarcinilor trasate de organele noastre. In finalul recrutarii candidatului respectiv i s-a luat angajament scris si de comun acord i s-a fixat numele conspirativ de «Gavrilescu Adrian»”.

Un Sherlok Holmes ”turnator”

Acum este clar ca Securitatea a avut, zeci, poate sute de mii de “turnatori”. Cum la fel de clar este si ca foarte multi informatori au colaborat in doru lelii, doar pentru ca au fost “agatati” in Dumnezeu stie ce conditii. Unii dintre ei au fost insa deosebit de zelosi, dovada ca asta a fost vocatia vietii lor. Din pacate pentru el, asa a fost si Alex Stoenescu, cronicarul Revolutiei si al celorlalte lovituri de stat din Romania. Nota infromativa din 12.04.1984, “intocmita si semnata olograf de titular cu numele conspirativ “Gavrilescu Adrian”, in fata mr. Condoiu mentioneaza: “Sursa informeaza ca, in dimineata zilei de 12.04.1984, la ora 09,50 a surprins in dreptul agentiei CEC din Piata Amzei, un individ care fotografia cozile la diferite magazine.

Sursa l-a urmarit pe individ si i-a retinut semnalmentele, dupa care s-a deplasat rapid in dreptul cofetariei Casata, unde a facut cunoscute cele vazute unui sergent major de militie aflat in misiune. Impreuna cu acesta, sursa si alti lucratori de militie, precum si un ofiter MI au pornit in cautarea individului cercetind magazinele si toate unitatile comerciale din zona. La ora 10,30 sursa l-a identificat pe individ in apropierea unor cozi si a atras atentia ofiterului MI ca individul (alertat de agitatia subofiterilor de militie) s-a ascuns intre oamenii de la coada.

In momentul in care individul s-a izolat de coada, incercand sa-si plaseze aparatul foto intr-un autoturism, a fost retinut si identificat. In continuare, sursa s-a deplasat la IGM unde a dat relatiile necesare si unde a aflat ca individul a cerut sa paraseasca tara si ca ar fi recidivist” Ei, da! Nu se poate spune ca “sursa” n-a facut tot posibilul sa prinda un dusman al socialismului multilateral dezvoltat. In continuare, documentul contine o “Nota ofiter” a maiorului Condoiu care mentioneaza: “Informatorul a actionat in baza instructajului general facut atat cu prilejul recrutarii, cat si ulterior, pentru a culege informatii din orice domeniu si imprejurare.

Cazul a fost dat la SMB, Serviciul 150, lt.maj. Cioclan care l-a anchetat, rezultand ca individual a fotografiat o multime de oameni care stateau la rand pentru a cumpara carne cu intentia de a trimite-o la postul de radio Europa Libera. Urmeaza sa fie trimis in instanta in baza Legii 153/1975”. Iar faptul ca acel om a fost anchetat si trimis in judecata defineste clar apartenenta d-lui Alex la politia politica. Asta daca avem bunavointa de a nu defini actiunea lui drept act de teroare institutionalizata. De fapt, “sursa Gavrilescu” a fost deosebit de productiva. In “Nota informativa in legatura cu Radu Donciu, intocmita si semnata olograf de titular cu numele conspirativ “Gavrilescu Adrian” , primita de cpt. Sasu Dan se mentioneaza: “Sursa il cunoaste din Intreprinderea de Avioane Bucuresti. Nu m-am mai intalnit cu el de aproximativ trei ani. A atras atentia asupra lui in perioada 1982-1983, cind a fost implicat in doua scandaluri de notorietate in intreprindere.

Cu ocazia unei sarbatori de iarna, reprezentantii englezi au organizat o masa festiva cu mincare si bautura la care au fost invitati si lucratorii Biroului Import din care facea parte si RD. In timpul acestei mese s-au consumat bauturi alcoolice aduse de englezi si, treptat, unii lucratori romani s-au retras. La masa au ramas doar RD si AA. Despre cei doi s-a comentat a doua zi ca au plecat de acolo in stare de ebrietate. Intrucat, asupra acestui eveniment a avut loc o ancheta a ofiterului CI, cei doi au devenit obiectul discutiilor diferitilor colegi din Intreprinderea de Avioane Bucuresti, comantarii care s-au axat pe: 1. Faptul ca au ramas singuri cu englezii. 2.Faptul ca ar fi cantat in deridere cintece patriotice romanesti ( RD a recunoscut ulterior aceasta intr-un cerc restrins, mentionand “Tricolorul”, “Pe al nostru steag e scris unire” acesta din urma alterat cu expresia “Pe al nostru plan e scris uimire”) “. Bine d-le Alex, turnator, turnator, dar nici macar simtul umorului nu aveai?

Pretextul Cernobil

Catastrofa de la Cernobil, ascunsa un timp de autoritati, i-a ingrozit pe buna dreptate, pe majoritatea romanilor. Nu insa si pe omul nostru. Dezastrul nuclear i-a dat ocazia “sursei Gavrilescu” sa-si demonstreze , inca odata, eficienta de “turnator fruntas pe ramura”. Nota informtiva din 05.05.1986, intocmita si semnata olograf de titular, cu numele conspirativ, “Gavrilescu Adrian”, consemnata de cpt. Sasu Dan mentioneaza: “ La AEROFINA ultimele saptamani au adus un subiect de dezbatere amplu.

Accidentul de la Cernobil a creat o aversiune evidenta ipotriva URSS. Marea majoritate a salariatilor a ascultat Europa Libera si a comentat cele auzite, generand momente de panica, mai ales ca, in zilele de 1, 2, 3 si 4 s-a lucrat normal. Imediat au aparut critici la adresa conducerii tarii noastre care ar fi stiut de periculozitatea raditiei si nu a anuntat decat dupa manifestarea din 30.04.1986, apoi retragerea sefului statului intr-un bunker, trimiterea alimentelor infestate la consum, cozile la picaturi de iodura de potasiu, cita dreptate au americanii cu inarmarea, cu atacarea Libiei si rolul Romaniei de furnizoare de arme catre Gadafi.

In centrul atentiei s-a aflat, din nou inginerul M.A. care a comentat in stilul propriu, coleric, toate stirile de la Europa Libera, faptul ca femeile romance vor naste copii monstri, care vor arata ca socialismul presedintelui tarii. In ziua de 9.05.1986, s-a prezentat in biroul CA 92, afirmand ca radiatia continua, este periculoasa, dar nu se anunta nimic pentru a nu se strica manifestarile de 9 mai. Dar si ca echipa Steaua nu a fost lasata sa se intoarca pentru a nu pune in umbra aniversarea Partidului”. Iar pentru a-si demonstra eficienta “sursa Gavrilescu” le-a declarat stapinlor ca “desi nu a ascultat de zece ani Europa Libera, a facut-o atunci in zilele de 6 si 7 mai. Dar nu din cine stie ce porniri dizidente ci doar “pentru a sesiza cum sunt interpretate stirile a doua zi in colectiv”. Iar acolo, “comentariile pline de ura de sunt rastalmacite si amplificate (….) Se trece fara discernamant de partea americanilor”.

Turnatorii pe banda rulanta

Raportul CNSAS afirma ca “In Opisul mapei anexa (vol. 2, filele 1 si 2) sunt mentionate 100 de materiale informative furnizate de titular”. Deci peste o suta de note pe an semnate cu numele conspirativ sau cu cel adevarat, “Notele” ating cele mai diverse domenii, de la informatii despre colegii de serviciu la cele privitoare la specialistii straini cu care “autorul” a venit in contact. Motiv care ne obliga sa recunoastem ca “sursa Gavrilescu” poate fi acuzata de orice, dar nu si de lipsa de eficienta si constiinciozitate.

Fapt recunoscut si de stapanii sai de la Secu. Recunoscut si rasplatit. In dosarul privitor la Alexandaru Mihai Stoenescu, intocmit de CNSAS exista si un ”Tabel cu evidenta recompenselor acordate” care mentioneaza ca „titularul a fost recompendast de 3 ori cu cate 500 lei”. Bani la a caror primire „sursa” a semnat chitante aflate si acum in arhive. Conform „organului” primii 500 de lei i s-au oferit pentru isprava cu fotograful cozilor. Sau, conform documentelor: „Pentru modul cuma actionat in vederea prinderii unui infractor care facea fotografii in Piata Amzei in scopul trimiterii lor la Europa Libera”.

Urmatoarea „premiere”, tot de 500 de lei, i-a fost acordata „Pentru informatiile furnizate in Dosarul de Urmarire Informativa (DUI) «INGINERUL»”. Iar ultima recompensa i-a fost acordata lui Stoenescu, tot pe baza de chitanta, „Pentru aportul informativ constant si calitatea informatiilor furnizate in perioada nov.1985 – sept.1986”. Deci, 500 de lei, pentru trei ani de fidelitate nemernica. Si asta intr-o perioada in care salariul sau oficial, de subininer, era, fara sporurile specifice industriei aviatice, undeva intre 2500 si 3000 de lei. Cam putin coane Misule, cam putin pentru o sluga atat de fidela si devotata.

Ajuns la mana justitiei

Dupa cei trei ani de colaborare cu Securitatea, Stoenescu a intrat in PCR, motiv pentru care a disparut din documentele operative. Abia dupa 1990 el reapare, ca autor al unor carti care s-au bucurat de un real succes. Interesant este faptul ca, la fel ca in multe alte cazuri, fosta „sursa” a evoluat intr-un plan paralel cu securistul care l-a avut sub control. Avansat colonel, fostul maior Ion Condoiu a lucrat, un timp, in structurile UM 0215. Ajuns si el „in democratie”, Alex Mihai Stoenescu nu s-a indepartat prea mult de lumea informatiilor.

In mod neobisnuit pentru anii 90, a avut acces la arhive secrete, de unde si-a cules datele pe care le-a utilizat apoi in cartile si articolele sale. Astfel se face ca, intr-o emisiune televizata dedicata Revolutiei, la care era invitat si gen. Ioan Talpes, acesta i-a spus d-lui Alex, zambind gales dar cu subanteles: „Domnule profesor, dumneavoastra ati primit aprobarea de a studia anumite aspecte. Constat insa ca in ceea ce ati scris, ati cam depasit limitele acelei aporobari”. Ce o fi vrut sa spuna fostul sef al SIE? Probabil ca doar el si Alex Mihai Stoenescu stiu cu adevarat.

Conform legislatiei actuale, calitatea de colaborator al securitatii ca politie politica, documentata de CNSAS, trebuie „omologata” de justitie. Lucru valabil si in cazul scriitorului Alex Mihai Stoenescu. Bineinteles ca judecatorii sunt cei care vor stabili daca el a facut sau nu „politie politica”. Dar indiferent de decizia lor, nu ar fi rau ca domnului scriitor sa i se sugereze, delicat, sa-si includa ”Notele informative”, scrise si semnate tot de mana sa maiastra, intr-un viitor volum de ”Opere complete”.

Sursa: Curentul

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Romania este condusa de satanisti insetati de sange si crima! Urmasii bolsevicilor care au inecat tara in sange in anii ’50 au recidivat dupa 2000 recurgand acum la uciderea ritualica si simbolica a cainilor. Pentru ca in secolul XXI a devenit cam dificil sa-si satisfaca setea de sange precum bunicii lor in anii de glorie […]

Inainte de 1989, nici un procuror nu ajungea sef daca nu era instruit special la scoala Securitatii de la Bran, dezvaluie ex-procurorul Alexandru Pantea intr-un amplu interviu pe care il publicam incepand de astazi in “Romania libera”. La scoala Securitatii de la Bran, tinerii procurori erau invatati sa fabrice probe, sa santajeze, sa aresteze, sa […]

Ioan T. Morar, un tip cat de cat cunoscator in ale externelor, ca doar n-a fost consul in port la Marsilia chiar degeaba, afirma despre Andrei Badin, un fel de jurnalist traseist prin trusturile fostilor DIE-isti, recte Voiculescu si, acum, Paunescu, ca e “cam slab la minte” si ca “a trecut si pe la SIE”. […]

La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]

Cunoscutul analist politic Bogdan Chirieac, implicat in scandalul de santaj cu seful Agentiei Nationale de Integritate, Catalin Macovei, si cercetat in trecut si de CNSAS, la cererea Civic Media, este acuzat acum de analistul militar Ion Petrescu, colonel (r) si fost sef al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din M.Ap.N, ca apartine Mossad (în ebraică […]