Textul conferintei, ce a fost tinuta cu 83 de ani in urma, este si astazi un text-reper pentru intelegerea situatiei internationale si interne in care vietuim noi, cei de astazi. Sigur ca Liga Natiunilor sau Societatea Natiunilor si-a schimbat intre timp numele – in Organizatia Natiunilor Unite, ONU – si, tot asa de sigur ca intre timp conducatorii acestui organism supra-statal (aceiasi de la infiintarea acestei societati si pana in prezent) au creat un cadru butaforic de legalitate si au facut pasi importanti spre atingerea scopului lor. Ceea ce ne apare, insa, ca deosebit de important este faptul ca textul lui Ionel Mota si-a pastrat actualitatea – scopul lor este acelasi de la infiintare pana acum, este scopul enuntat cu mare luciditate, in textul de fata. Mai mult, cred ca se poate spune, citeste si comenteaza …

Jurnalista Maria Petrascu s-a petrecut din aceasta viata pamanteasca in cursul acestei dimineti, in jurul orei 4. S-a nascut in 18 septembrie 1953 la Ileni, in Tara Fagarasului, dintr-o familie care a avut mult de patimit din cauza regimului comunist. Mama ei a fost un sprijinitor activ al rezistentei din Muntii Fagarasului, primul ei sot (Metea) fiind executat de bolsevici. La 19 ani Maria a decis sa se inscrie la facultatea de jurnalistica, animata de gandul ca, din aceasta postura, va putea ajuta oamenii. A ramas fidela acestei convingeri, chiar si in perioada comunista, cand a fost redactor la ziarul “Drum nou”. In ciuda celor sustinute de detractorii ei, nu exista niciun articol elogios la adresa PCR sau a lui Nicolae Ceausescu purtand semnatura sa. citeste si comenteaza …

“Unul si acelasi fotograf poate face zeci de feluri de poze. Uneori, cu unul si acelasi aparat. Poate raspunde unei comenzi de reportaj; poate imortaliza cunostinte, situatii, locuri; se poate mira, bucura, induiosa pe cont propriu, acumuland poze “pentru sertar”; poate “fura” nostalgii, ezitari, asteptari, inaltari si uniri colective de care imaginea da seama mai bine decat propria lui judecata ; poate declansa ca sa-si asigure o amintire plata si poate obtine… un miracol. S-au asezat in acest album peste 210 cadre ca sa spuna povestea unui fel de a fi din interiorul ortodoxiei romanesti, asa cum arata ea in ultimii doi-trei ani (2008-2011). Cristina Nichitus Roncea si-a deschis aici arhiva de mirean care fotografiaza in biserici si manastiri, in atelierele si bucatariile lor, in chilii si citeste si comenteaza …

Petre Tutea a vazut lumina zilei la 6 Octombrie 1902 in satul Boteni, Muscel, in familia unui preot. Urmeaza liceul Neagoe Basarab din Campulung, Gh. Baritiu din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea Humboldt din Berlin unde studiaza formele de guvernamant. Termina ca doctor in economie politica si drept si devine discipol al lui Nae Ionescu. Colaboreaza la diverse publicatii nationaliste, in special la ziarul Cuvantul condus de Nae Ionescu, ziar de inalta factura intelectuala, alaturi de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcanescu si alti exponenti straluciti ai elitei intelectuale legionare, unde scrie numeroase articole de substanta, studii de economie si politica. Romanismul generatiei legionare citeste si comenteaza …

Cristian Negrea
S-a tot spus ca data de 1 Decembrie 1918 a reprezentat apogeul romanilor, ora astrala a romanismului, punctul unic de maxim al neamului nostru. Adevarul nu sta chiar asa. 1 Decembrie 1918 a fost o zi deosebita, cu adevarat, dar nu a fost totul, si mai ales, nu ar fi insemnat prea mare lucru, daca actiunea nu ar fi continuat. Daca toti romanii ar fi plecat linistiti acasa dupa marea adunare de la Alba Iulia, Romania Mare ar fi continuat sa ramana un vis, iar data de 1 decembrie ne-ar fi ramas in memorie ca si, de exemplu, data proclamatiei de la Islaz. Daca ne reducem la 1 Decembrie 1918, atunci inca nu exista Romania Mare, si este absurd sa crezi ca din 2 decembrie 1918 s-a creat aceasta Romanie Mare, in urma adunarii populare. Este ca si cum citeste si comenteaza …

Conform traditiei noastre crestine, ba chiar si iudaice si musulmane, mortii se inhumeaza si nu se ard. Incinerarea este o practica de sorginte pagana sau hinduista. La inceputuri, Biserica s-a confruntat cu practica greco-romana, care presupunea incinerarea mortilor, si a biruit-o. Doar odata cu secularizarea si cu indepartarea societatii Occidentale de Biserica, practica incinerarii a reaparut in veacul al XIX-lea. Intai discret, in Statele Unite, apoi in tarile din Nordul Europei si in Marea Britanie. S-a incercat, din motive ideologice, introducerea incinerarii in Uniunea Sovietica, regimul ateu de acolo, vrand sa sublinieze faptul ca, odata cu moartea, totul s-a terminat, inclusiv ramasitele pamantesti trebuie facute sa dispara. Biserica Crestina in general, si cea Ortodoxa, in special, citeste si comenteaza …

Petitia pentru Salvarea Arhivelor Nationale din mainile tradatorilor de tara a fost depusa la Cotroceni. Initiata de istorici si arhivisti sub forma unei Scrisori Deschise catre Traian Basescu, prin care i se cere presedintelui Romaniei sa nu promulge Legea “restituirii arhivelor confesionale catre creatorul lor”, Petitia a fost receptata cu solidaritate romaneasca de zeci de academicieni si de organizatii civice si de sute de profesori universitari, scriitori, jurnalisti, activisti civici si alti romani – un adevarat Parlament al Romaniei reale. Interesant de observat ca semnatarii au aflat de acest Apel doar prin intermediul agentiei RGN Press, a portalului de stiri Ziaristi Online si a catorva bloguri civice. In mod cu totul firesc, Apelul a fost ignorat de presa “centrala”, in ciuda greutatii semnaturilor personalitatilor citeste si comenteaza …