III
SURA FAMILIEI IMRÎN**82
Din Medina şi este cu două sute de semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. ALM. Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, cel viu, veşnic.

2. El a trimis asupra ta scriptura în adevăr, întărind ceea ce a mers înainte. El a trimis Thora şi Evanghelia, acum dinainte, ca îndreptare pentru oameni, şi a trimis Furkânul**83.

3. Cei ce nu cred în semnele lui Dumnezeu vor fi greu pedepsiţi, căci Dumnezeu e puternic, se poate răzbuna.

4. Lui Dumnezeu nimic nu i este ascuns pe pămînt şi în cer. El este acela care v a făcut în mitrasuri precum a voit. Nu este Dumnezeu afară de El, cel puternic şi înţelept.

5. El este acela care a trimis asupra ta scriptura; în ea sînt unele semne explicate, acelea sînt maica scripturii, altele sînt numai pilde. Cît îi priveşte pe cei cu îndoială în inimă, aceia voiesc pildele din ea să le cerceteze şi caută tîlcuirea ei, însă nu înţeleg tîlcuirea ei, ci numai Dumnezeu; iar cei ce sînt tari în pricepere zic: “Noi credem în aceasta; toate sînt de la Domnul nostru”. Însă aşa cugetă numai cei pricepuţi.

6. Doamne, nu duce în rătăcire inimile noastre, după ce ne ai dus pe drumul cel drept, şi dă ne îndurarea Ta, Tu eşti doar cel ce dăruieşte har.

7. Doamne, fără îndoială vei aduna într o zi oamenii”. Dumnezeu doar nu calcă făgăduinţa.

8. Celor necredincioşi însă nu le ajută averea lor şi copiii lor la Dumnezeu nimică. Aceştia vor arde în foc.

9. în felul poporului lui Faraon şi al înaintaşilor lor au lepădat semnele noastre; însă Dumnezeu i a prins întru fărădelegile lor, căci Dumnezeu pedepseşte groaznic.

10. Spune celor necredincioşi: “Veţi fi biruiţi şi veţi fi adunaţi în iad şi acolo veţi avea un pat rău.

11. Aţi avut un semn în cele două oştiri, ce s au ciocnit: o oştire se lupta pe drumul lui Dumnezeu, iar cealaltă era necredincioasă. Ei i au văzut de două ori mai numeroşi la privire, însă Dumnezeu îl întăreşte cu ajutorul său pe cine voieşte. Aceasta este o pildă pentru cugetători**84.”

12. Oamenii au fost împodobiţi cu dragoste şi poftă de muieri şi copii, de taleri de aur şi de argint, de cai de soi, de cirezi şi ogoare. Aceasta este lipsa vieţii din lume, însă la Dumnezeu este reîntoarcerea cea mai frumoasă.

13. Spune: Pot să vă vestesc ceva mai bun decît aceasta? Cei cuvioşi vor primi de la Domnul lor o grădină pătrunsă de rîuri pe dedesupt; în veci vor fi acolo; şi muieri curate şi harul lui Dumnezeu, căci Dumnezeu priveşte la robii Săi”,

14. care zic: “Doamne, noi credem; iartă ne păcatele noastre şi mîntuieşte ne de pedeapsa focului”.

15. Astfel vorbesc cei răbdători, cei drepţi, cei ascultători, cei ce dau milostenie şi cer iertare în zori de zi.

16. Dumnezeu a mărturisit că nu este Dumnezeu afară de El, iar îngerii şi poporul cel înţelept stau vestind cu dreptate că nu este Dumnezeu afară de El, cel puternic, înţelept.

17. Credinţa adevărată înaintea lui Dumnezeu este Islamul. Nu s au certat cei ce aveau scriptura, pînă ce n a venit la ei pricepere, atunci veni pizma între ei. Cine nu crede în semnele lui Dumnezeu, să ştie că Dumnezeu e grabnic la socoteală.

18. Dacă se ceartă ei cu tine, spune: “Supun faţa mea lui Dumnezeu împreună cu cei ce mi urmează”.

19. Celor ce au scriptura şi celor neînvăţaţi**85 spune le: “Voiţi să primiţi Islamul?”. Dacă primesc Islamul, atunci sînt bine ocîrmuiţi, dacă însă nu voiesc, e datoria ta să i îndemni, căci Dumnezeu priveşte la robii săi.

20. Cei ce nu cred în semnele lui Dumnezeu şi omoară profeţii pe nedrept şi omoară pe cei ce poruncesc dreptatea, acelora vesteşte le pedeapsă dureroasă.

21. Faptele lor sînt pierdute în lumea aceasta şi cea de apoi şi nu va fi cine să le ajute.

22. Oare n ai privit la aceia care au primit o parte din scriptură? Ei fură îndreptaţi spre scriptura lui Dumnezeu, ca să judece certele între ei, atunci se întoarseră o parte din ei şi se depărtară**86.

23. Aceasta s a întîmplat pentru că ei zic: “Nu ne atinge focul, decît numai un număr de zile”. Şi i a înşelat în credinţa lor aceea ce au născocit ei.

24. însă cum va fi, dacă i vom aduna în ziua în care nu este îndoială şi va primi fiecare suflet ce şi a agonisit? Lor nu li se va face nedreptate.

25. Spune: “O, Dumnezeule, stăpîne al stăpîniei, Tu dai stăpînia cui voieşti şi iei stăpînia de la cine voieşti; îl ridici pe cine voieşti şi îl umileşti pe cine voieşti; în mîna Ta este binele, eşti doar atotputernic.

26. Tu faci să intre noaptea după zi şi faci să intre ziua după noapte. Tu scoţi la iveală viaţa din moarte şi scoţi la iveală moartea din viaţă şi l nutreşti pe cine voieşti fără măsură”.

27. Credincioşii să nu ia necredincioşii ca apărători, dacă sînt de aflat credincioşi. Iar cel ce face aceasta n are să aştepte de la Dumnezeu nimic; doar dacă vă temeţi de dînşii. Însă Dumnezeu însuşi vă apără şi la Dumnezeu este întoarcerea. Spune: “Dacă ascundeţi ceea ce e în piepturile voastre, sau o scoateţi la iveală, Dumnezeu o ştie şi El ştie ceea ce se află în ceruri şi pe pămînt, căci Dumnezeu e atotputernic”.

28. În ziua aceea va afla de faţă fiecare suflet binele ce l a făcut şi răul ce l a făcut şi va dori ca între el şi acesta să fie un hotar depărtat. Însă Dumnezeu însuşi vă apără şi e plin de îndurare faţă de servii săi.

29. Spune: “Dacă l iubiţi pe Dumnezeu, atunci urmaţi mă, şi Dumnezeu vă va iubi şi vă va ierta păcatele voastre, căci Dumnezeu e iertător, îndurător”. Spune: “Ascultaţi de Dumnezeu şi de cel trimis şi dacă vă întoarceţi, Dumnezeu nu i iubeşte pe cei necredincioşi”.

30. Dumnezeu l a ales pe Adam, pe Noe, familia lui Avraam şi familia lui Imrân înaintea celorlalte făpturi, unul sămînţa celuilalt, căci Dumnezeu aude, ştie.

31. A zis soţia lui Imrân: “Doamne, îţi juruesc rodul pîntecelui meu, primeşte l de la mine, Tu doar auzi, ştii”. Şi după ce născu, zise ea: “Doamne, eu am născut o copilă”. Dumnezeu doar ştia ce a născut ea, şi un băiat nu e întocmai ca o copilă! — “eu am numit o Maria şi o pun pe ea şi sămînţa ei sub scutul Tău faţă de Satan cel bătut cu pietre**87“.

32. Domnul ei o primi cu primire bună şi o lăsă să crească cu creştere bună şi Zaharia se îngrijea de ea. De cîte ori venea Zaharia în cămara ei, afla el la ea mîncare. El zise: “O, Maria, de unde ai aceasta?” Ea zise: “Aceasta este de la Dumnezeu, căci Dumnezeu îl îngrijeşte pe cine voieşte, fără să facă socoteală”.

33. După aceea, se rugă Zaharia la Domnul său, zicînd: “Doamne, dă mi de la Tine urmaşi buni, căci Tu asculţi rugăciunile”. Atunci îl chemară îngerii, pe cînd petrecea el în cămară, rugîndu se:

34. “Dumnezeu ţi l vesteşte pe Ioan, care va întări cuvîntul lui Dumnezeu. El va fi un bărbat cinstit şi înfrînat şi un profet nepătat”.

35. El zise: “Doamne, cum voi avea un copil, dacă sînt înaintat în vîrstă şi muierea mea e stearpă?” El zise: “Dumnezeu face ce voieşte”.

36. El zise: “Doamne, dă mi un semn!” El zise: “Semnul tău va fi că trei zile nu vei vorbi cu oamenii altfel decît numai prin semne. Adă ţi aminte adesea de Domnul tău şi laudă l seara şi dimineaţa”.

37. Îngerii ziseră: “O, Maria, Dumnezeu te a ales şi te a curăţit şi te a ales între muierile lumii.

38. O, Maria, ascultă de Domnul tău, prosternă te şi închinate Lui împreună cu cei ce se închină”.

39. Aceasta este o veste ascunsă, noi ţi o descoperim. Tu n ai fost lîngă ei, cînd aruncară sorţile lor, cine din ei să se îngrijească de Maria şi n ai fost lîngă ei cînd se certară.

40. Îngerii mai ziseră: “O, Maria, Dumnezeu îţi vesteşte cuvîntul ce vine de la El**88, numele lui va fi Messia Isus, fiul Mariei. Măreţ va fi el în lumea de acum şi cea de apoi şi va fi aproape de Dumnezeu.

41. El va vorbi cu oamenii din leagăn şi în vîrstă de bărbat şi va fi cucernic**89

42. Ea zise: “Doamne, cum să am copil, fără să mă fi atins bărbat?” El răspunse: “Dumnezeu face ce voieşte. Dacă a hotărît un lucru şi i zice: Să fii! — apoi este.”

43. El îl va învăţa scriptura, înţelepciunea, Thora şi Evanghelia şi l va trimite la fiii lui Israel să zică: “Eu vin la voi cu semne de la Domnul vostru. Voi să vă plăsmuiesc din lut un chip de pasăre şi voi să suflu asupra sa şi se va face o pasăre vie, cu voia lui Dumnezeu**90. Voi să i mîntuiesc pe cei orbi şi pe cei leproşi şi voi să i înviez pe cei morţi cu voia lui Dumnezeu şi să vă vestesc ce să mîncaţi şi să păstraţi în casele voastre. Aceasta să vă fie vouă semn, dacă sînteţi credincioşi.

44. Eu întăresc cele pe care le aveţi acum de’nainte din Thora, însă vă iert unele din cele oprite; eu vin la voi cu un semn de la Domnul vostru, deci temeţi vă de Dumnezeu şi urmaţi mă. Dumnezeu este Domnul meu şi Domnul vostru, deci serviţi L. Acesta este drumul cel drept”.

45. Cînd cunoscu Isus necredinţa lor, zise: “Cine mi va fi de ajutor pentru Dumnezeu?” Ziseră apostolii: “Noi voim să ţi fim de ajutor pentru Dumnezeu. Mărturiseşte ne că sîntem moslemi.

46. Doamne, noi credem ceea ce ne ai descoperit şi urmăm trimisului, deci scrie ne între martori”.

47. Ei vicleniră, însă şi Dumnezeu vicleni, căci Dumnezeu este cel mai viclean.

48. Dumnezeu zise: “O, Isuse, voi să te las să mori şi să te ridic la mine şi să te mîntuiesc de cei necredincioşi, iar pe cei ce ţi au urmat voi să i pun peste cei necredincioşi pînă la ziua învierii, atunci vă veţi întoarce la Mine, iar Eu voi judeca certele între voi.

49. Pe cei necredincioşi îi voi pedepsi cu pedeapsă grea în lumea de acum şi în cea de apoi şi nu va fi nimenea ca să le ajute.

50. Iar cei ce cred şi fac bine, lor le va plăti El răsplata lor. Şi Dumnezeu nu i iubeşte pe cei nelegiuiţi.

51. Acestea le citim asupra ta ca semne şi amintiri înţelepte”.

52. Isus e asemenea înaintea lui Dumnezeu cu Adam**91 pe care l a făcut din pămînt şi i a zis: “Să fii!” şi el s a făcut.

53. Adevărul vine de la Dumnezeul tău, deci să nu te îndoieşti.

54. Iar dacă se ceartă cineva cu tine despre aceasta, după ce a venit asupra ta priceperea, atunci spune: “Veniţi să i chemăm pe fiii noştri şi pe fiii voştri şi pe muierile noastre şi pe muierile voastre şi pe noi înşine şi pe voi înşivă, ca să ne rugăm şi să aducem blestemul lui Dumnezeu asupra celor necredincioşi.”

55. Aceasta este o istorie adevărată. Nu este Dumnezeu afară de Dumnezeu şi Dumnezeu este puternic, înţelept.

56. Iar dacă întoarceţi spatele, atunci îi cunoaşte Dumnezeu pe cei nelegiuiţi.

57. Spune: “O, voi, poporul scripturii, veniţi să facem o învoire între noi şi voi, ca să nu servim altuia decît numai lui Dumnezeu şi să nu punem nimic în rînd cu El şi să nu primim pe nimenea din noi ca Domn, afară de Dumnezeu!” Iar de întorc spatele, atunci spuneţi: “Mărturisiţi că noi sîntem moslemi!”

58. O, voi, cei ce aveţi scriptura, de ce vă certaţi asupra lui Avraam? Doară n a fost trimisă Thora şi Evanghelia decît după timpul său. Nu o ştiţi aceasta?

59. Certaţi vă doar despre lucruri pe care le ştiţi! De ce vă certaţi pentru lucruri pe care nu le ştiţi? Dumnezeu le ştie, iar voi nu le ştiţi.

60. Avraam n a fost nici iudeu, nici creştin, ci el a fost drept credincios, un moslem, şi n a fost idolatru.

61. Acei oameni sînt mai aproape de Avraam, care îi urmează şi aceştia sînt profetul Mohammed şi cei ce cred. Dumnezeu este scutul credincioşilor.

62. O parte din cei ce au scriptura voieşte să vă amăgească, însă ei nu amăgesc pe nimenea altul decît numai pe ei înşişi, şi nu o ştiu.

63. O, voi, cei ce aveţi scriptura, de ce nu credeţi în semnele lui Dumnezeu? Doar totuşi trebuie să le mărturisiţi.

64. O, voi, cei ce aveţi scriptura, de ce îmbrăcaţi adevărul cu deşertăciunea şi ascundeţi adevărul deşi îl ştiţi?

65. O parte din cei ce au scriptura zic: “Credeţi ceea ce li s a descoperit credincioşilor dimineaţa şi lepădaţi aceasta seara, ca ei să se întoarcă.

66. Nu credeţi nimănui decît numai celui ce urmează legii voastre!” Spune: “Ocîrmuirea este o ocîrmuire a lui Dumnezeu, dacă şi s a dat altuia ceea ce s a dat vouă”. Sau: “Harul e în mîna lui Dumnezeu; El îl dă cui voieşte; Dumnezeu doar e cuprinzător, înţelept”.

67. El împărtăşeşte îndurarea Sa cui voieşte. El este binefăcător, mare.

68. Sînt unii din cei ce au scriptura cărora le poţi încredinţa un talant; ei ţi—1 vor da înapoi; alţii însă, dacă le încredinţezi un dinar, nu ţi l dau înapoi, dacă nu i urmăreşti mereu.

69. Aceasta, pentru că ei zic: “N avem datorinţă faţă de cei ce nu ştiu nimic”. Aşa vorbesc ei minciuni despre Dumnezeu, deşi ştiu.

70. Însă cine ţine la datorinţă sa şi se teme de Dumnezeu — doar Dumnezeu îi iubeşte pe cei ce se tem de El.

71. Însă cei ce se negoaţă cu legămîntul lui Dumezeu şi dau jurămintele lor pentru preţ mic, aceia n au parte la viaţa de apoi şi Dumnezeu nu va vorbi cu ei şi nu i va privi în ziua învierii şi nu i va curăţi; pentru ei este pedeapsa dureroasă.

72. Mulţi dintre ei întortocheau scriptura cu limbile lor, ca să credeţi că acelea sînt din scriptură. Însă ele nu sînt din scriptură. Ei zic: “Aceasta e de la Dumnezeu!”, însă aceasta nu e de la Dumnezeu, ci ei spun minciuni despre Dumnezeu, măcar că o ştiu.

73. Nu se cade omului ca Dumnezeu să i dea scriptura, înţelepciunea şi profeţia, iar el apoi să zică oamenilor: “Serviţi mi mie lîngă Dumnezeu**92!” ci el să zică: “Să fiţi învăţaţi în scriptura pe care o cunoaşteţi şi vă îndeletniciţi cu ea”.

74. Doar nu vă porunceşte Dumnezeu să i primiţi ca stăpîni pe îngeri şi profeţi. Oare să vă poruncească necredinţa, după ce sînteţi moslemi?

75. Cînd a încheiat Dumnezeu un legămînt cu profeţii zise El: “Aceasta e scriptura şi înţelepciunea mea, pe care v am dat o. După aceea va veni la voi un trimis, care va întări ceea ce aveţi acum, iar voi veţi crede în el şi l veţi sprijini”. Deci, mai zise: “Sînteţi hotărîţi!” El zise: “Fiţi martori şi Eu voi fi martor cu voi”.

76. Cel ce se întoarce de la aceasta este un nelegiuit.

77. Cer ei altceva decît legea lui Dumnezeu? Doar Lui i se supune ce e în ceruri şi pe pămînt, de bună voie sau în silă, şi la El se întorc toate.

78. Spune: “Credem în Dumnezeu şi în ceea ce ni s a trimis nouă şi s a trimis lui Avraam, Ismael, Isaac, Iacov şi seminţiilor şi ce s a dat lui Moise, lui Isus şi profeţilor din partea Domnului lor. Nu facem deosebire cu vreunul din ei: sîntem doar moslemi”.

79. Cel ce caută altă lege decît Islamul nu este primit de către El, căci el va fi în lumea de apoi între cei pierduţi.

80. Cum să ocîrmuiască Dumnezeu un popor necredincios, care crezuse odinioară şi mărturisise că trimisul este adevărat şi la care veniră semne lămurite? Dumnezeu nu ocîrmuieşte un popor al nelegiuiţilor.

81. Partea lor este blestemul lui Dumnezeu, al îngerilor şi al tuturor oamenilor peste ei.

82. În veci vor rămîne în el; nu li se va uşura pedeapsa şi nu vor fi luaţi în privire,

83. afară de aceia care se căiesc şi fac bine, căci Dumnezeu este iertător, îndurător.

84. Cei ce sînt necredincioşi, după ce crezuseră, iar apoi sporesc în necredinţă, căinţa acestora nu se primeşte şi ei rămîn în rătăcire.

85. Cei ce sînt necredincioşi şi mor în credinţă, de la nici unul din ei nu se primeşte nici chiar pămîntul plin de aur, ca răscumpărare; pentru aceştia este pedeapsă dureroasă şi ei n au ajutor.

86. Nu veţi ajunge la dreptate, pînă ce nu veţi da milostenie din ceea ce vă e mai drag, căci toate milosteniile ce le daţi le cunoaşte Dumnezeu.

87. Toate mîncările erau iertate fiilor lui Israel, afară de aceea ce şi a oprit Israel însuşi**93, înainte de ce fu trimisă Thora. Spune: “Aduceţi Thora şi citiţi o dacă sînteţi iubitori de adevăr”.

88. Însă cei ce născocesc după aceasta minciuni despre Dumnezeu, aceştia sînt nelegiuiţii.

89. Spune: “Dumnezeu este iubitor de adevăr, deci, urmaţi legea lui Avraam cel dreptcredincios, care n a fost idolatru” .

90. Cea dintîi casă de închinare fu aşezată pentru oameni în Bekka**94, spre binecuvîntarea lumii.

91. În ea sînt semne vădite. Ea este locul lui Abraam şi cine intră în ea este scutit. De la Dumnezeu s a stătorit un peregrinaj la acea casă, pentru oamenii care sînt în stare să facă drumul.

92. Cel ce e necredincios să ştie că Dumnezeu este bogat şi fără de lumea aceasta.

93. Spune: “O, voi, cei ce aveţi scriptura, de ce nu credeţi în semnele lui Dumnezeu? Doar Dumnezeu e martor pentru faptele voastre”.

94. Spune: “O, voi, cei ce aveţi scriptura, de ce abateţi de la drumul lui Dumnezeu pe cei ce cred? Voi îl faceţi strîmb, deşi singuri îl mărturisiţi. Lui Dumnezeu, însă, nu i sînt necunoscute faptele voastre”.

95. O, voi, cei ce credeţi, dacă urmaţi unei părţi din aceia cărora li s a dat scriptura, voiesc ei să vă împingă de la credinţa voastră la necredinţă.

96. Cum puteţi fi necredincioşi, dacă vi s au citit semnele lui Dumnezeu, iar urmaşul său se află printre voi? Însă cine ţine la Dumnezeu, acela e dus pe drumul cel drept.

97. O, voi, cei ce credeţi, temeţi vă de Dumnezeu cu frică adevărată şi să nu muriţi decît fiind moslemi.

98. Ţineţi tare de frînghia**95 lui Dumnezeu cu toţii şi nu vă împrăştiaţi, ci aduceţi vă aminte de binefacerile lui Dumnezeu faţă de voi. Aţi fost duşmani, iar El a împreunat inimile voastre şi prin harul Său v aţi făcut fraţi.

99. Aţi fost la marginea prăpastiei focului şi El v a mîntuit de acolo. Aşa vă face vădite Dumnezeu semnele Sale, ca să fiţi bine ocîrmuiţi.

100. Şi ca să fie din voi un popor care cheamă la cele bune şi porunceşte ce este cuviincios şi opreşte ce este nedrept. Aceştia vor fi fericiţi.

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

“Unul si acelasi fotograf poate face zeci de feluri de poze. Uneori, cu unul si acelasi aparat. Poate raspunde unei comenzi de reportaj; poate imortaliza cunostinte, situatii, locuri; se poate mira, bucura, induiosa pe cont propriu, acumuland poze “pentru sertar”; poate “fura” nostalgii, ezitari, asteptari, inaltari si uniri colective de care imaginea da seama mai […]

CAPITOLUL 1 Cartea neamului lui Iisus Hristos, zamislirea, numele si nasterea.

Sfânta Evanghelie după Matei Sfânta Evanghelie după Marcu Sfânta Evanghelie după Luca Sfânta Evanghelie după Ioan

CAPITOLUL 1 Dumnezeu-Cuvantul S-a făcut trup. Marturia lui Ioan Botezătorul despre Mielul lui Dumnezeu. Cei dintai ucenici ai lui Iisus.

CAPITOLUL 1 Gavriil binevesteste lui Zaharia si Mariei. Cantarea Mariei. Nasterea lui Ioan Botezatorul. Cantarea lui Zaharia.