Surele 60-69
LX SURA CELEI ISPITITE
Din Medina şi este cu treisprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. O, voi, cei ce credeţi, nu primiţi duşmanul meu şi duşmanul vostru ca prieten. Voi îi întîmpinaţi cu dragoste, măcar că ei nu cred în adevărul ce a venit la voi. Ei îl alungă pe cel trimis şi pe voi, pentru că credeţi în Dumnezeu, Domnul vostru. Dacă purcedeţi la luptă pe drumul Meu şi spre a căuta plăcerea Mea şi le arătaţi întru ascuns dragoste, atunci ştiu Eu ce tăinuiţi şi ce arătaţi pe faţă şi acela din voi care face aceasta rătăceşte de la drumul drept.

2. Dacă vă vor apuca ei pe voi, vor fi ei duşmanii voştri şi vor întinde spre voi mîinile lor şi limbile lor întru rău şi vor dori să fiţi necredincioşi.

3. Nu vă vor ajuta vouă rudele voastre şi copiii voştri, în ziua învierii; ea vă va despărţi şi Dumnezeu vede ce faceţi.

4. Voi aveţi o pildă frumoasă întru Avraam şi cei împreună cu el, cînd ziseră ei poporului lor: “Noi n avem de a face cu voi şi cu ceea la ce vă închinaţi voi, afară de Dumnezeu. Noi ne lepădăm de voi şi a început între noi, apoi, duşmănie şi ură pe veci, pînă ce veţi crede numai în Dumnezeu. Dar nu [vă ţineţi] de cuvîntul lui Avraam către tatăl său: “Eu mă voi ruga pentru tine de iertare, dar nu voi ajunge nimic pentru Tine la Dumnezeu.” Doamne, în Tine ne încredem şi la Tine ne întoarcem şi spre Tine este drumul.

5. Doamne, nu ne face ispită pentru cei necredincioşi şi iartă ne, Doamne, tu doar eşti cel puternic, înţelept.

6. Voi aţi avut în ei o pildă frumoasă pentru cel ce nădăjduieşte în Dumnezeu şi în ziua de apoi. Dacă însă întoarce cineva spatele, iată, Dumnezeu este cel bogat preamărit.

7. Poate Dumnezeu va pune dragoste între voi şi cei ce vă sînt duşmani. Dumnezeu doar este puternic şi Dumnezeu este iertător, îndurător.

8. Nu vă opreşte Dumnezeu ca faţă de cei ce nu s au luptat împotriva voastră cu privire la credinţă şi nu v au alungat din locuinţele voastre, să fiţi buni şi cu dreptate. Dumnezeu îi iubeşte pe cei drepţi.

9. Dumnezeu vă opreşte numai ca să încheiaţi prietenii cu cei ce s au luptat împotriva voastră cu privire la credinţă şi v au alungat din locuinţele voastre şi au ajutat la alungarea voastră. Iar cei ce fac prietenie cu aceştia, aceia sînt nelegiuiţi.

10. O, voi, cei ce credeţi, dacă vin la voi muieri credincioase, care au pribegit, atunci ispitiţi le! Dumnezeu cunoaşte credinţa lor. Dacă aţi cunoscut că sînt credincioase, nu le lăsaţi să se întoarcă înapoi la cei necredincioşi. Ele nu sînt iertate pentru ei şi ei nu sînt iertaţi pentru ele. Însă daţi le înapoi ceea ce au cheltuit ei**1. Şi nu este păcat asupra voastră să vă căsătoriţi cu ele, dacă le aţi dat zestrea. Şi să nu le opriţi pe cele necredincioase, ci sa cereţi înapoi ceea ce aţi cheltuit şi ele să ceară înapoi ceea ce au cheltuit. Aceasta este hotărîrea pe care o hotărăşte Dumnezeu între voi, şi Dumnezeu este ştiutor, înţelept.

11. Şi dacă vă fuge una din muierile voastre la cei necredincioşi şi dacă faceţi pradă, atunci daţi le celor ce le au fugit muierile atîta cît au cheltuit ei şi temeţi vă de Dumnezeu, în care credeţi.

12. O, profetule! Dacă vin la tine muieri credincioase, făgăduind că nu vor pune nimic în rînd cu Dumnezeu şi nu vor fura, şi nu vor curvi, şi nu vor omorî copiii lor, şi nu vor veni cu o clevetire ce au născocit o între mîinile şi picioarele lor**2, şi nu se vor răzvrăti împotriva ta întru cele de cuviinţă, atunci primeşte făgăduinţa lor şi roagă L de iertare pe Dumnezeu pentru dînsele. Dumnezeu este iertător, îndurător.

13. O, voi, cei ce credeţi, nu vă împrieteniţi cu un popor asupra căruia s a înfuriat Dumnezeu. Ei deznădăjduiesc pentru lumea de apoi, cum deznădăjduiesc cei necredincioşi pentru tovarăşii mormintelor.

LXI
SURA LINIEI DE LUPTĂ
Din Medina şi este cu patrusprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. Îl preamăreşte pe Dumnezeu ceea ce este în ceruri şi pe pămînt şi El este cel puternic, înţelept.

2. O, voi, cei ce credeţi, de ce vorbiţi ceea ce nu faceţi?

3. Mare este ura lui Dumnezeu, pentru că vorbiţi ceea ce nu faceţi.

4. Dumnezeu îi iubeşte pe cei ce se luptă pe drumul Său, în linie de luptă, ca şi cînd ar fi o zidire bine întărită.

5. Şi [adă ţi aminte], cînd a zis Moise poporului său: “O, poporul meu, de ce mă scîrbiţi, dacă ştiţi că eu sînt trimisul lui Dumnezeu pentru voi? Şi cînd se abătură, lăsă Dumnezeu să se abată inimile lor, căci Dumnezeu nu ocîrmuieşte poporul nelegiuiţilor”.

6. Şi cînd a zis Isus, fiul Mariei: “O, fiii lui Israel, eu sînt trimisul lui Dumnezeu pentru voi, adeverind Thora, care a fost înaintea mea, şi vestind un trimis care va veni după mine cu numele Ahmed”**3 Însă cînd veni el la dînşii cu semne răsvădite, ziseră ei: “Aceasta este fermecătură răsvădită!”

7. Însă cine este mai nelegiuit decît cel ce născoceşte o minciună asupra lui Dumnezeu, cînd este chemat la Islam? Şi Dumnezeu nu ocîrmuieşte poporul nelegiuiţilor.

8. Ei voiesc să stingă lumina lui Dumnezeu cu gurile lor. Dumnezeu însă va face deplină lumina Sa, deşi cei necredincioşi nu o voiesc.

9. El este cel ce l a trimis pe trimisul Său cu ocîrmuirea şi legea adevărului, ca să o facă să biruiască asupra tuturor legilor, deşi idolatrii nu o voiesc.

10. O, voi, cei ce credeţi, să vă duc la o marfă care vă mîntuieşte de pedeapsă dureroasă?

11. Credeţi în Dumnezeu şi în trimisul Său şi luptaţi vă, pe drumul lui Dumnezeu, cu avere şi putere, aceasta este bine pentru voi, dacă o ştiţi.

12. El vă va ierta păcatele voastre şi vă va lăsa să intraţi în grădini pătrunse cu rîuri pe de desupt şi în locuinţe bune, în grădinile Edenului. Aceasta este fericirea cea mare.

13. Şi altele [lucruri vă va da], pe care le iubiţi: ajutor de la Dumnezeu şi biruinţă apropiată! Deci, binevesteşte credincioşilor!

14. O, voi, cei ce credeţi, fiţi ajutătorii lui Dumnezeu, precum a zis Isus, fiul Mariei, către apostoli: “Care sînt ajutătorii mei spre Dumnezeu?” Ziseră apostolii: “Noi sîntem ajutătorii lui Dumnezeu!” Şi o parte din fiii lui Israel a crezut şi o parte n a crezut. Şi Noi le am ajutat celor credincioşi, împotriva duşmanilor lor, şi ei rămaseră biruitori.

LXII
SURA ADUNĂRII
Din Medina şi este cu unsprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR
1. Îl preamăreşte pe Dumnezeu ceea ce este în ceruri şi pe pămînt, pe regele, pe sfîntul, pe puternicul, înţeleptul.

2. El este cel ce a trimis la păgîni un trimis din ei**4ca să le citească semnele Sale şi să i curăţească şi să i înveţe cartea şi înţelepciunea, măcar că ei erau înainte în rătăcire răsvădită.

3. Şi alţii, afară de ei, încă nu i au ajuns**5 şi El este cel puternic, înţelept.

4. Acesta este harul lui Dumnezeu; El îi dă cui voieşte şi Dumnezeu este plin de milă mare.

5. Pilda celor ce fură încărcaţi cu Thora, şi apoi nu o purtară este ca pilda unui măgar ce poartă cărţi. Rea este pilda unui popor care ţine de mincinoase semnele lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu nu ocîrmuieşte poporul nelegiuiţilor.

6. Spune: “O, voi, jidovilor, dacă ziceţi că sînteţi prietenii lui Dumnezeu înaintea [celorlalţi] oameni, atunci do riţi vă moartea, dacă sînteţi iubitori de adevăr”.

7. Dar ei nu o vor dori nicicînd pentru ceea ce au făcut înainte mîinile lor. Şi Dumnezeu îi cunoaşte pe nelegiuiţi.

8. Spune: “Moartea de care fugiţi vă va ajunge. Apoi vă veţi întoarce înapoi la cel ce cunoaşte cele ascunse şi cele descoperite, şi El vă va vesti ceea ce aţi făcut.”

9. O, voi, cei ce credeţi, cînd se cheamă la rugăciune în ziua adunării**6, atunci grăbiţi vă la pomenirea lui Dumnezeu şi lăsaţi negoţul. Aceasta e mai bine pentru voi, dacă o ştiţi.

10. Şi dacă se sfîrşeşte rugăciunea, atunci răspîndiţi vă prin ţară şi căutaţi harul lui Dumnezeu şi pomeniţi L pe Dumnezeu adesea. Poate că vă va merge bine.

11. Dar dacă văd ei o marfă sau o glumă, se împrăştie ei încolo şi te lasă să stai. Spune: “Ceea ce este la Dumnezeu este mai bun decît o glumă şi decît marfa. Şi Dumnezeu este cel mai bun înzestrător”.

LXIII
SURA FĂŢARNICILOR
Din Medina şi este cu unsprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. Cînd vin la tine cei făţarnici, zic ei: “Noi mărturisim că tu eşti trimisul lui Dumnezeu şi Dumnezeu ştie că tu eşti trimisul Său!” Dar Dumnezeu mărturiseşte că făţarnicii sînt mincinoşi.

2. Ei şi au luat jurămintele lor ca acoperămînt şi se abat de la drumul lui Dumnezeu. Rău este ceea ce fac ei.

3. Aceasta, pentru că ei crezură, apoi s au făcut necredincioşi, deci, s au pecetluit inimile lor şi ei nu pricep.

4. Şi dacă i vezi, îţi place chipul lor, şi dacă vorbesc ei, ascultaţi de vorba lor**7 Ei sînt ca nişte stîlpi ridicaţi, [dar] cred că tot zgomotul este împotriva lor. Ei sînt duşmanul, deci, fereşte te de ei. Bată i Dumnezeu! Cum s au abătut!

5. Şi dacă li se spune: “Veniţi încoace, trimisul lui Dumnezeu voieşte să se roage de iertare pentru voi”, întorc ei capetele lor şi vezi cum se depărtează îngîmfaţi.

6. E tot una pentru ei ori de te rogi de iertare, Dumnezeul lor nu le iartă; Dumnezeu nu ocîrmuieşte pentru ei, sau nu te rogi de iertare pentru ei; poporul păcătoşilor.

7. Ei sînt cei ce spun: “Nu dăruiţi pentru cei ce sînt lîngă trimisul lui Dumnezeu, pînă nu se vor despărţi!” Însă ale lui Dumnezeu sînt comorile cerurilor şi ale pămîntului; dar cei făţarnici nu o înţeleg.

8. Ei spun: “Dacă ne vom întoarce la Medina, vor alunga cei mai puternici de acolo pe cei mai slabi”. Dar a lui Dumnezeu este puterea şi a trimisului şi a credincioşilor, însă făţarnicii nu o ştiu.

9. O, voi, cei ce credeţi, să nu vă abată averile voastre şi copiii voştri de la pomenirea lui Dumnezeu. Cei ce fac aceasta, aceia sînt pierduţi.

10. Şi dăruiţi din aceea cu ce v am înzestrat Noi, înainte de ce vine moartea la vreunul din voi, şi acela zice: “Doamne, de ai întîrzia cu mine pînă la un termen aproape, atunci aş da milostenii şi aş fi unul dintre drepţi”.

11. Însă Dumnezeu nu va întîrzia cu un suflet, dacă a venit termenul său şi Dumnezeu ştie ce faceţi.

LXIV
SURA ÎNŞELĂRII ÎNTREOLALTĂ
Din Mekka şi este cu optsprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. Îl preamăreşte pe Dumnezeu ceea ce e în ceruri şi pe pămînt; a Lui este stăpînirea şi a Lui lauda şi El este atotputernic.

2. El este Cel ce v a făcut şi unii din voi sînt necredincioşi, alţii credincioşi. Şi Dumnezeu vede ce faceţi.

3. El este Cel ce a făcut cerurile şi pămîntul într adevăr şi El v a plăsmuit pe voi şi a făcut frumos chipul vostru şi la El este drumul.

4. El ştie ce este în ceruri şi pe pămînt şi El ştie ce ascundeţi şi ce descoperiţi. Şi Dumnezeu cunoaşte lăuntrul piepturilor.

5. Oare n a venit la voi vestea despre cei necredincioşi acum de’nainte? Ei doar gustară nevoia lucrului lor şi pentru ei era pedeapsă dureroasă.

6. Aceasta, pentru că au venit la ei trimişii lor cu semne răsvădite, iar ei ziseră: “Oare să ne ocîrmuiască oameni?” Şi aşa nu crezură ei şi întoarseră spatele. Şi Dumnezeu n are lipsă de ei, şi Dumnezeu este bogat, lăudat.

7. Zic cei necredincioşi că nu vor fi înviaţi. Spune: “Ba da, pe Domnul meu, veţi fi înviaţi, apoi vi se va vesti ce aţi făcut”. Şi aceasta este uşor pentru Dumnezeu.

8. Deci, credeţi în Dumnezeu şi în trimisul Său şi în lumina pe care am trimis o Noi; şi Dumnezeu ştie ce faceţi.

9. Ziua în care vă va aduna El la ziua adunării, aceea este, ziua înşelării între olaltă**8; şi cel ce crede în Dumnezeu şi se poartă bine, ale acestui răutăţi le va acoperi El, iar pe dînsul îl va lăsa să intre în grădini pătrunse cu rîuri pe de desupt; acolo vor petrece ei în veci. Aceasta este marea fericire.

10. Aceia care nu cred şi ţin de mincinoase semnele Noastre, aceia sînt tovarăşii focului, acolo vor petrece de veci; rău este drumul.

11. Nu se întîmplă nenorocire, fără voia lui Dumnezeu, şi cine crede în Dumnezeu, a acelui inimă o ocîrmuieşte El. Şi Dumnezeu ştie toate.

12. Deci, ascultaţi de Dumnezeu şi ascultaţi de cel trimis; iar dacă întoarceţi spatele — treaba trimisului Nostru este numai propovăduire răsvădită.

13. Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, şi în Dumnezeu să se încreadă cei credincioşi.

14. O, voi, cei ce credeţi, în muierile voastre şi copiii voştri aveţi un duşman**9 deci, feriţi vă de ei. Dar dacă uitaţi şi dăruiţi şi iertaţi, atunci Dumnezeu este iertător, îndurător.

15. Averile voastre şi copiii voştri sînt o ispită, iar la Dumnezeu este răsplată mare.

16. Deci, temeţi vă de Dumnezeu după putinţă şi auziţi, şi ascultaţi, şi dăruiţi spre binele sufletelor voastre, şi cel ce se fereşte de zgîrcenia sufletului său, aceia vor umbla bine.

17. Dacă veţi împrumuta lui Dumnezeu un împrumut frumos, El vi l va da înapoi îndoit şi vă va ierta; Dumnezeu doar este mulţumit, blînd.

18. El cunoaşte cele ascunse şi cele descoperite, El, cel puternic, înţelept.

LXV
SURA DESPĂRŢIRII
Din Medina şi este cu douăsprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. O, profetule, dacă vă despărţiţi de muieri, atunci despărţiţi vă la vremea lor**10 şi socotiţi timpul şi temeţi vă de Dumnezeu, Domnul vostru. Nu le alungaţi din casele voastre şi ele să nu iasă, doară dacă au făcut curvie răsvădită. Acestea sînt poruncile lui Dumnezeu şi cel ce calcă poruncile lui Dumnezeu, păcătuieşte împotriva sa însuşi. Doar nu ştii, ori de nu va lăsa Dumnezeu să se întîmple ceva după aceasta**11.

2. Şi dacă au ajuns termenul lor, atunci sau ţineţi le înapoi cu bine, sau despărţiţi vă de ele cu bine şi luaţi ca martori oameni cuviincioşi dintre voi şi daţi mărturie înaintea lui Dumnezeu. Cu aceasta, se îndeamnă cel ce crede în Dumnezeu şi în ziua de apoi, şi cel ce se teme de Dumnezeu, aceluia îi dă El o ieşire [bună] şi l înzestrează de unde nici nu aşteaptă.

3. Şi cine se încrede în Dumnezeu, pentru aceia este El ajungător. Dumnezeu ajunge afacerea Sa. Dumnezeu a dat o menire fiecărui lucru.

4. Şi acelea dintre muierile voastre care nu mai au să aştepte curăţire, dacă staţi la îndoială, socotiţi le trei luni, şi de asemenea celor ce încă n au avut curăţire, iar cele îngreunate — termenul lor să fie pînă ce vor depune sarcina lor. Şi cel ce se teme de Dumnezeu, aceluia îi face El uşoară porunca.

5. Aceasta este porunca lui Dumnezeu, care a trimis o la voi, şi cel ce se teme de Dumnezeu, aceluia îi acoperă El răutăţile şi îi măreşte răsplata.

6. Lăsaţi le**12 sa locuiască unde locuiţi voi, după cum e averea voastră, şi nu le faceţi daună, ca să le necăjiţi; şi dacă sînt ele îngreunate, cheltuiţi pentru ele pînă vor depune sarcina lor, şi dacă alăptează pentru voi, daţi le simbria lor şi sfătuiţi vă întreolaltă după cuviinţă. Şi dacă aflaţi greutăţi, să alăpteze alta pentru dînsa.

7. Cel ce are avere, să cheltuiască din averea sa; iar celui ce i este măsurată înzestrarea, să cheltuiască din ceea ce i a dat Dumnezeu. Dumnezeu nu l sileşte pe nimenea la mai mult decît i a dat. După greutate dă Dumnezeu uşurinţă.

8. Şi cîte cetăţi s au răzvrătit împotriva Iui Dumnezeu şi a trimişilor Săi! De aceea am socotit Noi socoteală aspră cu ele şi le am pedepsit cu pedeapsă grea.

9. Şi ele gustară nenorocirea afacerii lor şi sfîrşitul afacerii lor a fost pieirea.

10. Dumnezeu a pregătit pentru el pedeapsă aspră, deci temeţi vă de Dumnezeu, voi, cei pricepuţi.

11. Către voi, cei credincioşi, a trimis Dumnezeu o îndemnare, un trimis, care vă citeşte semnele răsvădite ale lui Dumnezeu, ca să i scoată pe cei ce cred şi se poartă bine de la întuneric la lumină. Şi cel ce crede în Dumnezeu şi se poartă bine, pe acela îl lasă să intre în grădini pătrunse cu rîuri pe de desupt, acolo vor petrece pe veci. O înzestrare frumoasă a hotărît Dumnezeu pentru el.

12. Dumnezeu este cel ce a făcut şapte ceruri şi tot atîtea pămînturi; se coboară poruncă între ele, pentru ca să ştiţi că Dumnezeu este atotputernic şi că toate lucrurile le cuprinde El cu ştiinţă.

LXVI
SURA OPRELIŞTII
Din Medina şi este cu douăsprezece semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. O, profetule, de ce opreşti ceea ce ţi a iertat Dumnezeu, ca să ţi cîştigi plăcerea muierilor tale? Dumnezeu doară este iertător, îndurător**13.

2. Dumnezeu doară v a orînduit delegarea jurămintelor**14 voastre şi Dumnezeu este stăpînul vostru. Şi El este cel ştiutor, înţelept.

3. Şi cînd i a spus în taină profetul uneia dintre muierile sale o întîmplare, şi ea a povestit o şi Dumnezeu i a vestit o aceasta lui, atunci el a înştiinţat o despre o parte şi o parte a tăcut o. Şi cînd i a povestit el, zise ea: “Cine ţi a povestit o aceasta?” El zise: “Mi a povestit o cel ştiutor, priceput”.

4. Dacă vă veţi întoarce amîndouă**15 la Dumnezeu, după ce s au abătut inimile voastre…**16, iar dacă vă daţi mînă de ajutor împotriva lui**17 atunci Dumnezeu este scutitorul lui, şi Gavriil şi fiecare dintre credincioşi şi îngerii îi sînt, afară de aceia, ajutători.

5. Poate dacă se va despărţi el de voi, Dumnezeu îi va da în schimb muieri mai bune decît voi, mosleme, credincioase, ascultătoare, căincioase, rugătoare, postitoare, cunoscute de bărbat şi fecioare.

6. O, voi, cei ce credeţi, păziţi sufletele voastre şi gloatele voastre de focul al cărui material de ars sînt oamenii şi pietrele**18; peste astea sînt îngerii, puternici şi aspri, care nu se răzvrătesc împotriva poruncii lui Dumnezeu şi fac ceea ce li s a poruncit.

7. O, voi, necredincioşilor, nu vă dezvinuiţi în ziua aceea; voi primiţi numai răsplată pentru faptele voastre.

8. O, voi, cei ce credeţi, întoarceţi vă la Dumnezeu întru căinţă sinceră, poate va acoperi Dumnezeu răutăţile voastre şi vă va lăsa să intraţi în grădini pătrunse cu rîuri pe de desupt şi pe cei ce cred împreună cu el. Lumina lor se va grăbi înaintea lor şi la dreapta lor**19. Ei vor zice: “Doamne, fă ne deplină lumina noastră şi iartă ne; Tu, dară, eşti atotputernic”.

9. O, profetule, luptă te împotriva necredincioşilor şi a făţarnicilor şi fii crunt cu ei, căci locuinţa lor este iadul şi rău este drumul.

10. Dumnezeu pune pildă pentru cei ce nu cred: muierea lui Noe şi muierea lui Lot. Amîndouă au fost sub doi servi din servii Noştri cei drepţi, şi ele i au înşelat şi amîndoi nu îi putură folosi nimic la Dumnezeu şi li se zise: “Intraţi în foc cu cei ce intră!”

11. Şi Dumnezeu pune o pildă pentru cei credincioşi: muierea lui Faraon, cînd zise ea: “Doamne, zideşte mi o casă la Tine în rai şi mîntuieşte mă de poporul nelegiuiţilor!”

12. Şi Maria, fiica lui Imran**20, care a păzit ruşinea ei; Noi deci am suflat în ea din duhul Nostru şi ea a crezut în cuvintele Domnului ei şi în scripturile Sale şi a fost ascultătoare.

LXVII
SURA STĂPÎNIRII**21
Din Mekka şi este cu treizeci de semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. Binecuvîntat fie acela, în mîna căruia este stăpînirea, şi care are putere peste toate lucrurile;

2. care a făcut moarte şi viaţă, ca să vă ispitească cine din voi este mai bun întru fapte; şi El este cel puternic, iertător;

3. care a făcut şapte ceruri peste olaltă; tu nu vezi în făptura celui îndurat ceva nepotrivit; deci, ridică iarăşi ochii, ori de vei vedea o crăpătură.

4. Apoi ridică iarăşi ochii de două ori, se vor introduce la tine ochii tîmpiţi şi slăbiţi.

5. Şi noi am împodobit cerurile lumii cu candele şi le am pus drept pietre pentru satane şi am pregătit pentru ei pedeapsa flăcării.

6. Şi pentru cei care nu cred în Domnul lor este pedeapsa iadului şi rău este drumul.

7. Dacă sînt aruncaţi în el, îi aud urlînd, cînd clocoteşte,

8. aproape crapă de furie. De cîte ori se aruncă o ceată în el, întreabă păzitorii săi: “Oare n a venit la voi un îndemnător?”

9. Ei vor zice: “Ba da, a venit un îndemnător la noi, însă noi l am învinuit de minciună şi am zis: “Nu a trimis Dumnezeu nimica, voi sînteţi în rătăcire mare”.

10. Şi ei vor zice: “De am fi ascultat sau am fi avut pricepere, n am fi între tovarăşii flăcării”.

11. Şi ei vor mărturisi păcatele lor, deci departe cu tovarăşii flăcării.

12. Cei ce se tem de Domnul lor într ascuns, pentru aceia va fi iertare şi răsplată mare.

13. Şi de ascundeţi vorba voastră sau o descoperiţi, El ştie lăuntrul piepturilor.

14. Oare nu ştie El cine a alcătuit, El, cel ager, ştiutor?

15. El este cel ce v a făcut pămîntul ascultător, deci plimbaţi vă pe tărîmurile sale şi mîncaţi din înzestrarea lui şi la El este învierea.

16. Sînteţi siguri că Acela din cer nu va lăsa să vă înghită pămîntul? Doar, iată, el se cutremură!

17. Sau sînteţi siguri că Acela din cer nu va trimite asupra voastră un vînt cu piatră? Atunci veţi şti cum a fost îndemnarea Mea.

18. Şi înaintaşii lor învinuiră de munciună, dar cum a fost lepădarea Mea!

19. Oare nu văd ei asupra lor păsările întinzînd aripile şi strîngîndu le? Numai cel îndurat poate să le ştie, El vede toate lucrurile.

20. Sau care este acela ce vă este ca o oştire, care vă ajută, afară de cel îndurat? Cei necredincioşi sînt numai înşelăciune.

21. Sau cine este cel ce vă îngrijeşte, dacă reţine El îngrijirea Sa? Ba ei rămîn întru îngîmfare şi fug [de adevăr].

22. Oare cel ce umblă cu faţa plecată este mai bine ocîrmuit decît cel ce umblă ridicat, pe drumul cel drept?

23. Spune: “El este cel ce v a făcut şi v a dat auz şi văz, şi inimi”. Numai puţin sînteţi mulţumitori.

24. Spune: “El este cel ce v a semănat în pămînt şi la El vă veţi aduna”.

25. Şi ei spun: “Cînd va fi această făgăduinţă, dacă iubiţi adevărul?”

26. Spune: “Ştiinţa este numai la Dumnezeu şi eu sînt un îndemnător răsvedit”.

27. Şi cînd vor vedea ei aceasta de aproape, se vor întrista feţele celor necredincioşi şi se va spune: “Aceasta este aceea ce aţi chemat voi!”

28. Spune: “Ce credeţi de mă va nimici Dumnezeu pe mine şi pe cei împreună cu mine sau de se va îndura de noi, dar cine îi va scuti pe cei necredincioşi de pedeapsă dureroasă?”

29. Spune: “El este cel îndurător. Noi credem în El şi în El ne încredem, şi voi veţi înţelege cine este în rătăcire răsvădită”.

30. Spune: “Ce credeţi, de se va strecura dimineaţa apa voastră [în pămînt], cine vă va aduce, atunci, apă izvorî toare?”

LXVIII
SURA CONDEIULUI**22
Din Mekka şi este cu cincizeci şi două de semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. N. Pe condei şi ceea ce scriu ei —

2. tu nu eşti — pe mila Domnului tău — îndrăcit!

3. Şi vei primi răsplată nescurtată

4. şi eşti de fire cinstită.

5. Şi vei vedea tu şi vor vedea ei

6. cine din voi este nebun.

7. Domnul tău ştie mai bine cine a rătăcit de la drumul Său şi El cunoaşte mai bine pe cei ocîrmuiţi.

8. Deci, nu asculta de cei ce învinuiesc de minciună.

9. Ei doresc să fii prietenos, şi ei vor fi prietenoşi.

10. Şi nu asculta de tot jurătorul dispreţuit**23,

11. de defăimătorul, care umblă cu clevetiri,

12. care împiedică binele, nelegiuitul, păcătosul,

13. crudul, ba încă şi bastardul,

14. chiar dacă e bogat în avere şi copii.

15. Dacă i se citesc semnele Noastre, zice el: “Basme de ale înaintaşilor!”

16. Noi îi vom pune un semn pe nas.

17. Noi i am ispitit precum i am ispitit, pe tovarăşii grădinii, cînd jurară că dimineaţă vor culege.

18. Şi nu puseră condiţia**24.

19. De aceea a înconjurat o nimicire de la domnul tău pe cînd dormeau ei.

20. Şi, dimineaţa, a fost ea ca şi culeasă.

21. Şi, dimineaţă, strigară ei:

22. “Mergeţi, dimineaţă, pe ogor, de voiţi să culegeţi!”

23. Atunci purceseră ei, dimineaţă, şoptind întreolaltă:

24. “Să nu intre astăzi la voi un sărman”.

25. Şi dimineaţă purceseră cu acest propus hotărît.

26. Şi cînd o văzură, ziseră: “Noi am rătăcit;

27. ba nouă ne sînt oprite [rodurile]“.

28. Zise cel mai vrednic dintre ei: “Oare nu v am spus: De ce nu lăudaţi?”**25

29. Ei ziseră: “Laudă Domnului nostru! Noi am fost nelegiuiţi!”

30. Şi începuseră să se mustre întreolaltă.

31. Ei ziseră: “Vai de noi, am păcătuit.

32. Poate ne va da în schimb Domnul nostru una mai bună**26 decît aceasta. Noi îl rugăm pe Domnul nostru”.

33. Aşa a fost pedeapsa, însă pedeapsa lumii de apoi este mai mare. O, dacă ar şti o ei!**27

34. Pentru cei ce se tem de Dumnezeu, sînt la Domnul lor grădini ale plăcerii.

35. Oare să i punem noi pe moslemi deopotrivă cu cei nelegiuiţi?

36. Ce vă este? Cum judecaţi?

37. Sau aveţi o carte din care învăţaţi,

38. ca să aveţi acolo ceea ce vă alegeţi?

39. Sau aveţi jurăminte de la Noi, care leagă pînă la ziua învierii, ca să aveţi ceea ce aţi chibzuit?

40. Întreabă i care din ei este pentru aceasta chezaş?

41. Sau au “tovarăşi”; să aduci pe tovarăşii lor, dacă iubesc adevărul!

42. Într o zi se va descoperi soldul**28 şi ei vor fi chemaţi la închinare, însă nu vor putea.

43. Plecaţi sînt ochii lor, ruşinea îi acoperă, pentru că au fost chemaţi la închinare, cînd erau în pace.

44. Deci, lasă mă pe Mine şi pe cel ce ţine de mincinoasă vestea aceasta. Noi îi vom pedepsi treptiş, de unde nici nu vor şti.

45. Şi eu voi să întîrziu cu ei; vicleşugul Meu este hotărît.

46. Sau ceri de la ei răsplată, şi ei sînt încărcaţi cu datorii?

47. Sau sînt cele ascunse la ei şi ei le scriu?

48. Deci, aşteaptă judecata Domnului tău şi nu va fi ca tovarăşul peştelui**29, cînd strigă el fiind întru strîmtoare.

49. De nu l ar fi ajuns îndurare de la Domnul său, ar fi fost aruncat la mal şi acoperit de ruşine.
50. Însă l a ales Domnul său şi l a făcut drept.

51. Şi necredincioşii mai că te ar aduce la cădere cu privirile lor, cînd aud îndemnarea; şi ei zic: “El este îndrăcit!”

52. Însă el**30 nu este alta, decît o îndemnare pentru lume.

LXIX
SURA CELEI NEÎNCONJURATE**31
Din Mekka şi este cu cincizeci şi două de semne
ÎN NUMELE LUI DUMNEZEU, CEL MILOSTIV, ÎNDURĂTOR

1. Cea neînconjurată!

2. Ce este cea neînconjurată?

3. Ce te face să înţelegi ce este cea neînconj urată?

4. De minciunoasă au ţinut Thamud şi Ad**32 ziua judecăţii

5. şi cît îl priveşte pe Thamud, pieiră prin furtună,

6. iar cît îl priveşte pe Ad, pieiră ei într un vînt şuierător, turbat,

7. pe care l puse El în slujbă împotriva lor şapte nopţi şi opt zile nenorocite; şi ai fi putut să vezi acolo poporul întins, ca trunchi deşerţi de fenic.

8. Oare mai vezi să fi rămas unul din ei?

9. Şi Faraon, şi înaintaşii săi, şi cele două dărîmate**33 păcătuiră

10. şi se răzvrătiră împotriva trimisului Domnului lor; şi El i a apucat cu pedeapsă de tot mare.

11. Cînd s a umflat marea, v am purtat Noi în corabie,

12. ca să vă facem vouă spre pomenire şi ca să şi aducă aminte de aceasta urechea ce şi aduce aminte.

13. Şi cînd se va sufla în trîmbiţă cu o unică suflare

14. Şi vor fi ridicaţi pămîntul şi munţii şi vor fi striviţi cu o singură strivire,

15. în ziua aceea, se va întîmpla ceea ce are să se întîmple**34

16. şi va crăpa cerul, căci în ziua aceea se va rumpe;

17. şi îngerii vor fi la marginile sale şi opt vor purta tronul Domnului tău asupra lor, în ziua aceea,

18. în ziua aceea, veţi fi aduşi; nimic ascuns să nu fie ascuns de voi.

19. Şi cît îl priveşte pe acela căruia i se va da cartea în dreapta sa, el va zice: “Luaţi, citiţi cartea mea!

20. Credeam că voi întîmpina socoteala mea”.

21. Şi el să fie în viaţă plăcută,

22. în grădina înaltă,

23. cu strugurii apropiaţi:

24. “Mîncaţi şi beţi de bine pentru ceea ce aţi dat înainte, în zilele trecute!”

25. Cît îl priveşte însă pe acela căruia i se va da cartea în stînga sa, el va zice: “Vai, de nu mi s ar fi dat cartea mea.

26. Şi de n aş fi ştiut ce este socoteala mea!

27. Vai, de ar fi făcut ea**35 un sfîrşit cu mine!

28. Nu mi a folosit averea mea!

29. Mi a pierit puterea mea!”

30. “Apucaţi l şi legaţi l,

31. apoi lăsaţi l să ardă în iad!

32. Apoi băgaţi l într un lanţ de şaptezeci de coţi măsură!

33. El n a crezut în Dumnezeu cel mare

34. şi nu s a îngrijit de ospătarea sărmanilor.

35. De aceea, n are astăzi prieten

36. şi nici mîncare, afară de puroi,

37. pe care nu l mănîncă decît păcătoşii”.

38. Şi eu jur pe ceea ce vedeţi

39. şi pe ceea ce nu vedeţi,

40. acesta este cuvîntul unui trimis cinstit,

41. şi nu cuvîntul unui poet. Puţin numai credeţi.

42. Şi nu cuvîntul unui prevestitor. Puţin numai vă lăsaţi însemnaţi.

43. O trimitere de la Domnul veacurilor;

44. Şi de ar fi născocit el**36 cîteva vorbe împotriva voastră,

45. atunci l am fi apucat Noi de dreapta [sa],

46. apoi i am fi tăiat vîna inimii

47. şi nici unul din voi nu Ne ar fi oprit.

48. Dar el**37 este pentru cei ce se tem de Dumnezeu o îndemnare,

49. şi noi ştim că unii din voi îl ţin de minciunos.

50. Şi el este suspin pentru necredincioşi,

51. şi el este adevărul siguranţei.

52. Deci laudă numele Domnului tău cel mare!

________________________________________
**1 I.e. bărbaţilor păgîni să le dea zestrea înapoi.
2 Se pare că e vorba despre supunere de copii ilegitimi.
3 Ahmed înseamnă ca şi Mohammed: “cel lăudat”. Mohammed face aici aluzie la Parakletos (Mîngîietorul, Spiritul sfînt), pe care l a făgăduit Isus. Ahmed este grecescul Periklytos; de aceea susţin moslemii că Parakletos ar fi o falsificare a creştinilor, în loc de Periklytos.
4 L a trimis pe Mohammed la arabii cei păgîni.
5 Încă n au devenit credincioşi ca ei.
6 Vinerea
7 Se zice ca un astfel de făţarnic ar fi fost Abdallah ibn Ubai care, prin frumuseţea chipului său şi dulceaţa vorbelor sale, îl îmbătă de cap pe Mohammed, pînă ce acesta cunoscu făţăria ascunsă.
8 Anume cei credincioşi, în rai, vor cuprinde locurile hotărîte pentru cei necredincioşi, dacă aceştia din urmă ar fi fost credincioşi. Astfel, cei credincioşi îi vor înşela pe cei necredincioşi.
9 Pentru că ei vă pot reţine de la rugăciune.
10 Conf. II, 228
11 I.e. O împăcare eventuală
12 Pe muierile despărţite
13 În anul 7 al Hegjrei, primi Mohammed în dar de la locţiitorul Egiptului o roabă cu numele Maria. El dormi cu ea, în absenţa Hafsei, chiar în odaia acesteia şi pe patul ei, măcar că atunci se cuvenea ca el să doarmă cu Hafsa sau cu Aişa. Hafsa îi făcu lui Mohammed o scenă pentru aceasta şi el îi făgădui că nu se va mai atinge de Maria, dacă Hafsa va tăcea molcom. Ea însă nu tăcu, şi istorisi toate Aişei. Aflînd Mohammed despre aceasta, o lună de zile se ţinu departe de muierile sale şi petrecu în odaia Mariei; abia la intervenţia arhanghelului Gavriil, cum se spune, se împăcă el iarăşi cu muierile sale, însă şi cu Maria trăi mai departe, pîna la moartea sa.
14 Conf.V, 91
15 Hafsa şi Aişa
16 Adaugă: Atunci va fi bine pentru voi.
17 Lui Mohammed
18 I.e. idolii de piatră
19 Conf. LVII, 12
20 Conf. Sura III
21 Se numeşte şi “Sura mîntuirii şi a scăpării”
22 Se numeşte şi “Sura peştelui”, după v. 48
23 Se zice că e vorba de Valâd Ibn Magheirah, care ar fi pierdut nasul, prin o lovitură de sabie, în lupta de la Bedr. Vezi mai jos v. 16.
24 I.e. nu adauseră, “Dacă va voi Dumnezeu”.
25 Pe Dumnezeu
26 O grădină mai bună
27 Spre lămurirea verseturilor 17 33 serveşte următoarea istorisire: Nu departe de oraşul Sanah avea un bărbat avut o grădină de femei. Dacă se culegeau curmalele, dădea el de ştire sărmanilor ca să şi culeagă rămăşiţele. După moartea sa, se hotărîră copiii săi ca să culeagă rămăşiţele dis de dimineaţă, pentru ca sărmanii să nu mai afle nimic, dacă vor veni. Cînd, însă veniră dimineaţa la grădină, o aflară pustiită.
28 Fraza aceasta înseamnă o nenorocire mare.
29 Profetul Iona
30 Coranul
31 Sura orei neînconjurate, în care va fi judecata de apoi.
32 1 Conf. VII, 71 şi 63
33 Sodoma şi Gomora
34 Ora judecăţii de apoi
35 Moartea
36 Mohammed
37 Coranul

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

“Unul si acelasi fotograf poate face zeci de feluri de poze. Uneori, cu unul si acelasi aparat. Poate raspunde unei comenzi de reportaj; poate imortaliza cunostinte, situatii, locuri; se poate mira, bucura, induiosa pe cont propriu, acumuland poze “pentru sertar”; poate “fura” nostalgii, ezitari, asteptari, inaltari si uniri colective de care imaginea da seama mai […]

CAPITOLUL 1 Cartea neamului lui Iisus Hristos, zamislirea, numele si nasterea.

Sfânta Evanghelie după Matei Sfânta Evanghelie după Marcu Sfânta Evanghelie după Luca Sfânta Evanghelie după Ioan

CAPITOLUL 1 Dumnezeu-Cuvantul S-a făcut trup. Marturia lui Ioan Botezătorul despre Mielul lui Dumnezeu. Cei dintai ucenici ai lui Iisus.

CAPITOLUL 1 Gavriil binevesteste lui Zaharia si Mariei. Cantarea Mariei. Nasterea lui Ioan Botezatorul. Cantarea lui Zaharia.