A scrie despre viata lui Dan Desliu, nu este o provocare. Doar titlul ar fi mai stufos: “Despre viata si opera lui Dan Desliu”, adica despre nimic. Dan Desliu a avut o viata ca o fotografie intoarsa cu susu-l in jos si o imagine falsa in fata cititorilor. In anii ’50-’60 cei care-i citeau in cartile de scoala baladele cu versuri gen “Resita il slaveste pe Stalin” si-l imaginau pe Dan Desliu ca un activist burtos de saizeci de ani, responsabil peste vreun departament de propaganda din ministerul Culturii. Dar el era un tanar poet si actor, imbracat la patru ace, lasandu-se curtat de studente, poetese, actrite si chefuind la Athenee Palace. Participa si la sindrofii de inalt nivel cu insusi Gheorghiu-Dej, care-l invita cu paharul de sampanie intr-un colt si-l cinstea pentru “sublimele” poeme din Scanteia.
Mircea Horia Simionescu, alt pupa-cur bolsevic, povesteste cum Desliu a fost inchis de conducatorii zilei in sala de sedinte a Palatului Curentul de la etajul intai, cu o sticla de bautura fina si amenintat ca nu va iesi de acolo decat dupa ce termina poemul fluviu “Lazar de la Rusca”. Dupa ce a iesit, poezia a fost publicata ca o capodopera realist-socialista scrisa dupa un reportaj scanteist mincinos.
Iar poemul rebut insemna drepturi de autor si Premiul de Stat, adica bani cat sa-ti cumperi o vila la sosea, insemna glorie greu de suportat de un tinerel curtat de studente, tinere poetese si actrite in devenire. Viata tanarului dandy Desliu era ca o sarbatoare fara sfarsit ! Gloriosul Dan Desliu din obsedantul deceniu, canta cu „goarnele inimii” partidul si-ai lui conducatori.
Devenise un model de parvenire pentru tinerii dornici sa ajunga scriitori de limba romana.
Dar stralucirea literara si materiala pe care autorul “Minerilor din Maramures” a trait-o pe deplin a inceput sa apuna. in deceniul opt, Dan Desliu isi pune frana, isi tempereaza entuziasmul salaret in legatura cu performantele compresorului si cu harnicia minerilor care inca nu cultivau flori cu ranga in Piata Universitatii. E perioada in care si-a construit o imagine de batran intelept si-a devenit un poet echilibrat. Nu-l prindea deloc nici aceasta postura.
Prin ’78, la un colocviul de poezie de la Iasi, pe scena Teatrului National Vasile Alecsandri era moderatorul unui dialog intre publicul din sala si poetii de pe scena. Totul a esuat intr-un spectacol balcanic, cu imbranceli intre el si doi alti poeti care-i reprosau in public trecutul de bard stalinist. In anii ’80, atitudinea lui Dan Desliu s-a radicalizat, ajungand in ultimii doi ani chiar un fel de opozant pe fata al regimului comunist, nemaiavand drept de semnatura, dar strecurand texte impotriva lui Ceausescu spre Radio Europa Libera.
A fost rasplatit (evident) in decembrie 1989 cu vorbe frumoase si un loc in C.F.S.N.-ul lui Iliescu. in sfarsit, timp de doi ani si jumatate, cat a mai trait dupa revolutie sau ce-o fi fost atunci, Dan Desliu a intinerit, a renascut. Venea la restaurantul scriitorilor insotit de o studenta la actorie, viitoare poetesa si viitoare reportera de televiziune.
Diferenta de o jumatate de veac de politica si poezie dintre poet si pupila nu parea a fi un impediment in mersul idilei.
Patroana le aducea fripturi de la gratar si sticle de vin rosu ca amurgul. Dan Desliu a murit Neptun, inotand tinereste in Marea Neagra.
Un semn ultim ca ipostaza de june poet si actor nu se potrivea deloc aproape septuagenarului Dan Desliu!? Falsa imagine de tanar si teribil inotator de performanta l-a tradat si l-a pedepsit.
Cateva zile, pana i s-a gasit trupul umflat de apa, a fost subiect pentru ziarele de senzatie. Au trecut multi ani de la moartea poetului, cel care a trait in lux din scrisul lui de rege al realismului socialist; cel care si-a permis apoi sa fie cabotin; cel care a facut pe disidentul si pe opozantul; cel ce s-a vrut vesnic tanar si ferice. Poate ca a si fost. Dar au trecut anii si nimeni nu mai scrie trei randuri despre Dan Desliu.
Asa ti-a trecut gloria “maistre”, ca o ploaie tulbure si scurta dintr-o zi de vara. In cateva minute nici nu-ti dai seama ca a picurat…
“Stegar ne e atotinvingatorul
partid in jurul carui facem zid!
E tot ce-a faurit mai bun poporul!
in lupta lui traieste viitorul,
si Stalin, viu, traieste prin partid.”
Sursa: Istoria Incomoda
Adauga un comentariu!
Editoriale din aceeasi categorie
Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 575 vizualizari | 1 vot
– Domnule profesor, omenirea a marcat, în acest an, împlinirea unui secolde la declanşarea Primului Război Mondial. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, acest sinistru al istoriei, care a provocat moartea a circa 17milioane de oameni? Sigur că, în esenţă, ne gândim la numărul de morţi şi la uriaşele distrugeri materiale. Dar, în ce priveşte […]
Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 286 vizualizari | 1 vot
Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 662 vizualizari | 2 voturi
Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]
Autor: Aciduzzul | 11 aprilie, 2014 | 0 comentarii | 559 vizualizari | 6 voturi
Ceea ce stim despre avangarda literara, artisica in general, este ca ea reprezinta factorul dinamic in miscarea artei, ca are rolul noului fata de vechi, ca este deschizatoare de drumuri, precursoare a artei viitorului, sondand noi cai de exprimare, impulsionand cursul literaturii, al artei, spre noi orizonturi, respingand traditia ca factor fosilizant, retrograd. Din acest […]
Autor: Aciduzzul | 21 ianuarie, 2014 | 1 comentarii | 1155 vizualizari | 2 voturi
La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]
4 Comments