Odata solutionate la nivel satisfacator problema calitatii factorului politic coordonator si a celei legate de formularea corecta a prioritatilor ce exprima cu adevarat interesele nationale, se poate trece cu adevarat la examinarea starii de fapt a serviciilor secrete. Luandu-se drept punct de plecare statutul si cadrul legal de functionare, se pune in mod inevitabil chestiunea optimizarii dimensiunii structural institutionale, a volumului si calitatii resurselor umane si materiale utilizate. Subiectul merita o tratare de sine statatoare si nu face obiectul prezentei analize. In cele ce urmeaza, voi face totusi cateva observatii referitoare la aspecte ce prezinta un interes si o importanta aparte pentru speta muncii de informatii externe. Prima observatie ce tine de preceptul marilor adevaruri simple este ca eficienta activitatii unui serviciu de informatii externe nu depinde exclusiv de numarul cadrelor si de volumul resurselor materiale si financiare de care dispune.

Centrul de greutate al afirmatiei cade pe cuvantul exclusiv, intrucat, fara exceptie, abordarea politico-birocratica isi justifica esecurile prin perpetua insuficienta a acestor resurse.

Raportul ideal, daca exista cel putin ca principiu, intre cele doua componente este dictat de natura obiectivelor concrete date spre rezolvare si de calificarea profesionala a personalului. Unul dintre parametrii ce dicteaza ab-initio raportul amintit este dimensiunea campului de actiune. Una este sa ai ca regim politic interese globale, alta sa ai interese zonale sau regionale. Este de facto distinctia intre superputeri, mari puteri si restul tarilor lumii.

Un alt parametru il constituie raportul alocarii resurselor umane si materiale in functie de tipul activitatilor informative pentru care se opteaza: HUMINT (human intelligence), SIGINT (signal intelligence), MASINT (measurement intelligence), IMINT (image intelligence).

Datorita costurilor foarte ridicate si restrictiilor accesului la tehnologiile de varf, tarile mai mici acopera de regula ultimele trei domenii atunci cand este posibil prin aliante cu serviciile marilor puteri. Aliante care implica negocieri de tip compensatoriu la nivelul politic cel mai inalt si cu efecte ce depasesc cu mult specificul strict al activitatii informative propriu-zise.

In domeniul HUMINT, adica al utilizarii directe a resurselor umane, metodologia muncii informativ-operative (ceea ce se numeste tradecraft) aminteste la modul simbolic de situatia existenta in lumea tehnicii iluzionismului: in pofida aparentelor, intreaga diversitate a actelor de mare efect iluzionist are la baza un numar surprinzator de limitat de proceduri fundamentale de care nici un profesionist nu poate face abstractie. Un fel de “aceeasi Marie cu alta palarie”.

Distinctia de baza pentru cei direct implicati in operatiunile informativ-operative este intre categoria cadrelor ce actioneaza sub acoperire diplomatica si categoria celor lipsiti de aceasta umbrela juridica protectoare. Prima categorie a devenit cu timpul simbolul a ceea ce se numeste “pisica cu clopotei”. De aici limite si obstacole serioase de ordin pentru indeplinirea in conditii eficiente a sarcinilor incredintate. A doua ofera practic, desi lipsita de umbrela protectoare a prevederilor Conventiei de la Viena, tot atatea acoperiri cate domenii de activitate umana exista in societatea ce prezinta interes informativ-operativ.

Activitatea de business economic, tehnologic, industrial, financiar, schimburile academice, de cercetare stiintifica, schimburi culturale, invatamant, jurnalism sunt doar cateva dintre cele mai uzitate in prezent. Este domeniul in care imaginatia si inovatia nu au practic limita, chiar daca metodologia utilizata este bazata, asa cum am mentionat, pe un numar limitat de principii de baza. Aceste variatiuni sunt “tezaurul” pazit cu strasnicie de fiecare dintre serviciile de informatii nationale.

Calitatea factorului uman pe spatiul de actiune ridica de la bun inceput o serie intreaga de paradoxuri, care, din multiple motive, nu au fost si nu vor fi niciodata solutionate 100%. Incepand cu cei din linia intai si terminand cu cei in pozitii de management, analiza si sprijin logistic. Calitatile testate indeobste in procesul de selectare a candidatilor includ nivelul de inteligenta, gradul de cultura generala, abilitati de ordin fizic si psihic, convingeri politice, filozofice, religioase si culturale si, nu in ultima instanta, a celor ce definesc in general caracterul celui in cauza. Daca aceasta selectie s-ar aplica strict riguros, deci eliminandu-se subiectivismul, nepotismul, cronismul de tip politic, economic si social ca si alti factori de influenta, serviciile de informatii din intreaga lume ar fi intr-o mare criza de cadre. De unde teza, tacit acceptata, dar ignorata intentionat, ca in serviciile secrete o minoritate “duce in spate” majoritatea.

Sub aspect simbolic, grila cerintelor mentionate ca premisa pentru asigurarea unei performante de inalt nivel profesional in raport cu specificul activitatii desfasurate nemijlocit include contradictii de ordin fundamental. De aici dificultatile si uneori rateurile inevitabile cand, urmare a unor decizii manageriale de tip birocratic, cadre ce dispun doar de o parte din calitatile ideale solicitate la testarea initiala, sa zicem grupul A, este trimis sa execute sarcini ce impun indeosebi calitati din grupurile B sau C, sau D etc. Si, desi pare poate surprinzator pentru un observator neavizat, viata reflecta numeroase asemenea situatii cu efectele de rigoare atat la nivelul profesional personal, cat si la nivelul structurii informative careia apartine.

Un alt parametru adesea pe nedrept ignorat in explicarea dificultatilor de ordin informativ-operativ intampinate de ofiterul de informatii pe terenul de actiune este motivatia proprie in baza careia actioneaza. Iar cand este vorba despre recrutare si motivatia tintei de interes informativ, motivatia este forta motrice esentiala ce pune in valoare toate calitatile de care dispune cel in cauza. Oamenii actioneaza complet diferit in conditii de pace si in conditii de razboi. La care se adauga nuanta de importanta capitala, daca este razboiul tau sau razboiul altuia. Adevaratii eroi in sensul semantic al termenului apar covarsitor in conditiile extreme ale confruntarii, de regula de tip militar, dar nu numai cand neamul, tribul, propriii conationali, familia si rudele au fost sau risca sa devina victime ale conflictului.

De aceea, conflictele de tip asimetric sfideaza logica aritmeticii militare clasice. Zonele de conflict indelungat, fie ele de tip fierbinte sau de tip inghetat, ca si zonele de ocupatie sunt prin definitie generatoare a unui asemenea tip de motivatie. O motivatie in care recompensa pecuniara sau de alta natura materiala joaca un rol neesential sau pur sporadic. Marile succese in munca de informatii externe din perioada interbelica si mai ales in timpul celui de-al doilea razboi mondial au avut la baza motivatii de tipul celor enuntate mai sus si in care forta motrice au constituit-o convingerile politice, ideologice, etnice si morale.

O atare situatie arunca la periferie afirmatia curenta conform careia “dai un euro si primesti o informatie de un euro, dai un milion si primesti o informatie de un milion”. Pe capul lui Bin Laden exista de ani in sir un premiu de 25 de milioane de dolari, si inca nimeni din anturajul sau nu a facut acest pas. Fara a mai vorbi despre faptul ca si in situatiile in care exista o motivatie pecuniara poti sa dai uneori un milion de euro si sa primesti o informatie cu valoare de un euro.

In munca de informatii exista in folosirea factorului stimulativ pecuniar o logica a relativitatii cu totul diferita de logica de tip pur comercial. Intr-o operatiune recenta pe taramul luptei antiteroriste, o “sursa” altfel considerata de incredere a primit 5 milioane de dolari pentru a deschide o banca ce urma sa serveasca unui scop operativ si apoi a disparut cu bani cu tot. Se intampla si asa, si nu neaparat vina o poarta exclusiv ofiterul de contact al sursei. Oricum, in cazul respectiv este limpede ca nu s-a putut vorbi despre o motivatie ce tine adanc de o convingere din categoria mai sus amintita. (Va urma)

Sursa: Ziaristi Online

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Cele mai multe dintre evenimentele majore ale ultimelor decenii au venit ca reactie la un eveniment precedent, de multe ori fals, o provocare menita a pregati opinia publica pentru ceea ce va urma. Comentatorii politici numesc astfel de evenimente inscenate – false flag – un steag fals. Cele mai clare exemple de atacuri inscenate sunt […]

“Alegerile” europarlamentare 2019, in fapt un jalnic exercitiu pseudoelectoral, reflecta cat se poate de clar faptul ca Romania este un stat esuat fara posibilitatea practica de a-si mai reveni. Asistam, de fapt, la o batalie intre diversele factiuni din serviciile secrete romanesti, in fapt doar niste reminiscente bolsevico-securistoide sau neomarxiste extrem de toxice, simple anexe […]

Michael Thomas “9/11 was an Anglo-American black operation executed in collusion with Israeli Secret Services and Saudi Arabian financiers.” — 9/11 Investigator. Undoubtedly the 9/11 attacks on New York City and Washington DC are the most misrepresented by officialdom in US history. Whereas the assassination of John F. Kennedy is now understood to have been […]