Preluarea managementului Realitatea Media de catre Sebastian Ghita naste destule semne de intrebare, inclusiv in ce priveste graba cu care s-a realizat operatiunea, pe fondul nebuniei stenogramelor. SOV trebuia sa faca ceva sa nu i se strice definitiv imaginea, daca mai avea. Nu mai vorbim de cea a vedetelor de la Realitatea. Si a gasit solutia: Sebastian Ghita, patronul Asesoft, un abonat la afaceri cu statul. Asa se face ca l-a lasat balta pe Cristian Burci, care oricum vroia doar Realitatea Tv, preferand un contract de management cu Ghita. Acesta aduce bani, iar Vintu ii da o parte din profit, care va exista sau nu. Ciudata poveste… Pentru multi, mai exista insa un mare semn de intrebare legat de interesul subit al lui Ghita pentru trustul mogulului eolian. Nu ar fi singura experienta in media pentru tanarul miliardar in lei. Are ceva expertiza, ce-i drept la nivel local, la Ploiesti, unde intamplator sau nu se pare ca si Liviu Luca, actionar la Realitatea Media in prezent, a avut oarecare tangente cu presa locala. Sa nu uitam, pentru multi Ghita ramane inca unul din ”copiii” crescuti de Adrian Nastase, desi intre timp a mai supt si de altii. Numai in ultimii trei ani a prins contracte grase cu statul de circa 30 milioane de euro. Asa ca ramane sa ne mai convingem de partea cui va trage…
Care sunt afacerile media ale lui Ghita la nivel local? Aflam de la Sebastian Ignat, un jurnalist din Ploiesti, care face o descriere obiectiva a presei prahovene.
Presa prahoveană, o scurtă şi de la capăt
Acest material nu se doreşte a fi unul critic la adresa colegilor de breaslă din presa locală sau regională, ci doar un text tapetat cu informaţie reală, fără manipulări subliminale – o oglindă a realităţii în care noi, breslaşii din mass-media prahoveană, ne desfăşurăm activitatea. Pentru ca voi să fiţi informaţi, trebuie să ştiţi, exact, pe cine citiţi, ce interese sunt în spatele celor care se exprimă public şi ar trebui să fie, teoretic, în slujba dumneavoastră, a cititorilor dornici de informaţie corectă, netrunchiată. Vom încerca, succint, să radiografiem, astăzi, entităţile de presă prahovene. Ce se întâmplă în spatele camerelor TV, a aparatelor de radio şi a debitelor de ziare. Cine serveşte pe cine, şi, mai ales, cu ce scop.
În orice ţară civilizată a lumii, presa locală reprezintă principalul mijloc de informare cetăţenesc, depăşind, prin atenţie şi interes, presa naţională. Întotdeauna, în centrele provinciale ale ţărilor europene, presa locală este mai bine vândută sau urmărită în mod gratuit, în cazul ziarelor distribuite door to door, decât presa naţională. Acolo, în lumea civilizată, cetăţeanul a învăţat un lucru simplu: viitorul meu, starea mea de bine, ca cetăţean european, nu ţine numai de guvernul central, de autorităţile care administrează bugetul naţional, ci, în primul rând, de primarul, consiliul local, consiliul judeţean, de care eu aparţin, unde eu îmi plătesc impozitele, acolo unde, efectiv, trăiesc.
Cum arată presa şi societatea la alţii. Către ce ar trebui să ne îndreptăm
Interesul constant al cetăţenilor europeni pentru administrarea corectă a bugetului de la nivelul provinciei de apartenenţă a condus la o coeziune socială şi o dezvoltare sănătoasă a economiei locale pe termen lung. Odată cu implicarea socială, politică şi economică la nivel local, bunăstarea a fost tradusă altfel decât în România. Nu mă interesează, pe mine, ca cetăţean german, ce face Angela Merkel la tribuna Bundestagului, a Bundesratului sau a guvernului german, eu sunt mult mai preocupat dacă miniparlamentul local care mă reprezintă, politic şi administrativ, în oraşul sau comuna mea îmi apără interesul, mă tratează corect şi face tot posibilul ca mie să-mi fie bine, ca plătitor de bună credinţă al impozitelor şi taxelor.
De la acest nivel al mentalităţii este doar un pas firesc până la furnizarea unor servicii corecte, de calitate, către cetăţeni. Aici ajungem şi la presă. Prin mediul economic dinamic creat, prin interes şi prin dorinţa jurnalistului de a face parte dintr-o breaslă care este obligată să dovedească, zilnic, o calitate morală ireproşabilă, un comportament public exemplar, s-a ajuns la normalitate. Existând interes din partea publicului – interes reflectat, desigur, în audienţă, tiraj, atenţie -, presa locală sau regională reuşeşte să se autofinanţeze natural, într-o economie dinamică, corectă. V-am enumerat, pe scurt, cam tot ceea ce-i lipseşte României, la capitolul presă locală. Să vedem, aşadar, ce avem, dacă unde trebuie să ajungem am aflat din rândurile de mai sus.
Infatuarea politicianului român vs. sărăcia lucie a jurnalistului
În presa locală prahoveană a anului 2010 planează două constante: sărăcia şi ticăloşia. Ambele pornesc din dezorganizarea mioritică de care suferim la nivel naţional, în care unii proprietari de presă se zbat cu o voioşie tembelă, evident, spre nicăieri. Vânzarea către un grup de interese specializat în atragerea de fonduri publice în moduri mai mult sau mai puţin licite sau racordarea la o sursă de bani injectaţi, întotdeauna, pe principiul interesului meschin, îi transformă pe micii patroni de presă de la nivelul Prahovei în adevăraţi pitt-buli mediatici. Cedând presiunilor financiare lunare la care sunt expuşi, majoritatea dintre mogulaşii jurnalişti ai Prahovei s-au vândut pe trei arginţi, mulţumiţi că, pe termen mediu, vor continua să existe, să-şi plătească ratele la bănci, salariile şi celelalte obligaţii fiscale periodice. Presa locală prahoveană s-a arondat grupurilor de interese. Unii dintre jurnalişti au făcut asta dând din coadă, alţii scrâşnind din dinţi. Toţi, însă, au făcut un pact cu diavolul.
Prima constantă – condiţia jurnalistului
Jurnalistul de presă locală a anului 2010 s-a întors la condiţia ticăloşită de după Revoluţie, când patronul îl plătea prost, când lingea mesele la conferinţele de presă, de unde îşi lua în buzunar ultimele fursecuri oferite de gazde. După douăzeci de ani de la Revoluţie, meseria de jurnalist este batjocorită de clasa politică. Politicianul român ştie că reporterul din faţa sa câştigă pe lună în jur de opt milioane de lei, ştie că este un om sărac care poate fi cumpărat cu un milion de lei vechi pentru o ştire pozitivă.
Politicianul român este tarat, aproape fără excepţie. În faţa sărăciei ziaristului răspunde cu o agresivitate manifestată în şpagă sau, după caz, în ameninţări. Condiţia mizerabilă a jurnalistului de provincie este o oglindă a crizei morale în care ne zbatem. În Prahova, ca şi în celelalte judeţe ale ţării, au apărut ziare, după Revoluţie, cu un singur scop: manipularea maselor în beneficiul politic al câte unui potentat.
Din nimic, au apărut redactori şefi, jurnalişti de investigaţie, moguli de presă, toţi neavând nicio legătură cu principiile de bază ale meseriei. În afară de ziarul Prahova, care s-a dat de trei ori peste cap şi, din vechea Flamură a Prahovei s-a transformat în Prahova Liberă, având o echipă de jurnalişti neschimbată de zeci de ani, niciun alt titlu din presa locală prahoveană nu a importat profesionişti, ci a încercat să îi creeze. De aici şi până la virusarea acestui mediu extrem de sensibil cu tot felul de neaveniţi, oportunişti, fripturişti şi securistoizi nu a fost decât un pas. De la bun început, în Prahova, nu a existat o echipă managerială de presă care să se bazeze pe principii de marketing sănătoase, nemaivorbind de cele editoriale, limitându-se la interesul patronului sau al cercului de interese politice şi de afaceri din jurul acestuia.
Sărăcia – rezultatul „preformanţei” mogulilor
Astăzi, în Ploieşti – centrul presei locale prahovene -, jurnaliştii, în marea lor majoritate, nu şi-au mai luat salariile de trei luni de zile. Trec peste răutatea unor aşa-zişi jurnalişti din presa locală care preferă să îşi jignească colegii. Nu incompetenţa ori neputinţa de a se angaja în altă parte îi ghidează pe mulţi dintre colegii de la Telegraful de Prahova, de exemplu, să bată în fiecare zi drumul spre locul de muncă, ci, de multe ori, ideea de apartenenţă, dorinţa de a lucra în presa locală şi, poate, pasiunea pentru o meserie căzută, din păcate, în derizoriu. Am luat ca prim exemplu Telegraful de Prahova, pentru că această entitate media traversează o gravă problemă financiară. Telegraful de Prahova face parte, alături de Alpha TV şi Radio K din cercul de interese arondat sindicalistului Liviu Luca. După o infuzie imensă de capital, timp de ani de zile, când trustul a reprezentat un etalon în presa prahoveană în ceea ce priveşte nivelul superior de salarizare, dar şi condiţiile bune de muncă ale angajaţilor, recesiunea a afectat această instituţie media care, în momentul de faţă, încearcă să rămână pe linia de plutire printr-o strategie de marketing gestionată profesionist. Atât Telegraful, cât şi Alpha Tv, nu mai beneficiază de multitudinea contractelor de publicitate de acum doi-trei ani, care îi asigurau o existenţă liniştită.
Liviu Luca şi-a luat mâna, complet, din punct de vedere economic, de pe trust. În momentul de faţă se merge „în orb”, cu datorii neachitate, dar cu o dorinţă a oamenilor de presă şi de marketing din interior de a ţine barca pe linia de plutire. Investiţiile imense injectate, de-a lungul anilor, în Telegraful de Prahova şi Alpha TV au demonstrat două lucruri extrem de toxice pentru democraţie: atenţia scăzută a publicului pentru realităţile socio-politice locale şi prezenţa pe o piaţă care nu a răspuns eforturilor investite aici. Vina se poate împărţi astfel: 1. Echipa managerială a fost slabă sau, 2., economia locală nu a fost pregătită, mental, pentru o dezvoltare firească pe o piaţă financiară reală. Realitatea a confirmat faptul că grupul de interese economice coordonat de liderul sindicaliştilor din petrol a pierdut sute de mii de euro pe un produs neperformant, în perspectiva conjuncturii economice locale a zilelor noastre. De multe ori, Telegaful de Prahova s-a situat, din punct de vedere calitativ, peste toate celelalte cotidiene locale, fapt care nu a dus la un răspuns pe măsură din partea pieţei locale consumatoare de informaţie.
Ticăloşia
Ticăloşia unor breslaşi din presa locală prahoveană derivă din două aspecte: dorinţa de îmbogăţire (ori subzistenţă, după caz) şi micimea caracterului ghidată după un singur principiu împământenit aici: „să moară şi capra vecinului”. Nu de puţine ori, publicul cititor a fost lăsat deoparte în mintea şi condeiul multor jurnalişti din presa locală autohtonă, atacurile programate împotriva unor potenţiali duşmani făcând loc în cel mai nedeontologic mod cu putiinţă corectitudinii. Calomniile nefondate, concentrarea tunurilor pe un singur partid sau politician urât de grupurile de interese care finanţează o publicaţie sau alta au oglindit nivelul mediocru al unor veritabili bişniţari de presă, scribi care nu au nimic în comun cu interesul public. Nerespectând nici cele mai elementare noţiuni enunţate de Codul Deontologic al Jurnalistului, cei mai cunoscuţi ziarişti prahoveni, sau, mai bine zis, cele mai vizibile personaje din spaţiul public prahovean s-au transformat în săgeţi otrăvite plătite, precum un asasin tocmit să anihileze duşmanul.
Trustul Prahova sau implicarea afaceristului Sebastian Aurelian Ghiţă în mass-media
Trustul Prahova deţine o tipografie moştenită de pe vremea comunismului de la fosta Flamura Prahovei, marca Ziarul Prahova, Prahova TV şi Radio Prahova. Până de curând, ziarul Prahova, succesorul Flamurei Prahovei, a fost administrat, gestionat, controlat, de jurnalistul Dumitru Cârstea. Cârstea a repornit motoarele Flamurei după Revoluţie şi a menţinut Editura Prahova pe linia de plutire ani de zile. Dumitru Cârstea este cunoscut în mediile de presă şi de afaceri ca fiind un apropiat al lui Ion Iliescu, Adrian Năstase şi al Partidului Social Democrat. Dumitru Cârstea şi-a măritat una din fete cu omul de afaceri Sebastian Ghiţă, fondatorul şi administratorul puternicului grup de firme Asesoft. Sebastian Ghiţă a preluat, ulterior, Editura Prahova, rămânând, şi în prezent, patronul trustului de presă ce include televiziune, radio şi ziar. Un ochi format poate observa, cu uşurinţă, că politica editorială a tuturor entităţilor de presă deţinute de omul de afaceri prahovean sunt în ton cu mişcările politice ale patronului. Până în 2008, trustul a susţinut, necondiţionat, activitatea politică a primarului pesedist Emil Calotă, dar şi a Partidului Social Democrat, aflat, în ultimul mandat al lui Calotă, în opoziţie la nivel naţional. Odată cu retuşarea vizibilă a activităţii administraţiei Calotă, trustul Prahova a contrabalansat derapajele deontologice prin criticarea conducerii de la nivelul Consiliului Judeţean Prahova, unde, până în 2008, Florin Anghel, un oponent politic al Partidului Social Democrat, deţinea preşedinţia.
În cadrul alegerilor locale din 2008, entităţile media deţinute de Sebastian Ghiţă au făcut un joc dublu, susţinând, la Primăria Ploieşti, candidatura pedelistului Andrei Volosevici, iar la judeţ candidatura lui Mircea Cosma, din partea PSD, un vechi prieten al trustului Prahova. În momentul de faţă, Sebastian Ghiţă şi-a retras „sprijinul” pentru PDL, revenind la partidul care l-a susţinut, de la bun început, în afacerile cu statul, şi anume PSD. Prin toţi jurnaliştii subordonaţi în trustul Prahova şi nu numai, omul de afaceri prahovean loveşte în puterea pedelistă în cel mai deontologic mod cu putinţă, evitând, în mod clar, criticarea conducerii Consiliului Judeţean Prahova unde PSD deţine controlul. De asemenea, Sebastian Ghiţă este un apropiat al lui Victor Ponta, actualul preşedinte al PSD. Putem deduce, de pe acum, că trustul deţinut de omul de afaceri ploieştean va depune toate eforturile pentru a sprijini, în viitoarele campanii electorale, candidatura membrilor PSD, atât la Primăria Ploieşti, cât şi la Consiliul Judeţean Prahova.
Republicanul, publicaţia controlată de senatorul Iulian Bădescu
Republicanul traversează, de aproape doi ani de zile, o perioadă tulbure, din punct de vedere financiar. Publicaţia s-a transformat, acum câteva luni de zile, din cotidian în săptămânal, fiind afectată, în mod evident, de criza economică. Publicaţia este controlată de senatorul Iulian Bădescu, politicianul–jurnalist care a demisionat, săptămâna trecută, din PDL, pentru a se alătura grupul PSD din Parlamentul României. Iulian Bădescu a fost un jurnalist adeseori apeciat în mediile locale, însă, din 2008, a preferat să îmbrăţişeze cariera politică. La îndemnul aceluiaşi grup de interese care gravitează în jurul trustului Prahova şi a omului de afaceri Sebastian Ghiţă, Bădescu s-a înscris în PDL cu doar două luni înainte de alegerile parlamentare, candidatura acestuia la Senatul României reprezentând doar un compromis făcut de conducerea PDL cu acesta pentru ocuparea unui post atât de important. Republicanul, la fel ca şi entităţile media deţinute de Sebastian Ghiţă, deserveşte interesele fondatorului său, Iulian Bădescu. Dacă până săptămâna trecută Republicanul adopta o atitudine pozitivă faţă de putere şi reprezentanţii din teritoriu ai acesteia, odată cu înscrierea lui Bădescu în PSD, jurnaliştii acestei publicaţii au devenit, brusc, extrem de agresivi la adresa guvernului şi a PDL. De asemenea, după demisia din PDL, echidistanţa celor de la Republicanul a fost reflectată printr-un interviu cu deţinătorul ziarului care, din postura de senator al României, îşi explica gestul neuitând să-şi atace foştii colegi. Dacă Bădescu are sau nu dreptate, dacă şi-a plătit jurnaliştii din bani publici, prin cabinetul senatorial, asta este mai puţin important. Important este că, din punct de vedere deontologic, nici Republicanul nu reuşeşte, din păcate, să se delimiteze de la derapaje grave în ceea ce priveşte deontologia jurnalistică.
observatorulph.ro
Observatorulph.ro reprezintă partea rămasă din cotidianul tipărit Observatorul Prahovean. În 2009, ediţia tipărită a Observatorului prahovean şi-a încetat apariţia, jurnaliştii de acolo preferând să îşi concentreze energia pe site-ul publicaţiei, care a reuşit, în timp scurt, să crească la capitolul trafic pe Internet. Observatorul este coordonat şi condus de jurnalistul Mihai Nicolae, care a preferat să închidă ediţia tipărită după ce a rămas fără surse de finanţare, dar cu datorii la bănci. Observatorul prahovean a gravitat în jurul intereselor de afaceri, dar şi politice, ale lui Liviu Luca şi Sorin Mihai. În momentul retragerii finanţării din această parte, Mihai Nicolae a încercat, fără succes, să păstreze cotidianul şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. După câteva luni de zile, jurnalistul a fost nevoit să renunţe la ediţia tipărită a Observatorului…..
Sursa: actualitatea prahoveana
Adauga un comentariu!
Editoriale din aceeasi categorie
Autor: Aciduzzul | 24 decembrie, 2015 | 0 comentarii | 790 vizualizari | 2 voturi
Iuliana Gatej, reporter la Antena 1 si Antena 3, a decedat astazi in localitatea Dumbraveni, Vrancea, de pe DN2, dupa ce masina pe care o conducea, un Land Rover, a iesit in decor si s-a ciocnit cu un stalp, informeaza Vrancea 24 Iuliana Gatej avea 30 de ani si anterior a mai lucrat la Realitatea […]
Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 3 comentarii | 428 vizualizari | 2 voturi
Papa Francisc afirmă că este de acord că libertatea de exprimare este un “drept fundamental” dacă opinia serveşte binelui comun, arătând totodată că este greșit să ucizi în numele religiei. “Oamenii nu au dreptul de a lansa provocări, nu pot insulta credinţa altora, nu o pot lua în derâdere”, a declarat Papa Francisc, în avionul […]
Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 1 comentarii | 854 vizualizari | 3 voturi
Adevărul Holding 1. Adevărul SA Acţionari: SC Adevărul Holding SRL – 14.33%, Premium News SRL – 60%, Tinu Ana Maria – 24.02%, alţi 115 acţionari deţin 1,65%. 2. Adevărul Holding SRL Acţionari: East Europe Media Distribution SRL – 0.07%, Premium News SRL – 99.93%. 3. Adevărul Digital Media SRL Acţionari: SC Tipomedia Prod SRL – […]
Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 414 vizualizari | 2 voturi
Teoriile conspirației au început să apară în jurul atacurilor de la Paris. Printre colportori. politicienii turci, în frunte cu președintele Erdogan, ale căror opinii coincid perfect cu cele de la Moscova și Teheran. Aceștia sugerează (când nu o afirmă direct) că serviciile secrete americane sau israeliene s-ar afla în spatele atacurilor de la redacția Charlie […]
Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 1 comentarii | 236 vizualizari | 4 voturi
În urma vizionării conferinței de presă susținută de reprezentatul A.S.P.A., Răzvan Băncescu, am luat notă cu surprindere şi indignare de ultimele declaraţii, inacceptabile din partea unor autorităţi ca P.M.B. şi A.S.P.A., conform cărora membrii Grupul Social pentru Apărarea Drepturilor Animalelor ar avea caziere cu condamnări definitive. Modul în care acesta ne-a calificat ca fiind “o […]