Iata mai jos un articol de spalat pe creier a “fermierilor de top” autohtoni, publicat (dez)interesat de Revista Ferma: 🙂

Lucerna sub picuri de ploaie (sic!). Lucerna este una dintre cele mai valoroase culturi de plante furajere, datorita productiei mari de masa verde sau fan si calitatii superioare a furajului. Nutretul verde de lucerna contine 0,555% Ca, 0,056% P, 0,375% K, 0,77% Mg si 0,077 S iar fanul de lucerna contine 0,806% Ca, 0,182% P, 1,235% K, 0,22% Mg si 0,205 % S. Lucerna se mentine in cultura 4-5 ani. Rezista foarte bine la temperaturi scazute (de -25oC) si la seceta. Are nevoie de soluri fertile, profunde, cu panza freatica la o adancime mai mare de 2-3 m.

Optimizarea productiei

Cercetatorii fac tot posibilul (sic!) sa perfectioneze rezultatele soiurilor de lucerna Pioneer (sic!), atat prin cultivarea conventionala a plantei, cat si prin biotehnologie (adica OMG-n.r.), fitopatologie, entomologie. In laborator, in serele experimentale si in camp, ei aplica tehnici pentru dezvoltarea consecventa a produselor cu performanta ridicata, care sa vina in intampinarea fermierilor, prin: cresterea randamentului productiei; imbunatatirea durabilitatii prin selectarea unor caractere de rezistenta, atat de iernare, cat si impotriva bolilor si a daunatorilor; asigurarea calitatii furajului.

Echipa de cercetare pentru lucerna ???!! de la Pioneer, preleveaza anual pana la zece mii de probe din camp, pentru a evalua calitatea furajului, utilizand, in acest scop, proceduri moderne de testare in laborator. Pentru estimarea calitatii nutritionale a soiurilor de lucerna, se utilizeaza spectroscopia optica in infrarosu, in fazele timpurii de dezvoltare. Mai mult, cercetatorii sorteaza noi varietati, care dovedesc o digestibilitate sporita.

Soiurile de lucerna (Medicago sativa) au valoare exceptionala, atat in ceea ce priveste calitatea si cantitatea productiei, cat si sub aspectul ameliorarii fertilitatii solului.

Sfaturi tehnologice

Planta premergatoare. Cultura premergatoare lucernei are o mare importanta pentru pregatirea solului in vederea semanatului si incorporarea resturilor vegetale. In cazul semanatului la sfarsitul verii, lucerna poate sa urmeze dupa orz, grau, ceapa, sau cartof timpuriu.

Lucerna semanata primavara poate urma dupa sfecla, floarea-soarelui, rapita sau legume.

Aratul. Pentru semanatul de primavara, aratul se executa la 22-25 cm, iar pentru semanatul de toamna, adancimea este de 20-22cm.

Pregatirea patului germinativ. Se face printr-o singura trecere cu combinatorul, cu o zi inaintea semanatului, urmat de o tavalugire usoara.

Semanatul lucernei in cultura pura se face in randuri, la 12,5 cm, cu o cantitate de samanta de 20-22 kg/ha. Adancimea optima de semanat este de 1,5-2 cm, cand semanatul se face primavara, si 2-2,5 cm, atunci cand se insamanteaza la sfarsitul verii/inceputul toamnei.

Intretinerea culturii. Nu se executa tratamente pentru combaterea bolilor in vegetatie. In cazul unor atacuri puternice de gargarite in stadiul larvar sau de omizi defoliatoare, masa vegetala se va recolta cat mai repede.

Combaterea buruienilor

Combaterea buruienilor perene (palamida, costreiul mare si volbura) inainte de semanatul lucernei, se realizeaza cu erbicide, de preferat toamna, pentru ca erbicidul este translocat in sistemul radicular al buruienilor si le distruge complet. Tratamentul cu erbicide efectuat primavara este mai putin eficient, pentru ca se produce o translocare mai mica a carbohidratilor spre radacini, miscarea principala in acest sezon fiind dinspre radacini, spre frunze.

Tratamentul cu un produs pe baza de Glyfosat este frecvent folosit pentru buruienile perene, insa pentru combaterea palamidei cel mai eficient erbicid este Clopyralid.

Combaterea buruienilor in culturile nou infiintate. In faza de vegetatie, cand lucerna are 2-3 lastari, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate, se poate aplica Agil (1 l/ha), Fusilade forte, Targa super si Leopard (1-1,5 l/ha). Cand lucerna prezinta 3-5 frunze trifoliate, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se aplica Basagran (1,5-2 l/ha).

FERTILIZAREA DE BAZA LA LUCERNA

Azotul. Se recomanda ca jumatate din doza pentru fertilizarea de baza cu azot sa fie sub forma amidica (uree) sau amoniacala (complexe), iar restul se aplica cu ocazia lucrarilor de intretinere. Simptomele deficientei de azot se manifesta printr-o crestere pitica si o culoare verde deschis sau galbuie a frunzelor de lucerna.

Pentru a evita aceste deficiente, se va utiliza inoculant Rhizobium la semanat, pe terenurile unde nu a mai fost cultivata lucerna.

Fosforul se aplica sub forma de complexe bogate in fosfor, de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24, sub aratura sau la pregatirea terenului, prin incorporare cu discul. In tara noastra, fosforul este singurul ingrasamant ce trebuie aplicat pentru a obtine o productie maxima de lucerna.

Pentru a evalua prezenta fosforului in sol, se va face o testare inainte de semanatul lucernei. Pentru a corecta deficientele, se utilizeaza un ingrasamant cu un continut ridicat de fosfor, care se va incorpora in partea superioara a solului, la o adancime cuprinsa intre 5 si 10 cm.

Gunoiul de grajdeste o sursa excelenta de fertilizare, contine mai multe elemente nutritive fata de ingrasamintele artificiale si este si mai ieftin. Analiza elementelor nutritive din gunoiul de grajd obisnuit, provenit de la taurine, arata un continut de 0,56% N, 0,23% P (P2O5) si 0,60% K (K2O).

Lucerna poate fi fertilizata aproape la orice data din an, dar este de preferat toamna tarziu sau sfarsitul iernii, pentru ca fosforul sa aiba timp sa se mobilizeze in sol cu ajutorul precipitatiilor din iarna si sa fie preluat primavara, in momentul in care incepe dezvoltarea radacinilor.

CUSCUTA, INAMICUL NR. 1

Cuscuta este cel mai periculos parazit pentru productia de lucerna. Apare ca o plantuta fara radacini si are forma unui fir galben. Imediat ce cuscuta se ataseaza de lucerna, tulpina ei se ingroasa, culoarea galben/portocalie devine mai intensa, iar planta isi trimite lastarii secundari, care se infasoara pe plantele adiacente.

Pentru combaterea cuscutei din lucerna, cand filamentele de cuscuta sunt mici (5-8 cm), se aplica erbicidul Pivot (1 l/ha), in anul I sau dupa recoltarea primei coase, la 4-5 zile. Cuscuta se combate eficient si prin aplicarea, dupa prima coasa, a erbicidelor pe baza de Glyfosat, Touchdown 3-4 l/ha si Reglone forte 3-7 l/ha.

Sursa: Revista Ferma

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Mihael Duca Cartea mea “Evaluarea si motivarea elevului” a deschis numeroase campuri de dezbatere. Fiind o carte orientata spre anumite teme de cunoastere, am incercat sa nu alunec spre alte teme, pentru a pastra unitatea cartii si logica expunerii. Acolo unde a fost cazul am incercat sa ofer exemple prin care sa argumentez o anumita […]

Oamenii de stiinta au descoperit de ce ne iubim cainii aproape la fel de mult ca pe propriii copii. Astfel, potrivit sciencealert.com, care relateaza concluziile unui studiu publicat recent, atunci cand ne uitam in ochii unui caine, atat in creierul oamenilor, cat si in cel al animalului se elibereaza oxitocina – ”hormonul iubirii/fericirii”. Mecanismul este […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

What’s wrong with Genetic Engineering? Genetic engineering refers to a set of technologies used to change the genetic makeup of cells and move genes across species boundaries to produce novel organisms. Once released, these genetically modified organisms (GMOs) can easily spread and interbreed with other organisms, and they are virtually impossible to recall back to […]

Indiferent de cât de buni șoferi am fi niciodată nu putem fi siguri că alți participanți la trafic nu vor comite vreun gest neașteptat, cum ar fi o frână pusă brusc sau trecerea la limită la semafor, care până la urmă ne-ar putea implica într-un accident rutier. Dar o regulă importantă, însă tot mai puțin […]