Aciduzzul
“Omul poate fi cunoscut dupa fata lui, iar Dumnezeu, dupa creaturile sale.” (Ben Jonson). Printr-o observare indelungata a semenilor si a noastra, experienta empirica ne-a dezvaluit existenta anumitor regularitati a chipurilor umane. Din dorinta de a aprofunda cunostintele dobândite prin observatie, am apelat la stiintifice de documentare si cercetare.

Studiul efectuat de Cunningham in 1986 in SUA referitor la atractivitatea chipurilor si concluziile la care au ajuns cercetatorii ( americanii considera attractive fizionomiile “dragalaşe” echivalează cu cea asemanatoare copilului ) ne-au determinat realizarea unei analogii pe populatia judeţului Sibiu, in vederea surprinderii unor similitudini sau discrepanţe provocate de diferenţele culturale.

Atractivitatea fizică este un domeniu foarte popular de studiu al psihologiei sociale. Există o dorinţă de a defini ceea ce consideră oamenii atractiv.

Acest fapt a condus la numeroase teorii despre atracţia fizică, dar majoritatea ideilor apar din perspectiva observatorului, accentul căzând pe puctul de vedere al propriei culturi.

Este mare diferenta intre culturi din punct de vedere sociologic, neconcordanta care ar putea fi caracterizata utilizand abordarea normelor sociale, cercetata de Mills si Clark pentru a defini regulile daruirii si receptarii in diferite relatii.

Acest fapt este foarte important cand luam in considerare accentul pus de culturile colectiviste pe sentimentele de responsabilitate fara a se astepta la o rasplata in schimb.

Nivelurile atractivitatii au puterea de a-i influenta pe oameni intr-un mod puternic. Femeile si barbatii au scheme cognitive diferite despre atractivitatea genului opus. Genul unei persoane determina tipul atributiilor pe care aceasta le va astepta de la o alta persoana, si modul in care aceasta isi va vedea propria atractivitate. Cele mai multe texte de psihologie redau trei factori ai atractiei: proximitatea, similaritatea si atractia fizica. Doua alte principii pe care le-a relatat Cialdini cu privire la atractivitatea fizica sunt principiul asocierii si principiul contrastului.

Producatorii de reclame folosesc pricipiul asocierii in incercarea de a vinde un produs. Modele atractive sunt folosite pentru a lega dezirabilitatea si frumusetea lor de produsul vandut. Principiul contrastului poate stanjeni (impiedica) atractia unor anumiti indivizi. De exemplu, daca am sta de vorba la o petrecere cu o persoana foarte frumoasa si o persoana putin atractiva ar participa la discutie, aceasta ar fi perceputa ca fiind mai putin atractiva decat este in realitate. De asemenea, persoanele nerealist atractive, cum ar fi actorii, ne pot determina sa fim mai putin satisfacuti de aspectul unei persoane cu adevarat romantice, aceasta fiind contrastata cu aspectul de neatins al vedetelor..

O alta teorie a atractivitatii fizice este teoria intaririi. Cu aceasta paradigma conditionanta, cand o persoana se confrunta cu un stimul care solicita un afect pozitiv, sau o recompensa, rezultatul este marit pentru ca persoana respectiva sa fie placuta. Se poate ca o persoana sa fie placuta de catre o alta persoana care este atractiva fizic, doar pentru ca este placut sa te uiti la ea, acest lucru venind ca o recompensa persoanei.

Tinand cont de modul foarte subiectiv de apreciere al atractivitatii de catre un observator si de diferentele culturale care influenteaza mult, este greu sa definim atractivitatea fizica fara sa se ridice o serie de obiectii si critici. In cercetarea efectuata, am folosit in operationalizarea acestui concept, trasaturile ideale descrise de catre Rodney Davies in lucrarea “Ce ne dezvaluie fata”.

Chipul atractiv feminin

Aspectul tipic feminin este dat de faţa ovală, tip trapez cu baza mare în regiunea frunţii.

Faţa ideală are zona inferioara (gura, bărbia), zona mijlocie (nasul, obrajii) şi ceasuperioară (frunte, sprâncene) au aceeaşi înalţime şi lăţime, de unde rezultă simetria feţei.

Fruntea: inălţimea frunţii, lungimea nasului, lungimea zonei inferioare a feţei, tâmple rotunjite.

Sprâncenele: poziţionate cât mai sus în comparaţie cu globul ocular: distanţa cât mai mare între sprâncene: peri cu direcţia de creştere în sus: lungime mai mare decât a ochilor.

Ochii: dau expresivitate întregului chip: ochi strălucitori, pătrunzători, mari, distanţa dintre ochi să fie egală cu lungimea ochiului, forma migdalată.

Nasul: lungime egală cu lungimea frunţii şi zona inferioară a feţei, vârf fin şi rotunjit, subţire, nări invizibile în cadrul examinarii frontale.

Pomeţii: înalţi, vizibili.

Obrajii: linii lungi, de lungime egală, destul de adânci.

Urechile: lungimea urechilor să fie direct proportională cu lăţimea ochilor şi a gurii.

Gura: dimensiuni moderate: buze de grosime egală, lipite, colţurile gurii îndreptate în sus, zâmbet ce descoperă dinţii de sus.

Bărbia: joasă, plină, subţire.

Chipul atractiv masculin

Faţa este în formă de trunchi, lungimea este mai mare decât lăţimea, uniformitatea lăţimii.

Faţa ideală are zona inferioara (gura, bărbia), zona mijlocie (nasul, obrajii) şi ceasuperioară (frunte, sprâncene) au aceeaşi inalţime şi lăţime, de unde rezultă simetria feţei.

Fruntea: inălţimea frunţii, lungimea nasului, lungimea zonei inferioare a feţei, tâmple rotunjite, înaltă şi lată.

Sprâncenele: distanţa mare între sprâncene, peri cu direcţia decreştere în sus, lungime mai mare decât a ochilor, sprâncene drepte şi bogate.

Ochii: dau expresivitate întregului chip: ochi strălucitori, pătrunzători, mari, distanţa dintre ochi să fie egală cu lungimea ochiului, forma migdalată.

Nasul: lungime egala cu lungimea frunţii şi zona inferioara a feţei, faţa dorsală dreapta, vârf cărnos şi rotunjit.

Pomeţii: înalţi, vizibili.

Obrajii: linii lungi, de lungime egală, destul de adânci.

Urechile: lungimea urechilor să fie direct proporţională cu laţimea ochilor şi a gurii.

Gura: dimensiuni moderate; buze de grosime egală, lipite, colţurile gurii îndreptate în sus, zâmbet ce descoperă dinţii de sus.

Bărbia: Lată, joasă, pătrată.

Maxilare: bine definite şi dezvoltate.

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Mihael Duca Cartea mea “Evaluarea si motivarea elevului” a deschis numeroase campuri de dezbatere. Fiind o carte orientata spre anumite teme de cunoastere, am incercat sa nu alunec spre alte teme, pentru a pastra unitatea cartii si logica expunerii. Acolo unde a fost cazul am incercat sa ofer exemple prin care sa argumentez o anumita […]

Oamenii de stiinta au descoperit de ce ne iubim cainii aproape la fel de mult ca pe propriii copii. Astfel, potrivit sciencealert.com, care relateaza concluziile unui studiu publicat recent, atunci cand ne uitam in ochii unui caine, atat in creierul oamenilor, cat si in cel al animalului se elibereaza oxitocina – ”hormonul iubirii/fericirii”. Mecanismul este […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

What’s wrong with Genetic Engineering? Genetic engineering refers to a set of technologies used to change the genetic makeup of cells and move genes across species boundaries to produce novel organisms. Once released, these genetically modified organisms (GMOs) can easily spread and interbreed with other organisms, and they are virtually impossible to recall back to […]

Indiferent de cât de buni șoferi am fi niciodată nu putem fi siguri că alți participanți la trafic nu vor comite vreun gest neașteptat, cum ar fi o frână pusă brusc sau trecerea la limită la semafor, care până la urmă ne-ar putea implica într-un accident rutier. Dar o regulă importantă, însă tot mai puțin […]