JUDETUL ALBA

In municipiul resedinta de judet, Alba Iulia, dupa incidentele violente ce au avut loc in ziua de 21 decembrie 1989, la Cugir, efectivele militiei judetene si municipale au ramas in unitati, cu exceptia unor forte aflate in posturile de paza si circulatie. In jurul orei 01.00, a noptii de 21/22 decembrie 1989, au inceput demonstratiile si in Alba Iulia, astfel ca, la primele ore ale zilei, in fata sediului Comitetului judetean de partid erau adunati muncitorii de la majoritatea interprinderilor din localitate, revendicand conditii mai bune de viata si inlaturarea dictaturii. Nu s-au produs incidente si nici efectivele unitatilor M.I. nu au intervenit pentru impiedicarea manifestatiilor, acestea incheindu-se prin formarea Frontului Patriotic “Libertatea”, care a preluat conducerea politico-administrativa a judetului, inca inainte de a se anunta plecarea lui Nicolae Ceausescu din sediul C.C.

In aceeasi zi, orele 10.00, au inceput demonstratiile si in orasul Blaj. Dupa ce participantii au manifestat in fata primariei, au procedat imediat si la inlocuirea conducerii politico-administrative. In jurul orelor 13.30, un grup de persoane s-a deplasat la sediul militiei orasenesti aruncand cu pietre, sticle incendiare si alte obiecte contondente. Vazand ca agresorii isi intensifica atacul asupra unitatii, dupa depunerea armamentului si munitiei in camera destinata acestui scop, cadrele de politie au parasit cladirea sub protectia unor cetateni mai pasnici si s-au deplasat la sediul primariei. Pe drum au fost agresati si loviti mr. Badea Nicolae, plt. Cornel Jurca si serg.-maj. Tatar Catalin, carora li s-a produs rani deschise ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale pana la 32 zile.

JUDETUL ARAD

Fara a cunoaste dramatismul celor ce se petreceau in judetul vecin -Timis-, evenimentele, mai ales in orasul resedinta – Arad-, pot inlocui o serioasa baza de reflectie pentru adeptii ideii ca exista un destin individual si colectiv ce-si realizeaza implacabil proiectele.

Experienta personala a colonelului, azi in rezerva, Grigore Salceanu, este in acest sens, exemplara. Numit sef al Inspectoratului judetean al M.I. la 15 noiembrie 1989, dupa ce ani de zile detinuse o functie similara in judetul Gorj, fire echilibrata si adeptul principiului ca in orice situatie poate fi gasita o solutie pasnica, Grigore Salceanu s-a trezit, in acele zile, in stuatia unui comandant care isi cunoaste foarte putin subordonatii, pe de o parte, iar pe de alta, trebuie sa raspunda, imperativ, solicitarilor liderilor politici locali de atunci, stapaniti de teama pierderii iminente a controlului situatiei.

In alta ordine de idei, seful inspectoratului M.I. stia prea bine ca revendicarile sociale ale manifestantilor care din 21 decembrie se revarsasera pe strazi erau intemeiate. Asa ca, dupa ce in aceeasi zi a refuzat executarea ordinului dat de Ilie Matei, sosit la Arad, de a interveni pentru a impiedica iesirea muncitorilor de la doua mari interprinderi, I.M.A. si Orologerie, la demonstratia din Piata Centrala, a dispus tuturor efectivelor inspectoratului ca, din acel moment, sa nu execute decat ordinele pe care le va da personal, cu precizarea expresa de a nu executa nici o dispozitie primita de la Ilie Matei, sau de la primul – secretar al judetului, Elena Pugna.

De altfel, pe fundalul unei intelegeri mutuale, neparafate, dar care a functionat in cele doua zile de demonstratii din Piata Centrala din Arad, itre manifestanti si organele de ordine nu au aparut nici un fel de probleme, dupa nici cum macar la sediul Comitetului judetean nu a existat nicio tentativa de atacare si, evident, nici vreo incercare de riposta. Iar, pe 22 decembrie, la ora 12.30, dupa ce efectivele M.I. au fost retrase, imediat dupa constituirea primelor organe ale noii puteri, cadrele de comanda ale inspectoratului si militiei judetene s-au pus la dispozitia acestora, in diverse localitati 7 ofiteri si subofiteri fiind chiar cooptati in consiliile locale ale F.S.N. (lt.-maj. Sabin Tuduce, seful Postului de politie Santana, lt.-maj. Alexandru Todinca, seful politiei oras Pancota, plt. Constantin Lezeu, seful Postului de politie Feleac, au fost alesi chiar presedinti ai acestor aorganisme).

Seful inspectoratului, insa, cel care actionase primul pentru ca fortele M.I. sa nu fie implicate in nicio actiune de reprimare a populatiei iesite in strada, nu numai ca nu a fost felicitat pentru atitudinea sa curajoasa – si care raspundea firesc unui cod de conduita morala proprie majoritatii covarsitoare a cadrelor M.I. ce intelegeau ca sunt in slujba poporului roman si nu a unei persoane oarecare, fie ea chiar in fata sefului statului sau reprezentantii “personali” ai acestuia -, ci a fost arestat, pe 23 decembrie dimineata. Sub ce acuzatie? Simplu: sub aceea de instigare la genocid.

Am insitat asupra acestui episod pentru ca el poate avea valoare exemplara privind modul in care, imediat dupa 22 decembrie 1989, s-a instituit un fel de vanatoare de vrajitoare, ce trebuia sa gaseasca, indiferent de pret, vinovati. Chiar si acolo unde incidentele au fost la cota 0, unde nu s-a tras nici un foc de arma si, evident, nu au existat victime, unde nu s-au operat retiner dintre manifestanti s.a.m.d.

JUDETUL ARGES

In jurul orei 10.00 s-a ordonat tuturor cadrelor M.I. sa depuna armamentul si munitia la locurile de pastrare special amenajsate si sa ramana in unitati.

Imediat ce s-a anuntat la T.V. despre parasirea sediului C.C. de catre cuplul dictatorial, in fata cladirii Comitetului judetean de partid Arges s-au adunat spontan mai multi cetateni cu intentia de a patrunde in interior. In aceste conditii, pentru imprastierea demonstrantilor, fostul prim-secretar a solicitat interventia plutonului (“Scutul”) constituit la Militia municipiului Pitesti, al carui sef, lt.-col. Nicolae Berechet, a refuzat executarea ordinului. Subofiterii de militie aflati in paza sediului politico-administrativ al judetului au permis manifestantilor patrunderea in cladire fara a se inregistra vreun incident.

In jurul orei 15.00, la sediul Militiei municipiului Pitesti soseste o coloana de manifestanti, solicitand eliberarea arestatilor si predarea armamentului din dotarea unitatii. Inainte de sosirea acesteia, cadrele de militie au afisat, la loc vizibil, mai multe lozinci pe care scria “Militia este cu poporul – Militia sprijina revolutia”. In urma discutiilor purtate, multimea s-a retras, fara a se inregistra altercatii.

Acelasi lucru s-a petrecut si la sediul Militiei judetene, unde mr. Gheorghe Plosca, loctiitorul sefului unitatii, si alte cadre, au reusit sa convinga, prin dialog, un grup de persoane turbulente sa renunte la incercarea de a patrunde, prin forta, in sediu.

Pentru a intra in legatura cu reprezentantii revolutionarilor, in jurul orei 16.00, s-a deplasat la sediul fostului Comitet judetean de partid col. Radu Paltineanu, loctiitor al sefului Millitiei judetene, care a fost cooptat in primul Consiliu judetean al F.S.N., unde a ramas timo de 3 saptamani, pentru a coordona activitatile ce reveneau unitatilor M.I. in garnizoana.

In comuna Calinesti, locuitorii au ales ca presedinte C.F.S.N. chiar pe seful postului de Militie, plt.-maj. Ionel Stanca.

JUDETUL BACAU

In ziua de 22 decembrie 1989, masele de demonstranti s-au indreptat spre zona centrala a municipiului si s-au adunat in piata din fata fostului Comitet judetean de partid. Pe timpul deplasarii coloanelor, efectivele unitatilor Ministerului de Interne nu au intervenit in niciun fel, in teren fiind prezenti numai agentii de circulatie, care si-au exercitat atributiile curente de serviciu.

In fata multimii de cetateni adunata in piata au luat cuvantul mai multi vorbitori, printre cei invitati fiind si col. Gheorghota Toader, seful militiei judetene, care nu s-a putut adresa multimii, fiind dezaprobat.

Dupa constituirea consiliului local al F.S.N., in care a fost cooptat si seful militiei judetene, s-au organizat patrule mixte compuse din lucratori de militie si luptatori din garzile patriotice, care au actionat in localitati si pe principalele artere de circulatie.

In municipiul Onesti s-a prezentat la sediul militiei un grup de persoane, printre care unele in stare de ebrietate si cu manifestari violente, cerand punerea in libertate a detinutilor politici. Desi li s-a explicat ca in arest sunt numai 6 arestati pentru infractiuni de drept comun, persoanele respective au obligat subofiterul din paza sa-i puna in libertate, situatie acceptat pentru a preveni eventualele acte de violenta. In urmatoarele zile, trei dintre arestati au revenit din priprie initiativa la militie pentru a fi incarcerati, ceilalti fiind reintrodusi in arest pana la 03.10.1990.

JUDETUL BIHOR

Pe timpul demonstratiilor de strada si al inlaturarii vechilor structuri de putere din municipiul Oradea si orasele Alesd, arghita si Beius, efectivele unitatilor Ministerului de Interne nu au internevit sub nici o forma si, desi o parte din cadrele de militie s-au aflat printre participanti, nu s-au inregistrat incidente.

Cu toate acestea, in jurul orei 20.00, un grup de tineri, cumpus din aproximativ 300 persoane, majoritatea in stare de ebrietate, unii fosti condamnati pentru diferite infractiuni, s-au prezentat la sediul Militiei judetene unde, folosind pietre si bate, au spart geamurile de la holul de intrare, incercand sa intre cu forta in incinta unitatii. Manifestantii pretindeau eliberarea persoanelor retinute in ziua de 22 decembrie 1989 la mitingurile desfasurate in localitate. Cu ocazia dialogului purtat de col. Teofil Mos, loctiitorul sefului Militiei judetene, cu reprezentantii grupului, s-a convenit formare unei delegatii care sa verifice arestul pentru a se convinge ca nu s-au efectuat asemenea retineri. Dupa ce s-au controlat toate celulele si s-a stat de vorba cu fiecare persoana asupra motivelor retinerii, convingandu-se de realitate, grupul respectiv s-a indreptat catre sediul securitatii, unde a patruns in incinta si a distrus diverse bunuri.

In aceeasi zi, ora 14.00, circa 500 persoane s-au adunat in fata sediului militiei din orasul Valea lui Mihai, aruncand injurii cadrelor de militie. Dupa ce au aprins cate o lumanare pentru fiecare ofiter si subofiter de militie, pe care le-au aprins pe pervazurile ferestrelor, la ora 20.30 au patruns cu forta in sediu si au dat foc la perdele, au ars permise de mic trafic si au spart geamurile cladirii.

Tot in aceeasi zi, in jurul orei 13.30, curca 350 persoane, conduse de ing. Bechesi Tibor, de la Fabrica de piese auto Secuieni, au inconjurat postul de militie preferand injurii si amenintari la adresa cadrelor.

La acest grup s-au adunat si alti cetateni, in special tigani, care, trecand la violente, au spart toate geamurile si au otravit cainele de serviciu.

JUDETUL BISTRITA – NASAUD

In dimineata zilei de 22 decembrie 1989, la sesizarile telefonice ale conducerilor de u nitati din zona industriala a municipiului, referitoare la intentiile muncitorilor de a ajunge in fata sediului Comitetului judetean de partid, seful Militiei judetene le-a comunicat sa l-i se permita deplasarea, recomandandu-le sa fie insotiti de persoane cu autoritate in interprindere. In acelasi timp, cu o parte din efectivele militiei municipale s-au organizat masuri de ordine si circulatie pe caile de acces si intersectii, asigurandu-se deplasarea coloanelor in conditii de siguranta.

La sediul Comitetului judetean de partid Bistrita-Nasaud, un dispozitiv de urmarire format din 15 cadre de militie a intrat in dialog cu liderii demonstrantilor si a permis accesul acestora in cladire, punandu-le la dispozitie o statie porta-voce din dotare.
Intregul efectiv al unitatilor M.I. din garnizoana s-a pus la dispozitia noului organ al puterii.

JUDETUL CARAS-SEVERIN

Iata cum descrie primul numar al ziarului local “Flamura libera”, in articolul “Resita revolutionara, Resita eroica”, evenimentele petrecute in ziua de 22 decembrie 1989 in acest colt de tara:

“…Evenimentele care se desfasoara in Resita si in judet, in intreaga tara, nu mai pot opri ceea ce poporul a dorit. Chiar daca printr-o noua manevra Ceausescu vrea sa-si prelungeasca agonia. Uciderea generalului Milea, comandantul fortelor armate, si decretarea starii de necesitate nu-l mai ajuta cu nimic. Iosif Szasz califica de la tribuna acest act drept iresponsabil si demential. Lt.-col. Alexandru Campean, seful Militiei judetene, asigura demonstrantii ca nu se va intreprinde nimic impotriva nimanui. De la tribuna demonstratiei resitene se anunta ca in judetul Caras Severin nu se va aplica starea de necesitate. O hotarare inteleapta luata de comun acord de manifestanti, organele administratiei locale, de conducerea armatei si militiei. Demonstratia pasnica de la Resita continua. Mii si mii de muncitori se scurg, de la C.S. Resita, de la I.C.M. Resita. de la I.C. Resita, din toate unitatile economice si institutiile “Cetatii de foc”, spre piata 1 Decembrie 1918 scandand: Pentru mortii din Banat, Ceausescu condamnat!.

Flacara traditiei revolutionare arde nestins la Resita. Urca din nou la tribuna, sfidand starea de necesitate, alaturi de resiteni, oameni ai muncii din Baile Herculane, Oravita, Bocsa, din alte localitati ale judetului. “Armata e cu noi!”, “Militia e cu noi!” si “Fara violenta!”, sunt chemari care asigura continuarea pasnica a demonstratiei.

Un zvon strabate ca o biruinta: “Ceausescu a fugit”…”

Ce frumos ar fi ca si la Caransebes in ziua de 21 decembrie 1989, evenimentele sa se desfasurat in mod asemanator.

JUDETUL CLUJ

22 decembrie nu a avut la Cluj o desfasurare iesita din comun. Atat la sediul Inspectoratului judetean, cat si la Militia municipiului reactiile manifestantilor in momentul in care s-a aflat ca, la Bucuresti, Ceausescu parasise sediul C.C. si ca puterea era in mana revolutionarilor au fost moderate. Asa incat nu s-au comis acte de agresiune decat sporadic, iar sediile nu au fost devastate. De altfel, semnificativ, la constituirea primului C.F.S.N. Cluj, lt.-col. Stoian Rusu va fi ales imediat dupa actorul Dorel Visan.

La aceasta a contribuit, desigur, si modul in care au fost indeplinite dispozitiile trasmise telefonic de generalul Iulian Vlad, generalului Serbanoiu, seful inspectoratului M.I. Cluj, de a se aduna armele in fisete si a se pune cu totii la dispozitia revolutionarilor.

Aceasta derulare linistita a lucrurilor, inclusiv faptul ca, incepand cu 22 decembrie, cooperarea cu armata (reprezentata prin gen. Iulian Topliceanu) s-a dovedit mult mai buna decat in alte orase, afost bruiata insa curand de declansarea unui val de dezinformare. De pilda, este lansat (la nivelul conducerii militare!), zvonul ca gen. Mihalea si Nuta, “imbarcati intr-un AVI si avand asupra lor planurile de rezistenta din Transilvania, au plecat din Timisoara si se indreapta catre Cluj, aflandu-se undeva, in apropiere de Turda”.

Intrebat asupra chestiunii de chiar gen. Topliceanu, lt.-col. Rusu isi exprima disponibilitatea de a actiona, prin cadrele de militie din zona, la prinderea celor doi, cu conditia implicarii si a fortelor unitatii militare din Turda. Oferta respinsa, fara alte urmari, explicatii si insistente, dovada evidenta ca cei care avansasera intrebarea stiau prea bine ca este vorba de un fapt inventat. Caci, altminteri, daca informatia era reala, era prea importanta pentru a nu i se da curs.

Inca 36 de ore trec pe fondul unei treptate intrari pe un nou fagas, pentru ca , in 24 decembrie, g-ral Serbanoiu si lt.-col. Rusu sa fie preluati de armata si, practic, trecuti in stare de arest. Relateaza acesta din urma:

“Ne-au somat sa coboram si sa urcam intr-o duba in care, dupa noi, s-a urcat si un civil inarmat, toti cu armele indreptate asupra noastra. Precizez ca inainte de a cobora i-am spus soferului sa-mi sarute familia, mi-am luat la revedere de la el si i-am dat un carnel pe care il aveam asupra mea pentru insemnari. Nu stiam ca voi fi luat sub protectia armatei. Imediat, acesta a ridicat tonul si m-a amenintat, luandu-mi carnetul.

Am plecat spre Dej, nu stiam locul, nu ne-a permis sa vorbim intre noi pana am ajuns in fata Diviziei de la Dej. I-am spus sefului (g-ral. Serbanoiu) ca va fi bine, pentru ca il cunosc pe comandant – col. Mihaila- si, stiind ca nu am tras in populatie, va fi bine.
Am coborat din duba si, intalnindu-l, l-am salutat mai amical, la care, foarte sobru, cu pistolul indreptat asupra mea, mi-a spus sa raman pe loc si sa nu ma misc ca ma impusca. Am ramas, a venit si seful si am intrat in cladire.

Ajunsi in hol, au inceput sa iasa prin patru usi care comunicau cu acesta cadre militare, subofiteri, cu armele indreptate spre noi. Am fost somati sa intram intr-o camera,perchezitionati, luate sireturile, curelele, acte, tigari si altele si, cu mainile la ceafa, incadrati de “muzicanti” – subofiterii din fanfara – am fost dusi prin curte in arestul comenduirii, pe tot traseul fiind huiduiti si etichetati ” criminali si asasini” de catre militarii in termen.

Izolati in camere, fara paturi si cu beton pe jos, sub paza, priviti si jigniti prin vizeta, am ramas aici pana in jurul orei 17.00, cand am primit mancare, spunandu-ni-se ca va veni col. Dobritoiu, secretarul Consiliului Politic la noi. Intr-adevar, a venit si ne-a luat, aducandu-ne inapoi la Cluj, iar de aici in unitatea militara din Floresti, al carui comandant era col. Lates.

Din primele momente am fost izolati pe timp de noapte, iar dupa doua zile nu m-am mai vazut cu seful meu. Din ziua de 25.12.1989, Cand a fost executat Ceausescu, ne-a taiat legatura la un difuzor, n-am mai avut voie sa parasesc camera, aducandu-mi-se o galeata pentru necesitati, care era luata dimineata de crate un militar. Primeam mancare odata pe zi, nu aveam voie sa ma barbieresc. La geam era o draperie neagra.

In 29.12.1989, dimineata, a venit la mine g-ral. Topliceanu, m-a servit cu cafea, m-a pus sa ma rad si apoi m-a dus la sediul comenzii, unde l-am intalnit pe seful meu si pe Dorel Visan. Cu un “Aro” am fost adusi la inspectorat, dupa ce ne-a explicat ca s-a facut o “greseala” cu noi si ca ne va pune pe functii la unitate.

A fost adunat efectivul, caruia i-a adus la cunostiinta ca eu raman seful politiei si ca pot sa-mi exercit prerogativele de comandant. La scurt timp, am fost sunat la telefon si anuntat ca sunt avansat “colonel” . Fara comentarii.

JUDETUL CONSTANTA

In ziua de 22 decembrie 1989, aproape intreg efectivul militiei se afla la sediul unitatii in tinuta militara, cu armamentul din dotare asupra sa, unele cadre fiind trimise in teren pentru executarea unor misiuni de paza si protectie.

La ora 11.00, primindu-se informatii telefonice ca un grup de cetateni se indreapta spre sediul inspectoratului, s-au ordonat masuri pentru asigurarea in fisete a documentelor si armamentului individual de catre toate cadrele, dispunandu-se, totodata, repartizarea unor efective la portile de acces, pentru prevenirea patrunderii in interior a elementelor tubulente.

In jurul orei 13.00, in fata Inspectoratului judetean M.I. s-au adunat circa 1000 de cetateni, care scandau “Jos Dictatura!”, “Jos Ceausescu” etc. S-a realizat un dialog cu demonstrantii, in principal de catre seful militiei judetene, col. Ciucur Ion, care, folosind o porta-voce, a precizat ca militia este cu poporul si nu este inarmata. Pentru a demonstra acest lucru, au fost aruncate in strada tabloul si unele carti ale dictatorului, ceea ce a creat, la o parte din demonstranti, incredere in cele afirmate. Cu acest prilej s-a constituit o delegatie din 15-20 persoane carora li s-a permis intrarea in inspectorat si, dupa ce s-au convins ca lucratorii de militie nu sunt inarmati, iar in arest nu se afla detinuti politici, acestia au venit in balconul de la biroul inspectorului-sef si au comunicat multimii cele constatate.

Cu toate acestea, un numar mare de cetateni s-au grupat la poarta de acces a autovehicolelor inspectoratului si, desi s-a incercat un dialog cu acestia, in jurul orei 14.00, prin distrugerea portiisi escaladarea gardurilor, in curte au patruns peste 1000 de persoane, dintre care unele au actionat prin lovituri de berbece, cu buturi mari din lemn, in ferestrele si gratiile de la arest, dizlocandu-le un zid. In aceasta imprejurare, 109 persoane, aflate in stare legala de retinere sau arest preventiv pentru infractiuni de drept comun, au parasit camerele de detentie prin escaladarea ferestrelor.

Multimea aflata in curtea inspectoratului a trecut apoi la avarierea unora dintre masinile operative, fiind sustrase doua autoturisme si autodube pentru transport arestati, toate prevazute cu mijloace de legatura radio, moment din care au inceput sa faca convorbiri haotice in retea. Tot in aceasta conjuctura, multimea a avariat si alte doua autoturisme indisponibilizate in cauze penale.

Datorita modului in care au actionat toate cadrele prezente in sediu, atat la portile de acces cat si in interioirul cladirii, s-a reusit prevenirea unor distrugeri de documente, precum si spargerea camerei in care se pastra armamentul.

De mentioant ca, in jurul orei 16.00, lucrurile s-au calmat, un grup de circa 40-50 revolutionari preluand si asigurand cu forte proprii (persoane civile) paza la intrarile in sediul inspectoratului, pe culoare si la usile de la camerele de armament.

Un alt grup de manifestanti, in aceeasi zi, pe la ora 15.00, a patruns in sediul Militiei municipiului Constanta, provocand pagube materiale importante, precum si molestarea si agresarea a 9 cadre care au suferit leziuni. Dupa inventarierea armamentului, in jurul orei 20.30, paza subunitatii a fost preluata de trupe ale M.Ap.N. si luptatorii din garzile patriotice, ramanand in sediu numai un comandant militar si delegati ai F.S.N., cadrelor de militie interzicandu-le accesul, fiind trimise la domiciliu.

De asemenea, tot pe 22 decembrie 1989, salariati de la unitatile economice aflata pe platforma portului Constanta si efective ale marinei militare au ocupat sediul Militiei Port Constanta, unde se aflau si birouri ale securitatii, si nu au mai permis accesul cadrelor in unitati. La aceasta subunitate lucratorii de militie nu au fost violentati.

JUDETUL COVASNA

Derularea evenimentelor in judetul Covasna este relatata cu lux de amanunte de catre fostul sef al Militiei judetene, colonel Gavril Ardeleanu, astfel:

“In dimineata zilei de 22 decembrie 1989, ora 8.10, am fost convocat la seful inspectoratului, col. Mircea Dupac, impreuna cu fostul sef al securitatii si alte cadre de comanda. Ni s-au transmis mai multe ordine, printre care si acela ca nimeni sa nu deschida focul, sa nu traga nimeni, iar patrulele sa nu se lase provocate.

La ora 8.50, din aceeasi zi, s-a raporta ca prin poarta nr.4 muncitorii de la I.M.A.S.A. au iesit in strada, iar la ora 9.15, ci cei de la I.A.E.AM.E.. La ora 10.45 la I.M.A.S.A. nu mai era nimeni. Am rapostat situatia domnului general-maior Romeo Campeanu, fostl loctiitor al sefului Inspectoratului General al Militiei, care mi-a spus ca facem ce credem de cuviinta, dar sub nicio forma sa nu tragem in muncitori, in manifestanti. De fapt, in acest sens, in 22 decembrie 1989, cu indicativul ” FULGER CU PRECADERE”, ne-a fost transmisa telegrama cu nr. S/65809, demnata de general-maior Romeo Campeanu, cu urmatorul continut:

“Din ordin, vi se transmite ca nu se foloseste armamentul din dotare si nici alte forme de violenta impotriva muncitorilor care demonstraza.
In caz de atac al sediilor sau organelor noastre, de catre elemente anarhice, huliganice, se actioneaza in conformitate cu legea, prevenindu-se patrunderea in sediile organelor noastre si dezarmarea cadrelor”, lucru pe care, asa cum se va vedea in cele ce urmeaza, nu l-am putut realiza peste tot.

Masele de demonstranti care s-au adunat din diferite unitati economice ale municipiului Sfantu Gheorghe s-au deplasat inspre sediul Comitetului judetean de partid, unde fostul prim-secretar, Stefan Rab, a incercat sa dialogheze cu liderii lor, dar fara rezultat. Fortele noastre, care erau desemnate sa asigure secutitatea acestui sediu amintit, spargand usi, geamuri, fisete, usile birourilor (meselor) de lucru, imprastiind peste tot documente si distrugand masini de scris. Mai tarziu au fost retrase si cadrele care trebuiau sa asigure securitatea si paza fostului sediu al Comitetului municipal de partid si Consiliiul Popular Municipal, unde nu s-a patruns si nu s-au facut stricaciuni.

In jurul orei 13.30, dupa ce s-a transmis la posturile radio si TV despre fuga sotilor Ceausescu, masa de demonstranti, intre care multi erau sub influienta alcoolului, tigani si fosti condamnati de drept comun, s-a deplasat la sediul Inspectoratului judetean Covasna al M.I. Aveau un microbuz pe care erau instalate doua difuzoare destul de puternice prin care unul din lideri incerca in mod instistent sa calmeze multimea, exprimand lozinca “FARA VIOLENTA!”. De precizat ca inainte de sosirea demonstrantilor s-a inceput predarea armamentului si munitiei la depozit, activitate continuata si in dupa-amiaza zilei respective.

Am iesit din cladirea Militiei judetene impreuna cu seful inspectoratului si cel al securitatii, lt.-col. Sever Moldovan, si am incercat sa dialogam cu multimea, dar nu a fost cu putinta. Era un vacarm de nedescris. De undeva s-a lasat zvonul ca apa r fi otravita. Era limpede ca vor sa patrunda in cele doua sedii, adiva la Militia Judeteana si Securitatea Judeteana (ambele aflate in aceeasi cladire). Au fost ofiteri de la garzile patriotice si de la U.M.01048 vanatori de munte Sfantu Gheorghe, care au incercat sa opreasca multimea. Mi s-a cerut sa eliberez arestatii. S-a desprins din multime un cetatean care fusese si el condamnat, care m-a insotit la arest pentru a-i pune in libertate pe cei retinuti. In timp ce parcurgeam curtea interioara spre cladirea arestului, din afara se aruncau pietre si bulgari de pamant, care insa nu ne-au atins.

Dupe ce am ajuns la arest, am patruns in fiecare celula si delefatul multimii le-a spus ca sunt liberi si pot pleca acasa. Multi nu au vrut sa plece si mi-au spus ca mai au cateva luni si ca nu vor sa-si complice situatia. Le-am explicat ca nu este cazul, sa plece acasa si dupa ce lucrurile se vor linisti si clarifica, vor putea reveni. Asa s-a si intamplat. Pana la data de 3 ianuarie 1990, cu exceptia unui arestat preventiv, Gyergyai Attila, de 66 ani, bolnav, toti au venit inapoi pentru a se clarifica, pe cale legala, situatia.

In data de 22 decembrie 1989 au ramas in arest doar 4 persoane care erau cercetate pentru omor si tentativa de omor. Delegatul multimii, desi i-am explicat ca nu avem detinuti politici, a intrebat fiecare om din arest pentru ce fapta este arestat. Cineva le bagase in cap ideea ca avem si detinuti sau arestati pentru infractiuni contra securitatii statului.

Cu arestatii pusi in libertatein conditiile descrise mai sus am mers in fata multimii adunate la intrarea fostului inspectorat. Aceasta si-a manifestat bucuria in diferite feluri, dar nu era satisfacuta cu atat. In cele din urma manifestantii au smuls usa de intrare dinspre strada in curte si au patruns in forta cu precadere in cladirea foste Securitati, dar si la Militie, spargand geamuri si usi. A fost batut grav lt.-col. Sale de la Securitate, care iesise din cladire. Birourile fostei securitati, casi fisetele, au fost devastate. Au patruns si in compartimentul “T”, unde, cu rangi pe care le aveau dinainte pregatite, au distrus toata tehnica. Au disparut documente si au fost deteriorate masinile de scris.

In cladirea Militiei judetului nu s-a procedat ca si la Securitate. Au vrut sa distruga clasoare de pasapoarte, la evidenta populatiei, dar, explicandu-le ca de acestea va fi nevoie si in continuare, au renuntat. Dupa plecarea multimii, in cladirea fostei Securitati si la Militia judeteana au ramas sa asigure paza membri ai garzilor patriotice condusi de Tiberiu Salistean, care lucra la I.M.A.S.A. ca matriter. Cadrele ramase in unitate au continuat predarea armamentului la depozit.

In dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, am primit dactilografiata adresa nr.1 a Comitetului Judetean Covasna de Salvare Nationala, cu urmatorul cuprins: ” Incepand cu data de 22.12.1989, orele 19.00 toate unitatile Ministerului de Interne se subordoneaza Ministerului Apararii Nationale. Prin prezenta, ordon a se executa serviciul de zi numai in interiorul Militiei. Cadrele care nu executa serviciul de zi se vor deplasa la domiciliu, iar pe data de 23.12.1989 se vor prezenta la serviciu”. Dispozitia era semnata de presedintele Comitetului Judetean de Salvare Nationala, dr. Liviu Dumbrava. Stampila folosita a fost aceea a sefului de Stat Major al garzilor patriotice de pe fostul Comitet Judetean Covasna al P.C.R.

In jurul orei 15.30 au sosit la inspectorat delegati ai M.Ap.N. din cadrul U.M. 01048 Sfantu Gheorghe, condusi de maior Nicolae Ripeanu, cu autocamioane si efective de cadre militare si trupa, pentru a ridica armamentul si munitia care se afla la sediu. Actiunea aceasta s-a terminat abia in jurul orei 23.00 si s-a realizat anevoiosin cauza tensiunii generale care a continuat sa se mentina. Armamentul si munitia ridicate de la noi s-au depus intr-o sale mare din U.M. 01048, al carei comandant la acea ora era maiorul Zah, mutat in luna ianuarie 1990 la Brigada vanatori de munte Brasov.

Fac mentiunea ca in timp ce manifestantii se aflau in fata sediului inspectoratului, au fost incendiate autoturismele maiorului de securitate Almean si al capitanului de militie Ioan Muresan.

In ceea ce priveste situatia de la celelalte unitati si orase situate pe raza judetului, aceasta a imbracat forme mult mai grave.
Atat la Targu Secuiesc, cat si la Baraolt, multimea infuriata, compusa in majoritate de fosti condamnati penal sau contraventional, fosti cercetati conform legii 18/1968 sau pentru detinerea ilegala de aur si valuta, precum si tigani, au impresurat sediile organelor locale de militie, cu intentia vadita de a patrunde in acestea.

Fostii comandanti ai acestor organe, cpt. Ioan Banciu, de la Militia oras Targu Secuiec si cpt. Radu Minea, de la Militia oras Baraolt, M-au cautat de mai multe ori la telefon pentru a ma consulta ce sa faca. Le-am dat ordin sa incerce sa impiedice patrunderea in sedii, prin parlamentari, forta fizica etc…, dar sub ncio forma sa nu foloseasca armamentul din dotare, deci sa nu traga in nimeni. Dar, cu toate stradaniile cadrelor de militie de la cele doua organe, multimea nu a putu fi oprita. La fostul sediul al Militiei oras targu Secuiesc au patruns in incinta, au furat 22 de pistoale ce se aflau in fiset in camera ofiterului de srviciu si cartusele aferente, au spart fisetele metalice si au incendiat tot imobilul.

In aceeasi cladire aveau sediul organul orasenesc de securitate, care, la fel, a fost devastat, multe documente si materiale strict secrete au fost distruse sau furate, inclusiv tehnica operativa din dotare. Aproape toate cadrele prezente la sediu, inclusiv comandantul militiei, au fost violentate de catre “revolutionari”: cpt. Ioan Banciu, lovit in fata si ochi; lt.-maj. Aurel Grama, lovit cu diferite corpuri contondente; lt. Nicolae Stefan, a fost intepat cu un cutit in spate de catre persoane neindetificate; lt. Costache Augustin, a suferit un poliotraumatism cu fractura coastelor VI-IX pastea stanga, fiind spitalizat 30 de zile; plt. Eugen Ripan, a fost lovit in diferite parti ale corpului si i-a fost fracturata o mana; Eugen Rosoi, a suferit mai multe contuzii craniene si toracice, fiind spitalizat 5 zile; plt. Stefan Sasu, i s-au aplicat mai multe lovituri in timpul carora i-au fost fracturate coastele V-VII, fiind necesare 7 zile de spitalizare; plt. Aurel Arama, a fost lovit in diferite regiuni ale corpului ca si plt. Arpad Ersezeny, agent de ordine. Maiorul Aurel Agache, fost sef al formatiunii economice de la acelasi organ, a fost prins in oras si batut in mod bestial pana cand a decedat, dupa care i-au profanat cadavrul. Dar iata cum s-au petrecut lucrurile cu maiorul Aurel Agache:

Fiind grav ranit, ofiterul a incercat sa fuga din sediul militiei, dar a fost urmarit de un grup mare de persoane pana in centrul orasului unde a cerut ajutorul lucratorilor unei farmacii. Multimea care il urmarea i-a amenintat pe lucratorii farmaciei ca o vor distruge daca nu permit scoaterea ofiterului.

Din multime s-au desprins 4-5 persoane neindetificate care au intrat in sediul farmaciei si l-au scos in strada pe ofiter. Afost lovit fara mila si doborat la pamant.

Doua masini ale salvarii au intervenit pentru transportarea victimei la spital, insa elemente violente l-au tras afara din autovehicul pe ofiter, continuand sa-l agreseze. Conducatorii auto de pe salvari au fost alungati, iar pe unul din autovehicule au distrus instalatia radio emisie-receptie. In acest timp, pentru salvarea victimei au intervenit medicii spitalului de obstretica-ginecologie, dar si acestia au fost agresati si amenintati, neputand sa acorde ajutorul necesar.

Multiple leziuni provocate prin lovire au cauzat moartea ofiterului, iar dupa ce s-a constatat ca a decedat, asupra cadavrului s-au efectual acte de profanare.

Astfel, intr-un ochi i s-a infipt o moneda, in celalalt emblema de la cascheta, pe gura i s-a pus un sobolan mort, in final incercandu-se arderea cadavrului prin aprinderea imbracamintei. Un numar mare de persoane s-au postat in aproprierea cadavrului, nepermitand ridicarea acestuia.

In jurul orei 18.00, a fost organizat un mars in centrul orasului cu lumanari aprinse, iar in timpul trecerii pe langa cadavru multe persoane l-au scuipat si lovit cu picioarele. Dupa terminarea marsului, cand circulatia pietonala s-a racit, doua persoane au luat cadavrul si l-au depus pe o strada la intuneric, transportandu-l la morga spitalului orasenesc Targu Secuiesc, unde a ramas pana la data de 28.12.1989, cand a fost trimis la Laboratorul de Medicina Legala Sf. Gheorghe.

In seara zilei de 22.12.1989, dupa lasarea intunericului, un grup numeros de persoane a patruns in locuinta ofiterului pe care au devastat-o, furand bunurile mobile, iar ce nu au putut transporta au distrus. In final, au intentionat sa incendieze imobilul, dar au fost impiedicati de vecini ale caror locuinte puteau fi puse in pericol.

La fostul sediu al militiei oras Baraolt au fost sparte geamurile cu pietre, usile cu rangi, fiind baturi plt. Gheorghe Rujoi, plt. Vasile Lupsa si plt. Victor Pascariu.

In aceeasi zi, de 22 decembrie 1989, a fost incendiata locuinta fostului sef de post din comuna Catalina, plt. Tanase Balbos, Locuinta situata la etajul 1 al postului, ca si locuinta lt. Mihai Vararu, fost sef al postului de militie al comunei Ojdula, la care s-au furat mai multe obiecte de valoare.

Fostele cadre ale militiei Tg. Secuiesc s-au retreas la unitatea militara din comuna Bretcu (unitate de paza a depozitului de munitie) unde li s-a acordat protectie. Masurile de ordine si paza in oras au fost asigurate de garzi patriotice de la Interprinderea Mecanica din localitate, care au ridicat armamentul automat si munitia din rezerva operativa a militiei orasenesti”.

JUDETUL DAMBOVITA

Dupa preluarea cuplului dictatorial de catre armata, sediul militiei judetene a fost supus pentru a treia oara actiunii unor drupuri turbulente care solicitau sa le fie predati sotii Ceausescu.

In urma discutiilor purtate cu liderii grupurilor, la care a participat si Petre Stirbescu, revolutionar, aflat in acele momente in sediul inspectoratului, manifestantii s-au retras.

Dar iata cum s-au derulat evenimentele in zona centrala si a cladirii in care functiona Comitetul judetea de partid, conform relatarilor maiorului Floricel Octavian, la data respectiva sef al militiei municipiului Targoviste:

“Pe raza municipiului Targoviste, pana in jurul orei 12.00, nu a avut loc nicio actiune revolutionara. Subliniez faptul ca este demn de remarcat intensificarea inscrisurilor si inscriptiilor anti-Ceausescu ce aparusera in luna decembrie in municipiul Targoviste pe raza noastra de competenta, inscrisuri care, conform ordinelor, le-am predat la securitate, personal. In jurul orei 11.30, am primit ordin de la col. Ion Georgescu, fostul inspector sef, col. Ion Dureci, fost sef militie judeteana, si primul secretar Pantelimon Gavanescu, ordin dat din biroul acestuia din urma, telefonic, sa ne deplasam in zona Palatului Administrativ cu forte de interventie intrucat si-a facut aparitia un grup de persoane care vor sa incendieze resedinta Comitetului judetean de partid.

Ca militar, am executat ordinul, m-am deplasat cu 20 de cadre din fortele de interventie, imprejurare in care am constatat ca dinspre magazinul Muntenia se indreapta catre Palatul Administrativ un grup de cca. 20-25 persoane, care strigau lozinci impotriva regimului si a lui Ceausescu. Observand ca persoanele respective nu intentionau sa incendieze sediul, scopul pentru care noi am fost chemati sa intervenim, am cautat atat pe seful inspectoratului cat si pe seful militiei judetene sa-i intreb ce este de facut, dar, surprinzator, am constatat ca acestia au disparut din zona si ne-au lasat in fata multimii care din ce in ce devenise mai numeroasa.

Dandu-mi seama ca am fost atrasi intr-o cursa, intrucdat conduceam dispozitivul de interventie, am luat cuvantul si prin porta-voce m0am adresat multimii sa ne lase sa ne retragem, ca militia este cu ei, sa nu raspunda cu violenta si sa ne lase sa ne retragem pasnic, lucru pe care l-am facut si am iesit din zona fara incidente, multimea patrunzand in sediul Comitetului judetean de partid. Ajungand la unitate, am depus armamentul si munitia in camera destinata, am retras armamentul de la intreg afectivul, inclusiv de la personalul de serviciu si am telefonat la trei unitati militare din zona, cerandu-le ajutor, pentru a ne asigura protectia camerei de armament. Ofiterii, sefi de unitati militare, Ciupitu si Armasu, ne-au trimis de indata pe cpt. Georgescu, insotit de patru militari in termen si un camion militar, pe care l-au postat la intrarea in sediul militiei municipale.

Intrucat o sursa de informare a venit si mi-a confirmat faptul ca din balconul palatului un ofiter M.Ap.N., probabil, col. Alexe, a indemnat populatia sa ocupe sediile militiilor si ca multimea se indreapta spre unitatea noastra, data fiind prezenta col. Georgescu, I-am spus cele de mai sus, i-am predat camera de armament si cheile si i-am rugat sa ne asigure protectie.

De asemenea, am rugat un vecin cu militia, respectiv pe cetateanul Arama si pe preotul Marcu Noni, sa stea in fata institutiei pentru a ne sprijini in dialogul cu manifestantii, lucru pe care l-au acceptat. Am ordonat efectivului sa nu paraseasca unitatea, inclusiv personalul de serviciu auxiliar, iar cei care au lucrat direct cu infractorii sa intre in birouri si sa ramana in dialog cu lucratorii populatiei si cazier judiciar. Manifestantii au ajuns la sediul Militiei, printre acestia fiind si infractori de drept comun care, cu toate diligentele propuse de preot, care a rostit impreuna cu ei rugaciuni, au dat jos dalele gardului de la strada si au patruns in unitate, dar nu s-au manifetat violent, spargand doar tabloul lui Ceausescu, drapele, usile la birourile care erau incuiate, intrebandu-ne unde ne sunt arestatii. Le-am raspuns ca nu avem arest la aceasta unitate, ci numai la Militia judeteana. Convindandu-se de acest lucru, s-au deplasat acolo”.

In aceeasi zi, in comuna Gura Ocnitei, judetul Dambovita, un grup de tigani a patruns in postul de militie unde l-au lovit grav pe plt.-maj. Ilie Gheorghe, provocandu-i leziuni corporale c au necesitat internarea in spital. Cu aceasta ocazie, unul dintre agresori a sustras pistolul din dotarea subofiterului.

In dupa -amiaza zilei de 22 decembrie 1989, tot pe raza judetului Dambovita, au fost retinuti si predati unitatii militare din localitatea Boteni, apartinand M.Ap.N., doua piese de baza ale regimului ceausist, respectiv, Manea Manescu si Emil Bobu.

Primul a fost depistat pe raza localitatii Titu de catre cpt. Patrunjel Nicolae, seful militiei orasenesti, care relateaza urmatoarele:
“In jurul orei 14.00, cladirea militiei, a fost inconjurata de peste 3000 de persoane. Am iesit din sediu si am purtat o discutie cu acestea. Dupa ce au inteles ca sunt alaturi de popor, au participat cu noi la mentinerea ordinii in ors. La ora 19.00 am primit un telefon anonim prin care eram informat ca pe strada Garii, intr-o masina parcata marca ARO 244, culoare alba, se afla Manea Manescu.

In aceste conditii, aflandu-ma in tinuta civila, impreuna cu viceprimarul orasului, Ionita Dumitru, am mers la locul indicat constatand ca cele semnalate se confirma. Autoturismul apartinand unui cetatean cu numele de Osiac, din comuna Lunguletu, pe care il cunosteam, si care mi-a spus ca aflandu-se in orasul Gaesti, afost rugat de Manea Manescu sa-l transporte la Titu.

In masina nu se mai aflau alte persoane decat Manea Manescu pe scaunul din fata. L-am lasat la masina pe vice-primar, m-am reintors la sediul unitatii si am luat legatura cu lt.-col. Ioan Suciu caruia i-am raportat situatia si am convenit sa-l conduc pe Manea Manescu la unitatea dansului.

Am revenit la autovehicul si i-am spus soferului sa mearga cu noi la Boteni, indicandu-i semnalele ce trebuie facute cu farurile la intrarea in unitatea militara, asa cum ma intelesesem cu lt.-col. Suciu, pentru a fi recunoscuti.

Inainte de a pleca, i-am facut un control corporal lui Manea Manescu, constatand ca nu are obiecte asupra sa care sa prezinte vreun pericol.

La Boteni lt.-col. Ioan Suciu a luat prin telefon legatura cu domnul general-maior Rus, dupa care Manea Manescu a fost introdus intr-o camera si pus sub paza militara.”

Emil Bobu a fost retinut de revolutionari la Gaesti, judetul Dambovita, in locuinta apartinand procurorului Dinu, Fiind preluat de o ascorta trimisa tot de unitatea militara de la Boteni, care a fost anuntata despre capturarea acestuia.

In autoturismun ARO nr.13 – B – 260, care transportase pana la Gaesti pe Emil Bobu si Manea Manescu, s-au gasit, printre altele, mai multe paturi, lenjerie de pat, papuci barbatesti si de dama, halate de casa s.a. despre care s-a stabilit ulterior ca au fost luate de la resedinta sotilor Ceausescu de la Snagov.

Obiectele impreuna cu autoturismul au fost predate in aceeasi seara la unitatea de la Boteni, de catre Nicolae Borcanescu, si alti revolutionari din orasul Gaesti.

JUDETUL GIURGIU

In orasul resedinta de judet, Giurgiu, situat la extremitatea sudica a tarii, revolutia a fost, se poate spune, de “catifea”. Si totusi… Si aici “cainii diversiunii” au latrat, se pare, pe aceeasi partitura. Dar, sa lasam faptele sa vorbeasca. Pentru ca, in acele zile confuze, cei mai multi culegeau stirile de la radio-TV, inclusiv cadrele inspectoratului de interne, iesirea giurgiuvenilor in strada s-a facut dupa decolarea elicopteruluii prezidential de pe sediul Comitetului Central.

Col. Dumitru Bucur, seful Inspectoratului judetean M.I., aflat in picioare la biroul sau, in prezenta catorva subordonati, instinctiv, dupa plecarea corpului dictatorial, s-a rasucit pe calcaie, smulgand de pe perete tabloul inramat al lui Ceausescu, pe care l-a asezat, meticulos, cu fata la zid (fara sa fi avut vreo premonitie vis-a-vis de zidurile cazarmii din Targoviste!?). Intrebat de catre unul dintre loctiitorii sai ce face, acesta i-a raspuns sec: “gata, s-a terminat!”. In continuare, prima miscare, la ordinul aceluiasi colonel, a fost aceea de a inlatura din sediul inspectoratului intreaga propaganda vizuala de partid, lozincile fiind adunate si depozitate in curtea unitatii. Un fapt divers, s-ar putea spune, daca el nu ar fi venit din partea unui om care pana cu o luna si jumatate in urma condusese destinele Consiliului Politic al M.I. Iata un exemplu convingator, credem, ce vine sa infirme zelul atroce al activistului de partid, de “profesie”, cum i se spunea pe atunci. Sa fi fost oare singular?

Si pentru a creiona profilul moral si verticalitatea acestui personaj – tipice majoritatii cadrelor M.I. – ar mai trebui subliniat faptul ca, atunci cand cpt. Marin Panoiu, seful serviciilor circulatie, ii aduce la cunostiinta primele informatii privind manifestarile din urbe, nu ezita sa se deplaseze pe jos la sediul Comitetului judetean de partid si sa se adreseze multimii adunate, asigurand-o ca atat cadrele de militie cat si cele de securitate sunt alaturi de popor. Este ales membru al consiliului de conducere ai primului C.F.S.N. Si are meritul incontestabil de a fi indeplinit o functie, intr-un anumit timp si epoca.

In valtoarea evenimentelor ce se succedau cu repeziciune la nivelul intregii tari, ziua de 22 decembrie 1989 mai consemneaza la Giurgiu, in contrast cu masurile de inarmare fara nicio logica a populatiei, luate in alte parti, soldate, dupa cum se stie, in multe cazuri, cu victime, grija conducerii inspectoratului de a se evita pierderea sau sustragerea unor arme de foc aflate asupra cadrelor. Astfel, cele doua pistoale din dotarea subofiterilor de militie care asigurau paza Comitetului judetean de partid, blocati de multimea adunata, au fost scoase fara dificultati (nu si fara emotii, desigur) si aduse la sediul inspectoratului de catre salariata civila Ioana Nicolae, o femeie cu multe calitati si careia nu i-a lipsit, trebuie sa recunoastem, curajul. Sa nu ne mai miram ca la Giurgiu, dar si in alte localitati, unde s-a manifestat aceeasi preocupare, nu au cazut victime?

Zilele ce au urmat au gasit cadrele intregului inspectorat la datorie, asigurand ordinea, linistea, bunul mers al activitatii aconomico-sociale ori verificand informatii, date ca sigure, despre prezenta unor teroristi sau membri ai planului Ceausescu pe teritoriul judetului s.a.

Pasaje din cartea “Anul nou se naste in sange”, continuare a volumului “Sase zile care au zguduit Romania”.

Sursa: Ceausescu.cc

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]

Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]