Grid Modorcea
De curand, Artmark, Cea mai mare Casa de licitatii de arta din Romania, a avut iar o seara incandescenta de licitatii pusa sub genericul: „Licitatia de toamna. Mari maestri ai picturii romanesti”. Trebuie precizat ca Artmark este orientata spre arta plastica nationala, scotand la iveala artisti necunoscuti marelui public, ba pune in valoare si artisti marginali, de o valoare indoielnica. Titlul „mari maestri” obliga. E foarte pretentios, daca nu are acoperire faptica. Veti vedea ca nu ne aflam decat tangential in zona marilor maestri. Dar au existat si asemenea lucrari semnate de Aman, Tattarascu, Tonitza sau Vermont. Dar ceea ce m-a frapat la aceasta licitatie a fost faptul ca lucrari de mare valoare au fost adjudecate cu preturi derizorii.

De pilda, un tabloul al lui Dimitrie Berea, Lizuca in gradina, a fost respins, adica nu l-a solicitat nimeni, desi Berea este un artist impus in Occident, cu expozitii in toata lumea, inclusiv la New York (vezi studiul nostru „Restituirea unui clasic”, in cartea in cautarea portretului ideal, vol. III).

Iar tabloul Joc de copii, ulei pe lemn, al Magdalenei Radulescu s-a vandut cu 2 600 euro! Inadmisibil. Cred ca totul vine de la faptul ca participantii, foarte numerosi, care au umplut sala de licitatii de la etajul 1 al Hotelului Marriott, nu stiau nimic despre acesti artisti. Am discutat cu cativa participanti si va pot sune ca mi-a fost jena.

Mi-am facut deja o impresie, multi vin din snobism, vor sa fie in elita plastica, sa se arate, sa se vada, dar ceea ce domina este ignoranta lor. Se petrece ceva insolit, apere un aliaj nou, snobii si paranghelistii, o noua fauna in peisajul cultural bucurestean.

Cred ca in aceasta directie, Artmark ar putea face mai mult. Desigur, exista un catalog al lucrarilor licitate, o Platforma de licitare, dar fisele lucrarilor si ale artistilor nu sunt suficient de pregnante. Ba licitatia ar trebui sa includa la strigare si formulari de genul: „Magdalena Radulescu, cea mai frumoasa femeie a epocii interbelice, de care au fost indragostiti Constantin Brancusi si Amedeo Modigliani, dar si Lucian Blaga, care ne spune povestea iubirii lor in romanul sau postum Luntrea lui Caron. Magdalena Radulescu a fost sotia celebrului pictor nazist Massimo Campigli. Magdalena Radulescu picta pe tabla, pe tabla care zbura de pe acoperisurile caselor in timpul raidurilor aviatice. Si Jocuri de copii a fost initial pictat pe tabla”.

Cred ca astfel de informatii picante si necesare ar starni curiozitatea si celor ignoranti, dar cu bani. Desigur, intrebarea este daca e bine ca asemenea tablouri sa intre in casele imbuibatilor ignoranti. Mai bine se vand cu preturi mai mici, dar nimeresc la cine trebuie. Ei, pe acest subiect se poate scrie un roman.

Am vazut cat de trist era un domn care a licitat doar pana la 10 mii de euro tabloul Tataroaica la cismea de Nicolae Enea, care a fost adjudecat cu 13 mii de euro. Dupa care persoana respectiva s-a ridicat si a plecat. Se vedea clar ca venise special pentru Nicolae Enea, fiindca stia bine cine este acest pictor, dar n-a avut bani sa mearga mai departe. si cine stie unde ajunge tabloul lui Nicolae Enea, sculptor de vocatie, foarte bun prieten cu Gheorghe D. Anghel, stiu o intreaga poveste despre acest artist, care apare si in filmul Adevarul despre Anghel (vezi Dictionarul cinematografic al artelor romanesti).

Si fiecare dintre pictorii „necunoscuti” prezentati la licitatie are o fisa demna de retinut. Sa-i numim doar pe artistii care au fost licitati in perioada cat am stat eu la licitatie, timp de doua ore: Nicolae Enea, Sorin Ilfoveanu (Pasararul, adjudecat cu doar 2 800 euro), Horia Damian (Citadela, 3250), Bertalan Vigh (Nud la oglinda, 1200), Octavian Angheluta (Micuta croitoreasa, 6000), Max Arnold (Pe malul lacului Como, 980 euro), Nadia Bulghin-Grossman, Roman Tolici, Constantin Vanatoru, Dem Iordache, cu Spanioloaica, nesolicitat de nimeni, Paul Scortescu (Colt din Sighisoara, 3800), Victor Schramm, Dumitru Gorzo (Femei de serviciu, respins cu hohote de ras), Marius Bunescu (Natura statica cu flori, 2 600, desi a fost estimat la 3000-4500), Oszkar Nagy, Kimon Loghi, Alexandru Moser Padina, Jules Perahim (in preajma furtunii, 9000, depasind estimarea 4000-6000), Leon Viorescu, Constantin Piliuta (Repetitii, 4750, iar La bunici, doar cu 2000), stefan Caltea (Vizitatiunea, 7500), Aurel Baesu (Melancolie, 500), Petre Iorgulescu Yor (doua lucrari, sub 3000), Rodica Maniu Mutzner (un frumos Peisaj cu capite, doar 1100), Spiru Chintila (mere si pipa, 2800), Gheorghe Tattarascu (Romania descatusata, 9500, estimat la 10 mii), Sava Hentia (cu trei tablouri, 1500, 680 si 950).

Dupa cum observam, sumele cu care s-au vandut tablourile acestor pictori sunt derizorii, desi unii dintre artisti au o valoare incontestabila, dar fie sunt necunoscuti de publicul larg, fie nu sunt suficient de bine prezentati de Artmark, care isi face treaba foarte profesionist, dupa model occidental, dar intr-o lume precara.

E nevoie de o treptata initiere a publicului pentru artisti care nu au existat pana acum in constiinta lui. Cunosc case de licitatii la New York, care isi fac treaba mult mai eficient, trimitand din timp, acasa, la persoanele de pe listele lor, cataloagele unei licitatii sau alteia. Apoi, nu mai vorbesc de promo, publicitatea solida facand parte intrinseca din aceasta nobila afacere.

Desigur, ideal ar fi sa se proiecteze din timp filme despre artistii ale caror lucrari sunt licitate, cum ar fi Treptele extazului, in cazul Magdalenei Radulescu, film pe care l-am facut cu participarea pr. Constantin Galeriu. Am oferit galeriei Artmark Dictionarul cinematografic al artelor romanesti, care cuprinde fisele tuturor artistilor romani despre care s-au facut filme sau ei insisi, unii dintre ei, au fost implicati in realizarea lor.

E drum lung pana ce Artmark isi va face un program complex de initiere, implicit o lista de cumparatori, desi nu trebuie sa excluda surpriza, care vine de la public. Nu colectionarii sunt neaparat clientii cei mai buni. Dar initierea cere rabdare si echipa de profesionisti. Licitatiile nu sunt numai o sursa de castig pentru unii, sunt si un act de cultura.

Surse: Curentul/ Ziaristi Online

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

– Domnule profesor, omenirea a marcat, în acest an, împlinirea unui secolde la declanşarea Primului Război Mondial. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, acest sinistru al istoriei, care a provocat moartea a circa 17milioane de oameni? Sigur că, în esenţă, ne gândim la numărul de morţi şi la uriaşele distrugeri materiale. Dar, în ce priveşte […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

Ceea ce stim despre avangarda literara, artisica in general, este ca ea reprezinta factorul dinamic in miscarea artei, ca are rolul noului fata de vechi, ca este deschizatoare de drumuri, precursoare a artei viitorului, sondand noi cai de exprimare, impulsionand cursul literaturii, al artei, spre noi orizonturi, respingand traditia ca factor fosilizant, retrograd. Din acest […]

La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]