Fiica lui Alexandru Balaci, scriitor comunist responsabil cu îndoctrinarea populaţiei, este director artistic la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Ruxandra Balaci face echipă cu ginerele lui Leonte Răutu. Destinele mai multor instituţii culturale din România se află în mâinile copiilor celor care, în urmă cu mai bine de 20 de ani, se evidenţiau într-un sistem şi partid pentru care cărţile, arta sau ideile se numărau printre principalii duşmani. Progeniturile unor personaje care nu doar că au lăudat partidul, ci au contribuit din plin la spălarea pe creier a românilor, au ajuns, astăzi, să conducă instituţii de prim rang ale culturii româneşti. Un astfel de exemplu îl găsim la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, în fruntea căruia se află Ruxandra Balaci şi Mihai Oroveanu.

Ruxandra Balaci este în momentul de faţă director artistic al Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Un personaj care a avut grijă de-a lungul timpului să-şi cultive relaţiile şi prieteniile în presă, dovadă şi laudele nesfârşite la adresa sa.

Există însă şi aspecte din viaţa ei, pe care Ruxandra Balaci se străduieşte să le ascundă de ani de zile. Cum ar fi faptul că este fiica unuia dintre cei cei menţionaţi în „Raportul Tismăneanu”.

Fost viceministru al Culturii, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, director al Şcolii Române de la Roma și director al revistei Viaţa Românească, numele lui Alexandru Balaci apare în Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, fiind menționat la capitolul “Îndoctrinarea populației”. Şi este de ajuns să prezentăm un singur citat din Alexandru Balaci pentru a vedea de ce acesta este prezent în “Raportul Tismăneanu”. “Cultura socialistă nu reprezintă un depozit de cunoştinţe, de idei, de experienţe, ci o valorificare şi o creaţie a tot ceea ce este mai înaintat, mai progresist şi mai luminos pentru om”, scria, spre exemplu, tatăl Ruxandrei Balaci în 1969.

Scandalul ICR

Ruxandra Balaci pare să fie un exemplu pentru toţi ceilalţi directori artistici, şi nu numai, din România. Rar cineva a scris ceva de rău despre aceasta. Laudele şi odele nu contenesc, exact cum se întâmpla în cazul primei doamne a ţării, de dinainte de 1989. Totuşi, numele Ruxandrei Balaci a apărut într-unul dintre cele mai mari scandaluri culturale din ultimii ani.

Este vorba despre expoziția realizată de Institutul Cultural Român (ICR) la New York, în 2008, când a fost prezentată o lucrare care reprezenta un ponei roz, care avea inscripționat pe o coapsă o zvastică. Lucrarea a reprezentat subiect de dezbatere în Senatul României, care a propus chiar şi organizarea unei comisii parlamentare pentru analizarea activității Institutului Cultural Român.

Punctul de vedere al Ruxandrei Balaci de la acel moment a fost unul surprinzător, având în vedere trecutul comunist familiei sale. Zvastica, simbolul duşmanilor sistemului din care făcea parte şi tatăl ei, nu a deranjat-o prea mult pe Balaci, care a precizat că acuzațiile de antisemitism aduse ICR sunt nefondate. Mai mult, cu o aroganţă dusă la extrem, aceasta a susţinut că Senatul este lipsit de orice fel de competență și cultură vizuală.

Pavel Şuşară: “nu cunoaşte deloc arta contemporană”

Nu există însă doar aplaudaci care ridică în slăvi activitatea Ruxandrei Balaci. Directorul artistic de la Muzeul de Artă Contemporană are parte şi de contestatari. Unul dintre ei este Pavel Șușară, autor, critic și istoric de artă, poet și scriitor român, cercetător de istoria artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română, care se îndoia de calitățile Ruxandrei Balaci de a conduce Muzeul.

“Directorii Muzeului…, Mihai Oroveanu şi Ruxandra Balaci, sunt incompatibili pentru un proiect comun. Deşi Oroveanu cunoaşte în detaliu arta contemporană românească, tocmai ofensiva detaliului i-a obturat accesul la ansamblu şi a provocat grave rătăciri ale criteriilor în delicata campanie de achiziţii, în vreme ce Ruxandra Balaci, care nu cunoaşte deloc arta contemporană românească, s-a rătăcit dramatic într-un fel de esperanto al limbajelor artistice şi a invalidat, ipso facto, opţiunile lui Oroveanu. (…) Din perspectiva lui Oroveanu, contemporaneitatea este o problemă de calendar, adică tot ce mişcă este contemporan, pe când din perspectiva Ruxandrei Balaci, contemporaneitatea este ceea ce nu s-a născut încă, adică virtualitate pură”, scria Pavel Șușară.

Echipă cu ginerele ideologului PCR

Şi că veni vorba despre Mihai Oroveanu, directorul general al Muzeului de Artă, trebuie spus că acesta are câteva ceva în comun cu Ruxandra Balaci. Mai exact, Mihai Oroveanu este căsătorit cu Anca Oroveanu, profesoară la Facultatea de Istoride și Teoria Artei, fiica lui Leonte Răutu, fost important politician comunist. Leonte Răutu a devenit membru al PCR în 1931, plecând în URSS după ce Basarabia a fost anexată.

După al doilea Război Mondial a devenit unul dintre ideologii Partidului Comunist Român, fiind din 1956 până în 1965 șeful Direcției de Propagandă și Cultură al Partidului Muncitoresc Român (viitorul PCR). Leonte Răutu a mai fost secretar al CC al PCR (1965-1969), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1969-1972), rector al Academiei de Studii Politice “Ștefan Gheorghiu” din București (1972-1982). La fel ca și tatăl Ruxandrei Balaci, socrul lui Oroveanu este amintit în Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, întocmit de Vladimir Tismăneanu. George Tarata

Sursa: Ziua

Ruxandra Balaci a primit însemnele de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor

Ambasadorul Franței la București, Philippe Gustin, îi va acorda, miercuri, Ruxandrei Balaci însemnele de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor, în cadrul unei ceremonii organizate la Reședința ambasadorului, informează un comunicat de presă.

În cadrul aceleiaşi ceremonii, Dorina Lazăr, directorul Teatrului Odeon, profesorul Mircea Angelescu, Damian Drăghici, consilier de stat, profesorul Andrei Pippidi, pianista Ilinca Dumitrescu şi actriţa Maia Morgenstern vor fi decoraţi cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler.

Ordinului Artelor şi Literelor reprezintă un important omagiu adus personalităţilor ce se disting prin creaţia artistică de excepţie în domeniul culturii şi comunicării sau prin contribuţia esenţială adusă la răspândirea artelor şi literelor în Franţa şi în lume.

Ruxandra Balaci este director artistic fondator al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (din 2002), alături de Mihai Oroveanu. Născută în 1965, Ruxandra Balaci a fost director ştiinţific al primul site de arte vizuale românesc, romanian-art.com, între 2001 şi 2003, fondator şi şef al departamentului de artă contemporană al Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti (1994-2001), membră a Consiliului de Administraţie al Fundaţiei Artexpo din Bucureşti, între 1992 şi 2000, dar și director al departamentului de Arte Vizuale în cadrul Ministerului Culturii, între 1995 şi 1996. Elena Badea

Sursa: DC News

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

– Domnule profesor, omenirea a marcat, în acest an, împlinirea unui secolde la declanşarea Primului Război Mondial. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, acest sinistru al istoriei, care a provocat moartea a circa 17milioane de oameni? Sigur că, în esenţă, ne gândim la numărul de morţi şi la uriaşele distrugeri materiale. Dar, în ce priveşte […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

Ceea ce stim despre avangarda literara, artisica in general, este ca ea reprezinta factorul dinamic in miscarea artei, ca are rolul noului fata de vechi, ca este deschizatoare de drumuri, precursoare a artei viitorului, sondand noi cai de exprimare, impulsionand cursul literaturii, al artei, spre noi orizonturi, respingand traditia ca factor fosilizant, retrograd. Din acest […]

La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]