“În plin avânt al comunizării României, valurile de teroare politică în forma “loturilor” de condamnaţi de “tribunalele poporului” deveniseră aproape fapt comun. Consilierul sovietic, sub acoperire, Denis Patapievici a instrumentat delaţiunile prin care s-a fabricat “Lotul de la Finanţe”. Ministrul Aurel Vijoli şi elita finanţiştilor români au fost judecaţi şi condamnaţi sub acuzaţia de introducere a politicilor monetare liberal-titoiste, în dauna “învăţăturilor progresiste“, cu care consilierii lui Stalin au venit să lichideze reacţionarismul din gândirea înalţilor demnitari, de care noul regim nu se putea, încă, debarasa. Generalul sovietic, şef al consilierilor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, a implementat reeducarea prin munca silnică a elitelor ţării şi a instrumentat “Lotul de la Canal””, citeste si comenteaza …

Semnalat de Ziaristi Online

Foto: Laurentiu Galmeanu

Lista retinutilor in revolutie publicata de SSPR in Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010. Lista cuprinde doar pe cei care au primit certificate conform legii 341/2004 si nu ii include pe cei care au primit titlul de “ranit si retinut”, pentru care s-a publicat o lista separata. O observatie care se impune este aceea ca exista un numar foarte redus de certificate de „retinut”(chiar daca ii adugam aici si pe cei “raniti si retinuti”, care nu se regasesc pe lista de mai jos). Numai la Timisoara au fost 978 de retinuti. Aceasta inseamna ca o parte insemnata dintre cei retinuti in revolutie nu au cerut certificat de revolutionar sau nu au cerut preschimbare conform legii 341/2004. Intr-unele cazuri, lipsa cererii de preschimbare se explica prin faptul ca persoanele respective au murit citeste si comenteaza …

Lista publicata de SSPR In Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010 cu persoanele care au dobIndit certificatul de “ranit si retinut” in revolutie, conform Legii 341/2004. Exista destule persoane care au fost ranite si retinute in revolutie dar, din diferite motive, au primit doar titlul de ranit sau doar titlul de retinut. Asta, in vreme ce lista „participantilor” sau cea a „luptatorilor remarcati prin fapte deosebite” este aproape interminabila. Dupa 20 de ani de la revolutie credem ca se impune o reparatie morala, chiar daca tarzie, in sensul in care trebuie sa beneficieze de certificat de revolutionar cu toate drepturile (multe) ce decurg de aici, exclusiv cei retinuti, raniti sau urmasii celor decedati. Aceasta ar fi o asanare morala binevenita dupa atatia ani de impostura comunista. citeste si comenteaza …