Metode, mijloace si actiuni subversive care au vizat destramarea Romaniei, 1919-1944(Martiri Romani)
Army/Intelligence, Editorialele editiei, Spirit romanesc | 3 noiembrie 2010 | Aciduzzul
Drd. Alin Spanu
Dictatul impus în fosta capitală a imperiului habsburgic, Viena, la 30 august 1940, de miniştrii afacerilor externe ai Germaniei şi Italiei a obligat România să cedeze Ungariei o parte din Transilvania (1) cu o suprafaţă de aproape 50.000 kmp, a cărei populaţie cuprindea, după datele stabilite de Instituitul Central de Statistică al României, la 1 ianuarie 1940, 2.612.102 locuitori, dintre care 1.314.654 români, 969.176 unguri şi 328.272 de alte naţionalităţi (germani, evrei, ruteni, slovaci etc.). Sentinţa de la Viena a urmărit un dublu scop: pe de o parte, a dorit să slăbească politic şi să aservească economic România, deoarece, după 1918, a fost un element constant în politica respectării tratatelor citeste si comenteaza …
















… uciderea a peste 40.000 români care nu înţelegeau să intre în raiul oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români omorâţi de unguri şi secui intră: 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte. “Nu cu argumente filosofice şi umanitare vei convinge pe aceşti tirani, ci cu lancea lui Horea” (Avram Iancu). Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la Pojon-Bratislava, declară independenţa naţiunii maghiare, desfiinţarea obligaţiilor feudale, a iobăgiei, dar şi, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria,