“Zilele trecute, in sfarsit, opinia publica din Romania a luat act cu satisfactie de aprobarea raportului intocmit de Comisia de mediere pentru solutionarea textelor adoptate in redactari diferite de catre cele doua Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica. Toata lumea a rasuflat usurata – mai putin membrii fostei politii politice bineinteles – ca dupa atata asteptare, amanari si tergiversari, aceasta lege atat de importanta pentru recapatarea demnitatii noastre nationale va fi trimisa, spre promulgare, presedintelui Romaniei. Numai ca, surpriza de proportii, dupa ce senatorii au votat fara probleme cele 108 propuneri ale Comisiei de mediere ‑ fie textele Senatului, fie cele ale Camerei Deputatilor si nu putine texte comune, rezultate din cele doua variante – s-a strecurat in finalul raportului o chichita de ultima ora care amana din nou, pentru a cata oara, promulgarea si intrarea in vigoare a „legii Ticu”.

Astfel, cu de la sine putere, membrii comisiei de mediere au gasit de cuviinta ca, in final, respectiv la pozitia 109, sa introduca un „Articol nou”, si anume art. 24. Urmarea imediata a acestei nepermise adaugiri – si paguboasei incapatanari a unora de a fi totusi luata in consideratie – este faptul ca proiectul urmeaza a fi retrimis spre discutare sub acest din urma aspect Camerei Deputatilor, zic unii, ba chiar camerelor reunite, zic altii. Sigur, insa ca, pana una alta, mai va pana la declansarea „Dosariadei”.

Pe de alta parte, trebuie subliniat faptul ca „Articol(ul)” nou este, si‑mi pare rau ca trebuie s-o spun, o aberatie juridica de zile mari. Dar iata acest buclucas art. 24: „Orice alte prevederi legale in vigoare contra reglementarilor prezentei legi privind regimul documentelor nu pot fi invocate pentru a impiedica aplicarea acesteia”. Este de-a dreptul ridicol ca membrii vreunui organism statal sa poata interzice cetatenilor Romaniei sa invoce prevederile unor alte legi aflate in vigoare.

Ceea ce aduce „nou” varianta textului ce defineste „politia politica”, aflat la pozitia 47, contrazice flagrant ratiunile pentru care art. 2 din aceeasi lege „asigura dreptul de acces la informatiile de interes public,… al persoanelor care ocupa urmatoarele functii”. in varianta Senatului, textul prevedea ca „Prin politie politica se inteleg acele structuri ale Securitatii create in scopul mentinerii puterii discretionare a fostului Partid Comunist Roman, prin suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”.

Era vorba despre o definitie a „politiei politice” cat se poate de echilibrata, rezultata in urma a numeroase dezbateri, si care ii incrimina doar pe acei securisti care au actionat explicit impotriva drepturilor si libertatilor funda­mentale ale omului. Insa sa vedem ce au reusit sa scoata membrii Comisiei de mediere din logica si ratiunea acestui articol:

„Prin politie politica se inteleg toate acele structuri ale Securitatii create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitar comuniste, precum si pentru suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”. Are loc astfel o nepermisa incriminare globala, de-a valma, a tuturor lucratorilor fostei Securitati, chiar si a celor care, de exemplu, au lucrat in domeniul contraspionajului economic sau militar. Domenii care nu au nici un fel de legatura cu politia politica si care fiinteaza in toate marile democratii ale lumii. Iar gafa cu Securitatea a actionat pentru „instaurarea” puterii totalitar comuniste in Romania, si nu dupa instaurarea fortata a acestei puteri, poate fi privita ca banala eroare de exprimare!

Retin aici numai ca aceasta neasteptata incriminare in integrum vine la putin timp de la inaintarea unei propuneri legislative privind modificarea prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Pe scurt, proiectul prevede ca doritorii de demnitati publice din cele enuntate la art. 2 lit. a-z, fosti membri ai politiei politice si persoanele cu antecedente penale sa nu poata intra in Parlament.

Propunerea legislativa survenita intr-un moment in care se vorbeste atat de asanarea vietii noastre politice, a fost salutata de mass-media si de reprezentantii societatii civile. Ma intreb daca, dupa incriminarea in corpore a fostei Securitati ca „politie politica”, vor mai exista suficienti sustinatori ai modificarii si in acest sens a legii electorale.
Pe de alta parte, inca de la alegerile trecute am constatat cu surprindere ca Legea nr. 68/1992 nu cuprinde o interdictie pentru persoanele cu antecedente penale de a candida.

Asa cum, de pilda, se prevede in Legea pentru organizarea judecatoreasca. De ce n-ar functiona o asemenea interdictie si in cazul parlamentarilor. Ar exista un minim de garantie sociala ca persoana care aspira la o demnitate publica se bucura de stima, consideratia, respectul celor din jur si care alcatuiesc laolalta reputatia (prestigiul) unui om”. (Adevarul – 19 octombrie 1999)

Sursa: Corneliu Turianu

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Aniela Radu AVEAM 11 ANI.Totul s-a petrecut in fata blocului meu din Strada Drumul Taberei nr.14, Sector 6, Bucuresti. Eu nu pot uita imaginile respective, nici mirosul de sange si nici strigatele militarilor chemati, debarcati din autocare si vanati in fiecare noapte in fata MAPN-ului pentru asa-zisa “Revolutie”!! Apartamentul meu era sub foc continuu tras […]

Ciudatul personaj pripasit sub pulpana lui Traian Basescu in urma cererii unui agent antiroman si a unui oligarh transnational, bloggerul Vladimir Ilici Tismaneanu, declama sus si tare pe canalele retelei sale ca raportul ticalos cu care a otravit societatea romaneasca din ignoranta teribila a presedintelui Romaniei nu a fost contestat decat de catre “marginali” “nefrecventabili”. […]

“În plin avânt al comunizării României, valurile de teroare politică în forma “loturilor” de condamnaţi de “tribunalele poporului” deveniseră aproape fapt comun. Consilierul sovietic, sub acoperire, Denis Patapievici a instrumentat delaţiunile prin care s-a fabricat “Lotul de la Finanţe”. Ministrul Aurel Vijoli şi elita finanţiştilor români au fost judecaţi şi condamnaţi sub acuzaţia de introducere […]

Fiica lui Alexandru Balaci, scriitor comunist responsabil cu îndoctrinarea populaţiei, este director artistic la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Ruxandra Balaci face echipă cu ginerele lui Leonte Răutu. Destinele mai multor instituţii culturale din România se află în mâinile copiilor celor care, în urmă cu mai bine de 20 de ani, se evidenţiau într-un sistem […]

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru nationalizarea unor imobile Publicat in BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950 ART. 1 Pentru intarirea si dezvoltarea sectorului socialist in economia R.P.R; Pentru asigurarea unei bune gospodariri a fondului de locuinte supuse degradarii din cauza sabotajului marei burghezii si a exploatatorilor care detin un mare […]