Violeta Petre
Intenţia ministrului Finanţelor Publice Sebastian Vlădescu de a introduce din acest an, cel mai probabil din trimestru al doilea, impozitul forfetar în peste 26 de domenii, considerate ‘’de risc’’, printre care se numără şi HoReCa, în vederea reducerii evaziunii fiscale, nu a făcut altceva decât să încingă spiritele.Ar putea fi şi o excepţie, agenţiile de tusim, care se pare că au scăpat deocamdată la presiunea ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea. Cert este un lucru, cam toată lumea o consideră o consideră o măsură bună, oarecum justificată, deşi există şi voci care susţin că a venit cam prea târziu sau, din contră, că nu este bine ales momentul, ţinând cont de criza financiară actuală. Sunt şi păreri conform cărora nu s-ar proceda corect faţă de cei care lucrează cinstit şi au realizat investiţii mari, cum este cazul operatorilor hotelieri.

Nu în ultimul rând, aplicarea impozitului forfetar ar mări semnificativ încasările bugetare, aportul turismului la PIB ar putea fi chiar dublat, dacă s-ar aduce la lumină ‘’zona gri’’, apreciază oamenii din industrie. Reversul ar fi falimentarea unor unităţi şi implicit, creşterea şomajului, după modelul microîntreprinderilor aduse la sapă de lemn odată cu aplicarea impozitului în 2009.

Pe lista unităţilor care ar urma să plătească forfetarul, conform propunerilor Ministerului Finanţelor Publice, se numără hotelurile, facilităţile de cazare, restaurantele, agenţiile turistice şi tur-operatorii.

“Teoretic, impozitul pe restaurante şi pe ce mai vor cei de la Finanţe să pună este o măsură bună. Şi alte ţări din Vest au mai avut genul acesta de abordare, dar între timp au renunţat la el. Nu cred însă că este momentul potrivit, în condiţiile în care toată lumea luptă pentru supravieţuire. Nu va duce decât la falimentele multor unităţi şi implicit şomaj”, declară Ionuţ Negoiţă, care deţine alături de fratele său Robert hotelul Rin Grand din Bucureşti.

El dă exemplul microîntreprinderilor, unde aplicarea forfetarului în 2009 a falimentat multe unităţi. Teoretic, s-au rezolvat nişte lucruri, au ieşit la lumină profiturile. În realitate, s-au desfiinţar câteva zeci de mii de locuri de muncă, spune omul de afaceri care este de părere că înainte de luarea unei decizii ar trebui realizat un studiu pentru a vedea ce variantă ‘’este mai bună’’ pentru întreaga economie.

Şi Paul Mărăşoiu, preşedinte şi CEO al Peacock Hotels / Global Hotel Management – companie de consultanţă în proiecte de investiţii hoteliere, vorbeşte de posibilele efecte negative ale legii, în cazul în care va apărea în forma vehiculată.

‘’Dacă ne raportăm la imaginea generală a sectorului, caracterizat printr-o vădită evaziune fiscală opţiunea este justificată. Însă din perspectiva marilor operatori hotelieri care respectă legislaţia în vigoare, au realizat investiţii mari şi strâng din dinţi să facă faţă situaţiei actuale, lucrurile nu sunt tocmai corecte‘’, afirmă Mărăşoiu, care este în acelaşi timp director regional pentru România, Moldova şi Bulgaria al lanţului internaţional Golden Tulip Hotel, Inns&Resorts şi presedinte al Romanian Convention Bureau.

El mai spune că ar trebui făcută disticţia între unităţile care respectă legea şi cele care lucrează la negru, iar exemple pot fi oricând restaurantele de pe litoral din timpul verii, pensiunile din mediul rural, multe neomologate şi chiar restaurantele obişnuite, pentru că nu dau bon fiscal, ci o simplă notă de plată.

‘’Nu vreau să arăt cu degetul, dar multe pensiuni nu sunt omologate şi nu le verifică nimeni, pentru că nu sunt trecute în baza de date. Că se lucrează la negru, inclusiv hotelurile, este un lucru pe care îl ştie toată lumea, este evident. În ţară, cel puţin, toată lumea dă o notă de plată, nu bun fiscal, dacă insişti ţi se dă şi factura‘’, susţine Mărăşoiu, care are o experienţă de peste 25 de ani în industria ospitalităţii.

‘’Evaziune există în modul cel mai clar, vorbim de hoteluri şi restaurante din Bucureşti şi din ţară. Ţine de riscul asumat de fiecare operator‘’, precizează Mărăşoiu.
La rândul lui, Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, se plânge de faptul că autorităţile nu fac nimic pentru a opri turismul la negru, în speciul din mediul rural, ci din contră sunt impozitate pensiunile care–şi plătesc taxele. Aşa se şi explică de ce mulţi întreprinzători din povincie au renunţat să lucreze legal şi au trecut la negru.

‘’Parcă sunt protejaţi tot cei care lucrează la negru, nu au probleme deloc‘’, spune Bădulescu.

Lovitură pentru evazionişti

Ca de obicei părerile celor care au afaceri în domeniu sunt împărţite. Există opinii conform cărora forfetarul ar fi trebuit fixat imediat după 1990, n-ar fi fost rău să se introducă şi sancţiuni de genul radierii sau închiderea activităţii, afirmă proprietarul unui restaurant din Bucureşti sub protecţia anonimatului. Forfetarul ar aduce la lumină ‘’zona gri’’ şi de ce nu, chiar şi bacşişul.

‘’Ca idee, eu aş fi impozitat activităţile în România şi cu sancţiuni de genul-radierea şi închiderea activităţii în caz de neplată într-un termen de 6-7 luni maxim. Primăriile eliberează autorizaţii de fucţionare pe acest principiu simplu şi nimeni nu mai comentează nimic.Se plătesc taxe în funcţie de activitate şi număr de locuri’’, declară omul de afaceri.
Aceasta apreciază că altfel ar fi fost situaţia dacă forfetarul ar fi fost stabilit la momentul potrivit si cel mai probabil efectele s-ar fi văzut şi în buget.

‘’Părerea mea despre impozitul forfetar nu este influenţată de faptul că şi eu am o participare într-un restaurant. Impozitul forfetar ar fi trebuit introdus imediat după 90 în multe din activităţile desfăşurate în această ţară, unde economia subterană are o proporţie alarmantă. Cred că dacă s-ar fi apelat la acest impozit, bugetul ţării ar fi arătat cu totul altfel în acest caz’’, afirma omul de afaceri, care şi-a mutat restaurantul din provincie în Bucureşti, deoarece plăteşte o chirie mai mică.

De efectele pozitive ale forfeturului vorbesc şi reprezentanţii firmei de consultanţă Nexia, care susţin că acesta ar putea reduce evaziunea fiscală.

‘’Aplicarea în anumite domenii a prevederilor impozitului forfetar va încuraja afacerile “sănătoase” care nu mai sunt obligate să concureze pe piaţă cu “evazioniştii”. Se încurajează de asemenea şi stabilitatea forţei de muncă care va fi plătită în mod corect şi nu la “negru”’, afirmă Luminita Ristea, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Nexia România.

Trebuie identificate însă cu atenţiile domeniile de ‘’risc’’. Şi nu în ultimul rând, ar putea fi fiscalizat şi bacşişul aşa cum se întâmplă în alte ţări, unde acesta este trecut la nota de plată.
‘’Impozitul forfetar se poate aplica în cazul anumitor domenii, care dintr-o analiză fiscală pe o perioadă de timp mai mare, se dovedesc a fi domenii de risc în declararea şi achitarea corectă a impozitelor. Ne referim îndeosebi la acele “zone” care sunt în directă relaţie cu individul (persoanele fizice ) care nu sunt educate să solicite bonuri fiscale/chitanţe. De asemenea “bacşişul” se poate fiscaliza şi astfel impozita. Sunt ţări în care la restaurant la nota de plata se adaugă 10% “bacşiş ”(tip)’’, afirmă Ristea.

Nexia International este o reţea de firme de audit şi consultanţă prezentă, prin 520 de birouri, în peste 100 de state, cu afaceri de peste 2,2 mld. $ in 2008.

Udrea nu vrea forfetar pentru agenţiile de turim

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea declara la mijlocul lunii ianuarie că nu este de acord cu introducerea impozitului forfetar pentru agentiile de turism, susţinând că evaziunea fiscală nu este un fenomen de masă în acest sector. Se pare că a şi avut succes. Traian Bădulescu afirmă că Finanţele au renunţat între timp la ideea introducerii forfetarului pentru agenţiile de turism. Cel puţin deocamdată.

‘’Agenţiile de turism au fost trecute la grad mare de risc, deşi noi evităm pe cei care nu dau facturi spre deosebire de alţii‘’, declară Bădulescu.

El afirmă că deşi este numit ‘’prioritate naţională’’ nu se poate spune despre turismul românesc că este protejat fiscal şi în plus, nu există încă o lege a turismului. Mai trebuie să treacă de Parlament. Pe lista facilităţilor presupuse de acest act normativ se numără reducerea TVA-ului de la 19% până la 9%, urmând exemplul unor ţări precum Germania şi Austria, unde micşorarea taxei a contribuit la dezvoltarea turismului intern.

Din păcate, reducerea de 9% vizează doar cazarea şi micul dejun, dar nu priveşte şi alimentaţia,.se plânge Bădulescu. Nu trebuie uitate şi taxele hoteliere fixate de autorităţile locale, cu precizarea ca banii nu revin în turism, ci sunt folosiţi pentru nevoile comunităţii.

Dacă sectorul ar fi sprijinit într-adevăr s-ar putea miza pe dezvoltarea lui, luând drept exemplu turismul rural, care a beneficiat până în 2000 de o serie de facilităţi, lucru care a dus la amploarea fără precedent a sectorului, susţine Bădulescu.

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu vrea să introducă impozitul forfetar pentru 26 de domenii, urmând să fie aplicat cel mai tarziu din trimestrul al doilea. În opinia lui se pare că principala problemă va fi definirea noţiunii de vad comercial. “In aceste zone (impozit pe numarul de mese, de camere, de paturi -n. r.) va trebui găsit un parametru de impozitare, şi va mai trebui găsit ceva … va trebui definită noţiunea de vad comercial. Aici vom avea principala problemă în opinia mea, nu dacă impozitîm suprafaţa, numărul de scaune, lungimea barului sau puterea boxelor dintr-un bar”, a declarat Vlădescu.

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!