Bibiana Stanciulov are 57 de ani şi este plină de energie. Nu ai zice vazând-o că nu a mai avut un concediu de 10 ani şi că nu prea are timp sa stea pe acasă. De altfel, nu e week-end să nu o vezi la târgurile de produse tradiţionale Spune că trebuie să vină, să le vorbească oamenilor despre magiunul de Topoloveni, făcut după o reţetă din 1914. Lumea trebuie să îi cunoască calităţile, să afle cât mai multe despre singurul produs românesc protejat la nivelul UE. Aşa îşi face ‘’publicitate’’ de ani de zile, împreună cu Diana, fiica ei, de care este tare mandra, iar rezultatele încep să se vadă.

Premiile internaţionale au mărit vânzările

Deşi este mulţumită de nivelul actual la care a ajuns bussinesul, Stanciulov nu poate să nu-şi exprime amărăciunea cu privire la rezerva cu care i-au privit românii magiunul la început.

‘’Ne-am creat deja un tip de consumat fidel, producţia a crescut ca vânzări, de 3-4 ori faţă de anul trecut, iar asta se datorează în primul rând premiilor internaţionale. Românul este susceptibil faţă de tot ce e românesc şi dacă mai scrii şi că e natural te suspectează întru totul, pentru că nu există cultură, nu ştie ce înseamnă natural‘’, declară Stanciulov.

Ce înseamnă magiun de Topoloveni? Reţetă autentic românească din anii 1900 sau mai bine zis din 1914, Maximilian Popovici fiind cel care a adus primele cazane pentru industria alimentară în România, iar prima industrie a fost a chiar cea a magiunului, spune Stanciulov. Care e procesul de producţie? Fierberea prunelor, fără eliminarea pieliţei, se face în vase speciale cu pereţi dubli la temperatură controlată: îndepărtarea apei în condiţii menajante, păstrând intactă compoziţia şi calităţile sanogene ale prunelor proaspete. Trebuie reţinut că integrarea pieliţelor în produsul final măreşte calitatea nutriţională. De altfel, produsul final este bogat în substanţe biologic active, adică fibre dietetice, vitamine, minerale, antioxidanţi.

Procesul de fabricaţie presupune 14 ore de fierbere, după care urmează cinci zile de răcire, ambalare şi distribuţie către majoritatea hipermarketurilor şi supermarketurilor din România. Magiunul nu conţine E-uri. Stanciulov se fereşte chiar să folosească noţiunea de conservă de fruct, tocmai pentru ca asta ar putea duce pe cumpărători cu gândul la conservant.

Mulţi ar putea spune că preţul este mai mare, comparativ cu cel al celorlalte produse de pe piaţă, şi despre ale căror ingrediente nu vrem să ne pronunţăm. Într-adevăr, magiunul de Topoloveni e mai scump, dar nici nu are cum să nu fie, dacă pentru un kilogram de magiun se folosesc 4-5 kg de fructe ajunse la maturitatea coacerii.

Reţetă de la 1914

Patroana fabricii din Topoloveni spune că magiunul e făcut după o reţetă tradiţională dusă la nivel de fabrica, respectată însă întru totul, e autentică.

‘’Acel cazan ţărănesc s-a transformat în cazanul nostru duplicat, ceea ce înseamnă că pruna îşi păstrează toate calităţile ei datorită fierberii la temperatură controlată şi păstrării pieliţei, practic se elimină doar sâmburele’’, afirmă Stanciulov. I-a fost destul de greu să refacă ‘’tehnologia’’ de altădată, a avut chiar şi o contribuţie la îmbunătăţirea PNDR, adică a convins autorităţile responsabile de la Ministerul Agriculturii să accepte modul de producţie tradiţional, care este cu totul altceva.

‘’Sunt cazane duplicat facute special pentru magiun, a trebuit să vină cineva în fabrică să le construiască. Datorită mie s-a dat o ordonanţă la minsiter, că dacă ai produse tradiţionale, lucrezi pe utilaje tradiţionale. Îmi cereau să lucrez pe cazane închise, păi pe unde ieşea apa din prună? ‘’, spune Stanciulov. Utilajele au fost aduse de la Panini şi Tecmon, dar nici cu italienii nu i-a fost uşor, adică ei nu au voie să exporte utilaje care n-au capac închis ermetic, aşa că soluţia a fost să facă capace rabatabile.

Investiţiile, în sumă de peste 500.000 euro, au fost însă necesare pentru că altfel nu se putea obţine IGP-ul (Indicaţie Geografică Protejată) şi nu se putea înregistra produsul la Bruxelles. ’’Sunt singura cu protecţie la nivel naţional, am făcut asta în 2009, iar tot atunci ne-am înregistrat la Bruxelles’’, declară antreprenorul.

Banii au provenit de la bancă (BCR), proiectul pentru modernizarea fabricii de magiun a fost declarat eligibil în prima parte a anului 2008, ultimii bani fiind primiţi în martie 2010. După această experinţă de doi ani, Stanciulov a ajuns la concluzia că fondurile europene nu sunt chiar accesibile IMM-urilor şi oamenilor fără bani.

De la radio la comerţ şi apoi…magiun

Bibiana Stanciulov a terrminat sociologia, a lucrat în învăţământ, la servicii personal, prin 1990 a ajuns la Radio România Actualităţi, unde a avut şi o emisiune. Constelatia Omului se numea, era redactor şi reporter sau mai bine zis făcea de toate. În 1993 şi-a făcut o firmă, pentru că era văduvă şi avea un copil de crescut. Nu i-a fost deloc uşor. A făcut comerţ, cu produse alimentare, cereale, combustibili, chiar anvelope, a încercat şi producţie agricolă. La Topoloveni a ajuns prin 1996; cumpăra pate de ficat pentru armată.

Câţiva ani mai târziu, prin 2001 participa la licitaţia pentru preluarea secţiei de magiun, după ce fabrica ajunsese în lichidare juridică. S-a luptat cu Componente Auto, dacă nu câştiga ea, probabil că din fabrica de magiun nu mai era mai nimic azi. A făcut producţie chiar din primul an, vreo 20 de tone, deşi utilajele din fabrică nu mai fuseseră folosite de multă vreme. Un an mai târziu a luat un premiu pentru excelenţă de la UGIR. ‘’Toţi mă ştiau că eu cumpăr în general pentru armată, nu le-a venit să creadă. Gem, magiun, marmeladă, ăsta e principiul, toţi ziceau, ce-o să facă aia. În 2004 m-am înregistrat ca produs traditional’’, spune Stanciulov.

Primele exporturi la butoaie de 250 kg

Până în 2009 tot magiunul pleca la export în butoaie de 250 kg ca materie primă pentru nemţi şi austrieci. Ei îl puneau în borcănele şi îl vindeau la preţurile de la ei. Cam atunci a luat şi Stanciulov decizia să înceapă să vândă la borcan.

‘’Nimeni până la mine nu a încercat să facă analiza produsului, să-i arate calităţile nutritionale, sunt doi oameni directorul de producţie de la Topoloveni – Cecilia Găgeanu şi profesorul Gheorghe Mencinicopschi care mi-au dat încredere. Fără Mencinicopschi nu aveam niciodată curajul să pun magiun în borcan şi să-l dau la vânzare, rămâneam la nebunia cu exportul’’, susţine Stanciulov.

În urma investiţiei de 500.000 euro a ajuns la o capacitate de producţie de circa 300 tone de magiun anual, adică un million de borcane. Poate să facă şi 100 de tone de dulceaţă din fiecare fruct, are deja de căpşuni şi se mai gândeşte la alte două, nu vrea să spună despre ce este vorba deoarece se teme că nu o să găsească fructele. Nu va face însă niciodată aceste cantităţi, pentru că nu poate să depindă de piaţă, nu-şi permite practic. ‘’Trebuie să lucrez cumva în lohn.. trebuie să acopăr datoriile şi creditele din spate’’, declară omul de afaceri.

Marea noutate a acestei veri, ultimul produs scos recent pe piaţă, este dulceaţa de căpşuni, un produs fără zahăr, înregistrat la OSIM. În locul zahărului a fost folosit suc concentrat de măr natural. S-a ales această variantă deoarece sucul ridică valoarea nutriţională a dulceţii, în urma analizelor s-a dovedit că are 5% fibră alimentară şi peste 37% fructoză, deoarece mărul e bogat în pectine.

Ceea ce a rezultat e un produs permis persoanelor bolnave de diabet şi copiillor, un produs care se face la fel de greu ca şi magiunul. Spre deosebire de magiun, care poate fi cumpărat din reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri, dulceaţa de căpşuni va putea fi găsită doar la târgurile de produse tradiţionale, alte manifestări de gen, precum şi în magazinele de profil sau cele de proximitate unde a fost acceptat magiunul la începuturi. Acum a făcut doar circa 30.000 de borcane de dulceaţă de căpşuni, pentru că Stanciulov nu are bani să producă mai mult, practic nu-şi permite să stea pe stocuri.

Fructele provin din ţară, însă s-ar putea apela în curând şi la importuri, pentru că este destul de greu să găseşti la noi anumite fructe şi la cantităţile solicitate. Oferta firmei include şi zacusca de vinete, realizată tot după metoda tradiţională, care s-a vândut foarte bine anul trecut.

Principala provocare pentru perioada următoare o constituie ieşirea pe piaţa externă, de data asta la borcan, după ce magiunul de Topoloveni a fost certiifcat de International Taste&Quality Institute (iTQi). Există ceva discuţii în acest sens. Până la urmă de ce ar fi mai bună dulceaţa Bon Maman făcută de francezi?

‘’Când magiunul va exploda afară, va fi nevoie sa mai lucreze sub reţeta mea şi alţi oameni, de acum în 5-10 ani. Va avea acelaşi impact cum are şunca italienească. Cu ce este mai bună dulceaţa Bon Maman a francezilor?’’, se întreabă Stanciulov.

Bibiana Stanciulov
57 de ani, de profesie sociolog
Deţine SC Sonimpex Com Serv SRL, firma de familie, cu 25 angajati, in general rude si prieteni foarte apropriati
În 2004 Magiunul de prune de Topoloveni a fost inclus pe lista cuprinzând indicaţiile geografice şi denumiriele de origine protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare

2009 denumire protejată naţional
2010 furnizor al Casei Regale a României
2010 International Taste&Quality Intitute (ITQI)

Sursa: Smart Agri Magazin

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!