În revista săptămânală Der Spiegel din Republica Federală Germania au fost publicate în primăvara anului 1989 două articole referitore la o acţiune strict secretă desfăşurată în România, în care au fost implicaţi specialişti ai companiei vest-germane “Messerschmitt-Bölkow-Blohm” (MBB). Conform celor care au lansat ştirea respectivă (falsă, în opinia noastră), Nicolae Ceausescu a primit ajutor din partea firmei MBB pentru construirea unei fabrici de rachete “Condor II” în România.

Cu acel prilej s-a încercat să se speculeze faptul că Nicolae Ceauşescu avea relaţii foarte bune cu preşedintele Egiptului, Muhammad Hosni Mubarak, pentru a se acredita ideea că autorităţile de la Bucureşti in­ten­ţionau să fabrice o versiune a rachetei sol-sol “Condor II”, cu rază medie de acţiune, cu ajutorul specialiştilor egipteni şi vest-germani.

Programul de fabricare a rachetei “Condor II” a fost iniţiat de Argentina după înfrângerea militară pe care a înregistrat-o în arhipelagul Falkland în faţa unui corp expediţionar britanic (1982). În acest sens, au­torităţile de la Buenos Aires au contactat specialişti din cadrul fir­mei “Messerschmitt-Bölkow-Blohm”, în scopul dezvoltării rachetei “Condor I” (utilizată pentru explorarea spaţiului cosmic).

Cheltuielile mari impuse de programul respectiv i-au determinat pe argentinieni să caute soluţii de finanţare fezabile. Iniţial, aceştia au găsit sprijin în Egipt, autorităţile de la Cairo fiind interesate să deţină o armă modernă, cu o rază de acţiune de 900 km, dotată cu un focos convenţional sau chimic, în greutate de 450 kg.

Ulterior, la proiectul respectiv s-a alăturat Irakul, fapt ce a nemulţumit atât autorităţile israeliene, cât şi pe cele americane, deoarece Saddam Hussein ar fi putut să utilizeze tehnologia de fabricaţie a rachetei “Condor II” în cadrul propriilor programe de construire a rachetelor, cu care să ameninţe apoi Israelul.

Controversele din jurul proiectului “Condor II” au fost numeroase la sfârşitul anilor ’80. În primul rând, acesta a generat efecte negative în relaţiile politice şi militare dintre Argentina şi SUA. Au­to­ri­tăţile de la Washington au criticat iniţiativa guvernului de la Buenos Aires, considerând că argentinienii doreau să îşi ia revanşa în faţa britanicilor, după înfrângerea sufe­rită în anul 1982, în arhipelagul Falkland. În plus, la proiectul respectiv erau an­g­ajate “Messerschmitt-Bölkow-Blohm” şi compania ita­liană “Fiat-Snia”, iar autorităţile de la Casa Albă puteau fi deranjate de concurenţa făcută firmelor americane de profil de cele două companii vest-europene.

Totodată, liderii politici şi militari americani erau îngrijoraţi de posibilitatea ca tehnologia şi metodele de dezvoltare a rachetelor nucleare “Pershing 2”, cu rază medie de acţiune, la care aveau acces specialiştii de la MBB, să ajungă în po­sesia principalului inamic, Uniunea Sovietică, prin intermediul ţărilor din Orientul Mijlociu.

În al doilea rând, proiectul “Condor II” a avut implicaţii în Orientul Mijlociu, în ecuaţia respectivă ma­nifestându-se cu putere atât interesele politice, economice şi militare ale unor state din zonă (Egipt, Irak, Israel), cât şi cele ale SUA, Republicii Federale Germania şi Italiei. Fiecare parte a încercat să îşi apere cât mai bine interesele şi în acest sens s-a apelat inclusiv la influenţa pe care o avea mass-media în modelarea opiniei publice.

Pe un asemenea fond, în pri­mă­vara anului 1989 apare menţionat numele lui Nicolae Ceauşescu în revista Der Spiegel. Semnatarul articolului s-a străduit să convingă opinia publică de faptul că “diabolicul” lider român dorea să fa­brice racheta “Condor II”, implicând în proiect specialiştii companiei “Messerschmitt-Bölkow-Blohm”. Conducerea revistei specula astfel, într-un mod cinic, notorietatea internaţională pe care o aveau relaţiile bune ale acestuia cu Muhammad Hosni Mubarak, precum şi faptul că în Egipt fusese testată în luna aprilie 1989 o rachetă în cadrul programului “Condor II”, dezvoltat de MBB.

Autorităţile de la Bonn au dez­minţit categoric faptul că România ar fi primit sprijin din partea RFG pentru construirea de rachete, însă alegaţiile din Der Spiegel au rămas publicate fără nici un drept la replică din partea autorităţilor române….
Sursa: Jurnalul National

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Aniela Radu AVEAM 11 ANI.Totul s-a petrecut in fata blocului meu din Strada Drumul Taberei nr.14, Sector 6, Bucuresti. Eu nu pot uita imaginile respective, nici mirosul de sange si nici strigatele militarilor chemati, debarcati din autocare si vanati in fiecare noapte in fata MAPN-ului pentru asa-zisa “Revolutie”!! Apartamentul meu era sub foc continuu tras […]

Ciudatul personaj pripasit sub pulpana lui Traian Basescu in urma cererii unui agent antiroman si a unui oligarh transnational, bloggerul Vladimir Ilici Tismaneanu, declama sus si tare pe canalele retelei sale ca raportul ticalos cu care a otravit societatea romaneasca din ignoranta teribila a presedintelui Romaniei nu a fost contestat decat de catre “marginali” “nefrecventabili”. […]

“În plin avânt al comunizării României, valurile de teroare politică în forma “loturilor” de condamnaţi de “tribunalele poporului” deveniseră aproape fapt comun. Consilierul sovietic, sub acoperire, Denis Patapievici a instrumentat delaţiunile prin care s-a fabricat “Lotul de la Finanţe”. Ministrul Aurel Vijoli şi elita finanţiştilor români au fost judecaţi şi condamnaţi sub acuzaţia de introducere […]

Fiica lui Alexandru Balaci, scriitor comunist responsabil cu îndoctrinarea populaţiei, este director artistic la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Ruxandra Balaci face echipă cu ginerele lui Leonte Răutu. Destinele mai multor instituţii culturale din România se află în mâinile copiilor celor care, în urmă cu mai bine de 20 de ani, se evidenţiau într-un sistem […]

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru nationalizarea unor imobile Publicat in BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950 ART. 1 Pentru intarirea si dezvoltarea sectorului socialist in economia R.P.R; Pentru asigurarea unei bune gospodariri a fondului de locuinte supuse degradarii din cauza sabotajului marei burghezii si a exploatatorilor care detin un mare […]