Sa incercam depasirea momentului 23 august, chiar daca el a fost detonatorul exploziei comunismului in Romania. La Sinaia, unde regele Mihai se retrasese, inca nu ajunsesera undele cutremurului. Era liniste, aer curat si o atmosfera relaxanta, ca dupa terminarea unei lucrari bine facute. La Bucuresti se instalase un guvern nou, condus de gen. Radescu, care incerca sa lupte cu mijloace modeste impotriva infiltrarii elementelor pro-sovietice in structurile de conducere. Cand rusii au simtit rezistenta l-au trimis imediat pe A.I.Vasinski, “procurorul lui Stalin”. El a inceput imediat actiunea de impunere a unui guvern “prietenos” Moscovei. La 20 ianuarie 1945, Mihai isi pusese regala semnatura pe decretul-lege care dadea mana libera comunistilor si sovieticilor sa inceapa marea teroare:

Art.1.- Sunt vinovati de dezastrul tarii: a) Acei care au instaurat regimul de dictatura si avand raspunderea politica efectiva, au pus in primejdie securitatea statului, prin incheierea de tratate de alianta politica cu Germania hitlerista, prin permiterea intrarii armatelor operative germane pe teritoriul tarii sau prin pornirea razboiului impotriva U.R.S.S. si a Natiunilor Unite. b) Acei care militand printr-o activitate sustinuta pentru o politica externa alaturi de Germania hitlerista, au consimtit la cedarea Transilvaniei de Nord ; c) Acei care prin amenintari, prin acte de teroare sau orice actiune ilegala au urmarit sa impuna Romaniei o orientare politica alaturi de Germania hitlerista; d) Acei care interesat s-au pus in slujba organelor de propaganda germana, activand in scopul de a inlatura si a aservi Romania germaniei hitleriste.

Art.2.- Pentru faptele prevazute la art.1 se va pronunta una din urmatoarele pedepse: a) Munca silnica pe viata ;b) Munca silnica pe timp de 5-20 ani; c) Temnita grea de la 3-20 ani; d) inchisoare corectionara de la 5-10 ani.

Art.3. – Cercetarea si instruirea vinovatilor prevazuti de prezenta lege se va face de acuzatori publici, instituiti conform legii pentru urmarirea si sanctionarea criminalilor de razboi, fiind aplicabile toate dispozitiile articolelor 4,5,6,7,8,9 si 10 din aceasta lege.

Art.4. Judecarea faptelor prevazute de prezenta lege se va face de o instanta denumita Tribunalul special pentru cei vinovati de dezastrul tarii. Dat in Bucuresti la 20 ianuarie 1945. MIHAI I (“ Monitorul Oficial “ , nr. 17, din 27.01.1945). Mascaradele proceselor instrumentate de “acuzatorii publici” si desfasurate in “tribunalele populare” puteau demara in tromba !

1 martie 1945, telefonograma Vasinski – Molotov : “La 10 seara am fost la palat. Am vorbit cu regele. Inca o data i-am repetat cererea mea referitoare la Petru Groza, insistand asupra faptului ca insarcinarea i-a fost data lui, ca unei persoane care corespunde tuturor conditiilor mentionate de mine anterior, in conformitate cu directiva. Regele a raspuns ca el s-a informat cu atentie asupra punctului de vedere al guvernului sovietic si spera ca va putea lua o hotarare in conformitate cu indicatia Guvernului sovietic.

A promis ca va da raspunsul in dimineata zilei de 2 martie, deoarece trebuie sa indeplineasca toate procedurile constitutionale. Regele a subliniat in repetate randuri dorinta sa de a pastra pe deplin cele mai bune relatii cu Guvernul sovietic.” (Arhivele Statutului Bucuresti, colectia Xerocopii Rusia, pachetul XIII, doc.5,f.21)

Ca sa vezi, la 2 martie 1945, Mihai I l-a insarcinat pe dr. Petru Groza cu formarea noului guvern, fara a tine cont de solicitarea lui Iuliu Maniu de a forma un guvern “de colaborare”. Ce coincidenta, nu? Iar la 6 martie 1945, primul guvern comunist era instalat. Partidele istorice au fost lasate in voia sortii, ba chiar indemnate la non-combat:

“Maniu a tinut totdeauna personal legatura cu Palatul Regal, exprimandu-si in nenumarate randuri regretul ca suveranul a pus girul consimtamantului sau pe actul de la 6 martie 1945. In ultima vreme, se pare ca in audientele solicitate la suveran, cei doi presedinti de partide ( Maniu si Dinu Bratianu ), au fost sfatuiti sa inceteze orice fel de actiune care ar putea dauna intereselor tarii si care ar privi raporturile de sincera prietenie si buna colaborare cu U.R.S.S. Faptul acesta, conjugat cu imprejurarea atentiunei deosebite pe care Uniunea Sovietica a acordat-o factorului nostru constitutional, prin decorarea regelui si predarea cu solemnitate a celor doua avioane, precum si lipsa de invitatie la aceste solemnitati a domnilor Maniu si Dinu Bratianu, a facut ca cei doi sefi de partide sa caute a descifra in aceste elemente alte sensuri decat acelea a unor protocoale obisnuite. “ (, dosar 9/1945, p.10-21)

PCR era in culmea fericirii: “ De la 23 august pana la 6 martie, Partidul Comunist, in colaborare cu toate fortele democratice, a avut un rol important la inlaturarea guvernelor in care predominau elementele reactionare. Fortele democratice coalizate au adus la carma tarii guvernul de larga concentrare democratica,dr.Petru Groza “ ( “Scanteia“ nr.367 din 1 noiembrie 1945 ). La 6 august, Uniunea Sovietica a hotarat sa stabileasca relatii diplomatice cu Romania, dar SUA si Marea Britanie au anuntat ca nu recunosc guvernul Groza, deoarece avea un caracter nedemocratic. O picatura de neliniste s-a strecurat in cadrul amicalelor relatii rege-sovietici. Dar majestatea sa da iar dovada de un curaj iesit din comun si intra in “greva regala”!

“…Astfel fiind, Guvernul american nu poate recunoaste nici azi acest guvern si nu poate relua raporturile diplomatice cu Romania cat timp el se gaseste in fruntea tarii. Urmeaza de aci, fireste, anumite dificultati in ce priveste viitoarele tratative pentru incheierea pacii: guvernul SUA nu admite sa aiba tratative si nici sa semneze un tratat de pace final romano-american, decat cu un Guvern roman reprezentativ democratic, deplin recunoscut de catre Casa Alba… Maiestatea sa, a fost informat de mine si de domnul ministru de externe. Am avut conversatii- duminica dimineata o conversatie – , din care a rezultat ca suntem de perfect acord cu M.S. regele si in care consideram aceasta nota – cu gresita forma- ca nula si neavenita. Incidentul il consideram inchis… Am avut o lunga conversatie cu Maiestatea sa luni la amiaza, de vreo ora si jumatate, de la 12 la 13, 30, si ne-am despartit prin a cadea de acord ca si aceasta nota a Angliei a parvenit pe o cale pe care nu suntem obligati de a o inregistra oficial, fiindca Maiestatea sa, regele, domneste, iar noi guvernam.” (dr. Petru Groza in 24 august 1945- Stenograma sedintei Consiliului de Ministri privind “greva regala”)

Sprijinit de sovietici, guvernul si-a continuat activitatea ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. La 6 septembrie 1945, cand s-au implinit 5 ani de la urcarea lui Mihai pe tron, presa guvernamentala (Scanteia, Romania Libera, etc) a publicat articole elogioase la adresa acestuia, iar primul ministru Petru Groza si vicepresedintele Consiliului de Ministri Gheorghe Tatarescu i-au trimis o telegrama de felicitare. In ziua de 8 noiembrie, membrii guvernului au participat la Te-deumul de la Patriarhie, iar „Scanteia” si „Romania libera” au subliniat rolul suveranului la 23 august 1944, cand s-a aflat „alaturi de popor”.

Pe de alta parte, in aceeasi zi, partidele istorice au incurajat organizarea unei manifestatii de protest impotriva „guvernului nedemocratic” prezidat de Petru Groza si de sustinere a regelui Mihai. Manifestatia a prilejuit o confruntare violenta cu sustinatorii guvernului, in urma careia s-au inregistrat si mai multi raniti.

Regele care si-a scos tara la taraba (6)

Cu guvernul Groza la conducere, comunizarea Romaniei era asigurata asa ca regele putea sa-si vada linistit de ocupatiile si hobby-urile sale, adanc ancorate in realitatile tarii. in afara de a semna decrete pe banda rulanta, participarea la deschiderea lucrarilor parlamentului sau a unor evenimente ruso-romane, regele Mihai I mesterea motoarele Jeep-urilor primite cadou sau isi perfectiona tehnica fotografierii, noua sa pasiune. Dupa alegerile masluite din 1946, majestatea sa a deschis lucrarile noului parlament “democratic” ales cu un discurs care a certificat rezultatele din 16 noiembrie 1946. Sa vedem ce mesaj transmitea conducatorul statului, poporului roman (fragmente):

“Domnilor deputati, sunt fericit sa ma gasesc in mijlocul reprezentantilor tarii, intrunti astazi, pentru intaia oara, dupa o indelungata intrerupere a vietii parlamentare. Primul meu gand se indreapta catre scumpa mea armata si catre toti acei care s-au jertfit pe campul de lupta, in razboiul purtat impotriva Germaniei hitleriste si aliatilor ei, redobandind libertatea si independenta (?) patriei noastre. Deopotriva, exprimam simtamintele noastre de recunostinta catre glorioasa armata sovietica si catre eroii ei, cazuti pe pamantul tarii noastre, pentru eliberarea poporului nostru si a Ardealului de Nord si pentru libertatea tuturor popoarelor.(…) Guvernul meu va va supune spre examinare proiecte de legi pentru reorganizarea si simplificarea aparatului de stat. (…)

Pozitia externa a Romaniei este o pozitie de activa participare la opera de consolidare a pacii internationale. (…) O preocupare a noastra de capetenie, o va forma, ca si pana acum pastrarea si dezvoltarea relatiilor de desavarsita prietenie si stransa colaborare cu Uniunea Sovietica. (…) Domnilor deputati, incredintat ca guvernul meu va gasi in dragostea Domniilor voastre pentru tara tot sprijinul necesar, va urez munca rodnica si invoc binecuvantarea Celui Atotputernic asupra Domniilor voastre.” Trebuie mentionat ca “guvernul lui” a fost cel condus de Petru Groza, din care faceau parte, printre altii: Teohari Georgescu, Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Emil Bodnaras, Vasile Luca, etc.

Pe 15.10.1947, regele mai trage o fuga la Bucuresti pentru un nou discurs “mobilizator”: Doamnelor si domnilor deputati, cu adanca multumire sufleteasca (?) ma gasesc din nou in mijlocul reprezentantilor tarii, intruniti astazi in a doua sesiune ordinara a actualei legislaturi. Lucrarile domniilor voastre in prima sesiune ordinara si extraordinara au fost rodnice.(?) (…) Guvernul meu va supune deliberarii domniilor voastre proiectul de lege al reformei justitiei, menit a asigura o mai buna impartire a dreptatii prin apropierea aparatului judecatoresc de popor si prin introducerea in anumite complete de judecata a judecatorilor populari alesi.(…)

Romania va continua sa desavarseasca colaborarea cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, a carei armata si-a dat sangele pentru eliberarea pamantului nostru si a carei sustinere s-a manifestat in continuu in atatea ceasuri grele pe care le-am strabatut de la terminarea razboiului si pana azi. (?) Prietenia si colaborarea in toate domeniile cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, aparatoare constanta a pacii, a democratiei si independentei popoarelor (?) raman baza insasi a politicii noastre externe.(…) Va urez spor la munca, rugand pe cel atotputernic sa reverse binecuvantarea asupra lucrarilor domniilor voastre. Eu declar deschisa sesiunea ordinara. Mihai I” (Arhivele Statului din Romania, 1994, pag. 225-227 ). si au urmat guvernele Petru Groza 3-4, sub care s-a petrecut distrugerea fibrei democratice a statului roman !
Buna relatie a monarhului cu ocupantii sovietici se concretiza prin numeroase gesturi de curtoazie. Chiar daca uneori prezenta sa la numeroasele intalniri stabilite de protocol era deranjanta, regele fiind nevoit sa se deplaseze de la Sinaia in capitala sau alte localitati, majestatea sa isi “facea datoria”. Generalul Susaikov ii era deseori partener de vanatoare, l-au decorat cu ordinul „Victoria” (Pobeda), in cadrul unui banchet fastuos, organizat in Sala Tronului. Regele nu a ramas dator si i-a acordat Ordinul „Mihai Viteazul” maresalului sovietic Malinovski. Din partea lui Stalin, seful statului roman a primit drept cadou doua avioane rusesti, U2. Tot gen. Susaikov ii procura regelui cauciucuri pentru automobil. Iar reginei-mama Elena ultimele productii ale cinematografiei sovietice.

si alti membri ai casei regale aveau relatii mai mult decat cordiale cu reprezentantii puterii sovieto-comuniste. Principesa Ileana, fiica (legitima ?) cea mica a Regelui Ferdinand I al Romaniei si a Reginei Maria se imprietenise cu Emil Bodnaras. El a invitat-o pe printesa la o petrecere organizata la el acasa. Facand cunostinta cu liderii comunsti, Ileana i-a descris in culori foarte prietenoase. Petru Groza: „stia sa fie antrenant intr-o societate, desi glumele sale erau prea putin rafinate”, Gheorghiu-Dej: „un barbat solid si nu neplacut ca infatisare”, Maurer: „mai distins decat ceilalti din grup”, Ana Pauker: „…cu ochi albastri taiosi, privind pe sub sprancenele joase si cu un zambet fascinant. (…) Am avut intotdeauna impresia cand ma aflam in preajma ei ca era ca un boa constrictor care abia a fost hranit, asa ca nu te mananca pe loc !”.

In tot acest timp, puscariile se umplusera cu elita Romaniei, la Canal murea floarea societatii, in puscaria din Pitesti studentii erau reeducati, iar la Aiud si Sighet era aruncata, in gropi comune, democratia. Regele Mihai domnea, impreuna cu “guvernele lui”, peste o tara vanduta bolsevicilor si apoi distrusa de comunisti !

Sursa: Istoria Incomoda

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]

Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]