Asasinii economici internationali pregatesc in colaborare cu spagarii locali o asa numita “revizuire” a Constitutiei, care, vezi Doamne, nu prea mai tine pasul cu realitatile actuale ale coloniei numita inca Romania. Printre o serie de mambo-jumbo menite sa-i zapaceasca pe cetateni si sa permita structurilor de crima organizata internationale sa puna mana facil pe tot ce mai este de furat prin Romania, atrag atentia cateva aspecte. La Titlul IV, cel care face, de fapt, obiectul central al interesului “revizuitorilor” se abroga Articolul 136 si Articolul 137:

Potrivit Constitutiei Romaniei,

ARTICOLUL 136

(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale

(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

Sistemul financiar ARTICOLUL 137

(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.

(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.

Este usor de intuit cam cine sunt beneficiarii directi ai abrogarii acestor articole.

Un alt element care sare imediat in ochi este:

“187. Articolul 150 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Revizuirea Constitutiei este initiata de Presedintele Romaniei, de cel putin o patrime din numarul parlamentarilor, precum si de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot.” Alineatul (2) se abroga.”

Acum, Constitutia prevede pentru revizuire urmatoarele:

“ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.”

Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de 500.000 de cetateni din jumatate dintre judetele tarii care sa sutina revizuirea Constitutiei. Acum sunt necesari doar 250.000 de cetateni cu drept de vot, adica membrii PSD, PDL, PNL si familiile lor, adica poate schimba Constitutia putin peste 1% din populatia tarii!!!!!?

Iata AICI actuala Constitutie a Romaniei, AICI “proiectul de revizuire”, iar AICI Constitutia Cetatenilor, varianta Cojocaru.

Puteti citi “proiectul de revizuire”a Constitutiei si mai jos:

2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar, indivizibil si democratic
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica. Forma de guvernamant poate fi modificata prin referendum national
(3) Statul roman este cladit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizatiei romanesti: credinta, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevarul, cinstea, onoarea, curajul; munca, spiritul de initiativa si de intreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranta, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor si pentru tara, neagresiunea si neamestecul in treburile altor popoare
(4) Statul roman se organizeaza pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separatiei, independentei si echilibrului autoritatilor statului – legislativa, executiva, judecatoreasca, mediatica, financiara, electorala, statistica, morala, stiintifica – in cadrul democratiei constitutionale. Autoritatile statului sunt cele stabilite prin Constitutie. Intre ele nu exista raporturi de subordonare ierarhica, ci numai relatii de colaborare si de control reciproc
(5) Romania este stat de drept, in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale, a legilor si a hotararilor judecatoresti este obligatorie, cu exceptia cazurilor in care legile si hotararile judecatoresti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autoritatilor si institutiilor statului.”
3. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, 1.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Uniunea Europeana”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Romania este stat membru al Uniunii Europene
(2) Romania aplica prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari ale Uniunii, stabilite in conformitate cu prevederile tratatelor constitutive
(3) Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se aproba de poporul roman, prin referendum
(4) Poporul roman poate hotari, prin referendum, retragerea Romaniei din Uniunea Europeana, in cazul in care considera ca reglementarile sau actiunile Uniunii Europene contravin intereselor sale, cu respectarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii.”
4. Articolul 2 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Suveranitatea nationala apartine poporului, care o exercita prin referendum, ca instrument al democratiei directe, si prin autoritatile statului si autoritatile locale, constituite potrivit Constitutiei, prin alegeri libere, periodice si corecte.” Dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Poporul incredinteaza o parte din atributele suveranitatii sale autoritatilor statului si autoritatilor locale, care le exercita in numele si in interesul poporului, potrivit Constitutiei. (1.2) Orice incalcare a mandatului incredintat autoritatilor statului si autoritatilor locale va fi sanctionat de popor, prin referendum, potrivit Constitutiei.”
5. Dupa articolul 2 se introduce un nou articol, 2.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Referendumul”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Poporul isi exprima vointa cu privire la orice problema de interes national sau local, prin referendum organizat potrivit Constitutiei si legii
(2) Referendumul local se organizeaza la nivelul comunei, orasului, municipiului sau judetului, la cererea primarului, a voievodului, a unui sfert din numarul consilierilor locali, respectiv judeteni, sau la cererea a cel putin 5% din numarul cetatenilor cu drept de vot ai comunei, orasului, municipiului sau judetului respectiv
(3) Referendumul national se organizeaza la initiativa Presedintelui Romaniei, la initiativa a cel putin 250.000 cetateni cu drept de vot sau, din oficiu, de catre Autoritatea Electorala, in situatiile prevazute in Constitutie
(4) Autoritatea Electorala este obligata sa organizeze referendumul initiat potrivit Constitutiei, in termen de 45 de zile de la data inregistrarii initiativelor la aceasta autoritate sau la termenele prevazute in Constitutie
(5) Referendumul, organizat potrivit Constitutiei, este valabil si isi produce efectele in sensul hotarat de majoritatea celor inscrisi pe listele electorale permanente care au participat la referendum si si-au exprimat in mod valabil votul. La referendum participa si cetatenii care au domiciliul sau resedinta ori calatoresc in strainatate si sunt inscrisi pe listele electorale suplimentare. La referendum, optiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot in asa fel incat votantii inscrisi pe listele electorale sa poata alege exprimandu-si optiunea prin «DA» sau «NU»
(6) Vointa exprimata de alegatori prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autoritatile statului si autoritatile locale
(7) O lege sau hotarare, aprobata prin referendum poate fi modificata, completata sau abrogata doar printr-un alt referendum.”
6. Articolul 3 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in localitati – comune si orase – si judete. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.” Dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(3.1) Reorganizarea teritoriului national, sub aspect administrativ, se aproba prin referendum national.”
7. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Reintregirea Patriei”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Statul roman este continuatorul statului national si unitar consfintit prin Actul Unirii Basarabiei cu Romania citit si semnat in Sfatul Tarii la Chisinau pe 27 Martie 1918, prin Declaratia Unirii Bucovinei cu Romania aprobata de Congresul General al Bucovinei la Cernauti in 15/28 Noiembrie 1918 si prin Rezolutia Marii Adunari Nationale de la 1 Decembrie 1918
(2) Poporul roman militeaza si actioneaza, necontenit si pasnic, pentru Reintregirea Patriei, prin eliminarea definitiva si irevocabila a consecintelor celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor si dreptului international.”
8. Dupa articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Pe teritoriul Romaniei sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unitati de planificare a dezvoltarii regionale si de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile europene
(2) Atributiile, denumirile si componenta regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificata prin referendum national.”
9. Articolul 5 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de lege, adoptata prin referendum national.” Dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Statul roman tine evidenta persoanelor carora li s-a acordat cetatenia romana, la cerere, sau prin adoptie, si publica lista completa a acestor persoane in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in ultima zi lucratoare a fiecarui an. Lista precizeaza cetateniile straine pe care persoanele in cauza le detin sau le-au detinut inainte de primirea cetateniei romane, precum si prenumele celor doi parinti ai persoanelor in cauza. In prima lista, publicata la sfarsitul anului in care intra in vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetatenia romana incepand cu data de 24 ianuarie 1859, pana la sfarsitul anului in care se publica lista. (1.2) Etnicii romani care au locuit sau locuiesc in teritorii care au facut parte din teritoriul Romaniei nu au pierdut cetatenia romana. Tuturor cetatenilor care arata ca se afla in aceasta situatie si descendentilor acestora li se recunoaste cetatenia romana, la cerere, de indata, fara taxe. (1.3) Persoanele care au participat, in orice fel, la genocidul antiromanesc de dupa 1944 nu pot primi cetatenia romana, daca participarea la genocid este stabilita printr-o hotarare judecatoreasca, ramasa definitiva.”
10. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Statul recunoaste si garanteaza tuturor cetatenilor sai dreptul la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase
(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatilor etnice, culturale, lingvistice si religioase ale tuturor cetatenilor sai trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani
(3) Etnia reprezinta comunitatea persoanelor care vorbesc aceeasi limba materna
(4) Fiecare cetatean al Romaniei are dreptul sa-si afirme etnia si religia, prin declararea acestora la primul recensamant organizat dupa data la care a implinit varsta de 18 ani
(5) Beneficiaza de masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase numai cetatenii care si-au declarat etnia si religia, conform alineatului (4)
(6) Pana la implinirea varstei de 18 ani, copiii isi exercita drepturile prin intermediul parintilor, in conditiile legii.”
11. Articolul 7 se modifica si se completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Romanii din afara granitelor statului”. Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(2) Romanii din teritoriile situate in afara granitelor statului roman, teritorii care fac parte din spatiul de etnogeneza a poporului roman, beneficiaza de o atentie speciala din partea statului roman.”
12. Articolul 8 se modifica si se completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Partidele politice”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Pluralismul politic in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale
(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, principiile democratiei si statului de drept
(3) Partidele politice sunt obligate sa respecte ordinea de drept existenta, dar au dreptul sa urmareasca schimbarea ei pe cai democratice
(4) Este interzisa folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care incearca sa acapareze institutiile statului, folosindu-le impotriva intereselor societatii
(5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat
(6) Este interzisa constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase
(7) Este interzisa functionarea partidelor politice care actioneaza impotriva intereselor nationale
(8) Toate partidele inregistrate, potrivit legii, dispun de aceleasi drepturi, inclusiv in ceea ce priveste reprezentarea in birourile electorale si accesul la timpi de antena
(9) Este interzisa finantarea de la bugetul public national a partidelor politice
(10) Partidele politice sunt finantate exclusiv din cotizatiile platite de membrii lor. Cotizatia este aceeasi pentru toti membrii unui partid
(11) Este interzisa conditionarea constituirii si functionarii partidelor politice de numarul de membri al acestora
(12) Este interzisa conditionarea functionarii partidelor politice de obtinerea unui anumit numar de voturi in alegeri.”
13. Articolul 10 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(2) Romania nu poate participa la razboaie de agresiune, cotropire sau colonizare.”
14. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta normele generale acceptate ale dreptului international, precum si obligatiile care ii revin din tratatele la care este parte
(2) Tratatele la care statul roman urmeaza sa devina parte se aproba de poporul roman, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete
(3) Daca tratatul la care statul roman ar urma sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, el nu poate fi ratificat decat dupa ce a avut loc revizuirea Constitutiei
(4) Tratatele la care statul roman este parte, aprobate si intrate in vigoare, fac parte din dreptul intern
(5) In interpretarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si obligatiile cetatenilor se va tine seama de prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ale celorlalte tratate la care statul roman este parte
(6) Tratatele internationale la care Romania este parte la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care contin prevederi contrare intereselor nationale, sunt supuse aprobarii poporului, prin referendum national, initiat de cetateni, potrivit legii.”
15. Articolul 12 se modifica astfel: Alineatele (2), (3) si (4) vor avea urmatorul cuprins: „(2) Zilele nationale ale Romaniei sunt 9 mai si 1 decembrie
(3) Imnul national al Romaniei este «Trei culori», cu muzica si versurile de Ciprian Porumbescu
(4) Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi.”
16. Articolul 13 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(2) Dezbaterile publice in cadrul organismelor deliberative ale statului si ale autoritatilor locale se fac in limba romana
(3) Invatarea, cunoasterea si folosirea limbii romane in raporturile de serviciu cu ceilalti cetateni romani este obligatorie pentru toti cetatenii Romaniei
(4) Limba materna poate fi folosita in raporturile dintre cetatenii care apartin aceleiasi etnii
(5) Orice cetatean roman are dreptul de a pretinde ca, in raporturile cu el, ceilalti cetateni romani sa foloseasca limba romana.”
17. Articolul 14 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(2) Capitala poate fi schimbata prin referendum national.”
18. Articolul 15 se modifica si se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Legalitatea este subordonata binelui individual si national.” Dupa alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3) Este inlaturata orice prescriptie pentru fapte comise dupa 23 august 1944 de persoanele care au impiedicat denuntarea, cercetarea si condamnarea infractiunilor
(4) Faptele comise impotriva caracterului national, suveran si independent, unitar si indivizibil al statului roman, tradarea tarii, faptele care au condus la subminarea economiei nationale, a patrimoniului spiritual si a puterii de stat, care au produs distrugerea si instrainarea capitalului national, constituie crime impotriva poporului roman si sunt imprescriptibile
(5) Incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor Romaniei in timpul regimului comunist sau ulterior, precum si protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecati, sunt delicte imprescriptibile
(6) Statul este obligat sa adopte legi prin care sa fie precizate sanctiunile ce trebuie aplicate tuturor functionarilor publici, alesi sau numiti, care se fac vinovati de incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor garantate prin Constitutie.”
19. Articolul 16 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Functiile publice, civile sau militare pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Cetatenii Uniunii Europene rezidenti in Romania care indeplinesc cerintele legii au dreptul de a alege si a fi alesi in autoritatile locale.” Dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(5) Nu pot ocupa functii publice persoanele care, potrivit hotararilor judecatoresti ramase definitive, au dobandit averi prin incalcarea legii sau nu au putut justifica averile dobandite, cele care au fost condamnate pentru infractiuni contra sigurantei statului, pentru acte de coruptie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate
(6) Persoanele care ocupa functii publice raspund material si penal pentru prejudiciile create statului sau cetatenilor in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu, potrivit legii.”
20. Articolul 17 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(2) In cazul in care o persoana, pe langa cetatenia romana, mai are si o alta cetatenie care ii creeaza obligatii fata de un alt stat contrare intereselor Romaniei, ea trebuie sa aleaga cetatenia care ii convine.”
21. Articolul 19 se modifica astfel: Alineatul (2) se abroga. Dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(5) Statul roman este obligat sa intreprinda toate demersurile necesare pentru a obtine extradarea cetatenilor romani gasiti vinovati pentru orice delicte si pentru repatrierea integrala a valorilor scoase ilegal in afara tarii.”
22. Articolul 20 se abroga.
23. Articolul 21 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, fara plata vreunei taxe.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un timp optim si previzibil.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Jurisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite.”
24. Articolul 22 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Dreptul la integritate fizica si psihica nu poate fi restrans in niciun mod, nici chiar in conditiile articolului 53.”
25. Articolul 23 se modifica astfel: Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) In mod exceptional si motivat, cercetarea si judecarea in procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventiva se dispune de instanta de judecata competenta in conditiile legii, in cursul procesului penal.”
26. Articolul 24 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat si de a dispune de timpul si de inlesnirile necesare pentru pregatirea apararii.” Dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3) In tot cursul procesului trebuie respectat principiul egalitatii armelor intre parti
(4) Tehnicile speciale de investigatie, precum interceptarea convorbirilor si comunicatiilor telefonice, ambientale sau de orice alta natura ori utilizarea investigatorilor cu identitate protejata, pot fi folosite in tot cursul cercetarii penale si al procesului penal, pe o durata determinata, numai cu autorizarea instantei de judecata si sub stricta supraveghere a acesteia.”
27. Articolul 26 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Statul garanteaza dreptul cetatenilor la viata intima, familiala si privata. Este interzisa supravegherea vietii cetatenilor de catre autoritatile publice sau de catre orice persoane fizice si juridice, romane sau straine. Cetatenii au dreptul sa monitorizeze activitatea organelor statului, in totala transparenta.” Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(3) Statul garanteaza dreptul cetatenilor la protectia datelor cu caracter personal. Cetatenii nu pot invoca protectia datelor cu caracter personal in situatia necesitatii apararii unui interes public al comunitatii.”
28. Articolul 27 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga, potrivit legii, pe baza de mandat explicit si cu penalitati severe in caz de abuz, pentru urmatoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea raspandirii unei epidemii.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Perchezitia se dispune de instantele judecatoresti si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.”
29. Articolul 29 se modifica astfel: Alineatele (1), (4) si (5) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nicio forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa contrare convingerilor sale. Nicio lege nu poate introduce limitari ale acestui drept. Delictele de opinie, neinsotite de actiuni antisociale, nu pot fi penalizate, in nicio imprejurare…………………………………………………………………………………..
(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice actiuni de invrajbire religioasa
(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat. Ele se bucura de sprijinul statului, prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.”
30. Articolul 30 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Cenzura de orice fel este interzisa. Actiunile prin care mijloacele de comunicare in masa impiedica publicarea informatiilor, ideilor si opiniilor care prezinta interes pentru opinia publica sunt interzise si se sanctioneaza, potrivit legii.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Niciun mijloc de comunicare in masa nu poate fi suspendat sau suprimat, cu exceptia cazurilor de incalcare a legii, a cazurilor in care a fost impiedicata publicarea unei informatii de interes public si a cazurilor in care a fost incalcat dreptul la replica.” Dupa alineatul (8) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(9) Dreptul la replica este garantat. Mijlocul de comunicare in masa – publicatie, post de radio, post de televiziune etc. – care nu a acordat dreptul la replica, potrivit legii, este sanctionat cu suspendarea si poate pierde licenta, respectiv autorizatia de functionare.”
31. Articolul 31 se modifica si se completeaza astfel: Dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Orice persoana este obligata sa faca public, din oficiu, toate bunurile, lucrarile sau serviciile achizitionate din fonduri sau resurse publice, inclusiv procedura urmata si costurile pentru fiecare achizitie. (2.2) Proiectele de acte normative ce urmeaza sa fie adoptate de autoritatile si institutiile publice, cu exceptia celor care au caracter de urgenta, sunt supuse, cu cel putin 30 de zile inainte de adoptare, dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare in masa sunt obligate sa ofere spatii si timpi de antena pentru aceste dezbateri, potrivit legii.” Dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(3.1) Nicio exceptie nu va putea fi opusa dreptului de acces la o informatie de interes public.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Mijloacele de comunicare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a publicului. Dezinformarea si manipularea publicului se pedepsesc conform legii.” Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: „(5) Serviciile publice de presa, de radio si de televiziune trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice exercitarea dreptului la antena. Organizarea si functionarea acestor servicii se stabilesc prin lege.”
32. Articolul 32 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie, de formare profesionala si de formare continua.” Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Invatamantul de toate gradele trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane, maximizarea potentialului individual, formarea de profesionisti de inalta calificare, dezvoltarea creativitatii, a gandirii analitice, a capacitatilor inovative, intarirea respectului fata de munca bine facuta, a respectului fata de semeni, fata de natura, fata de istoria, traditiile si valorile civilizatiei poporului roman.” Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Dreptul persoanelor de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.” Dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(4.1) Invatamantul de stat este ideologic neutru, potrivit legii.” La alineatul (5) se adauga o noua teza, cu urmatorul cuprins: „Statul stabileste standarde de calitate in educatie pentru fiecare nivel si forma de invatamant si monitorizeaza respectarea acestora.” Dupa alineatul (6) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(6.1) Libertatea invatamantului si a cercetarii stiintifice sunt garantate. (6.2) Statul asigura educatia juridica, economica, tehnica, ecologica, muzicala, morala si sportiva, pe tot parcursul procesului de invatamant, incepand cu invatamantul general obligatoriu, continuand cu invatamantul liceal si cel profesional, pana la terminarea invatamantului superior.” Dupa alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(8) Statul acorda ajutor social si alte subventii de la bugetul public national numai persoanelor care au absolvit cel putin gimnaziul si au obtinut o calificare profesionala incheiata cu diploma de absolvire
(9) Statul asigura scolarizarea si calificarea profesionala in locurile de detentie pentru persoanele condamnate in urma unor infractiuni. Pentru aceste persoane, finalizarea calificarii profesionale incepute in timpul detentiei este obligatorie
(10) Pentru invatamantul general obligatoriu, statul asigura existenta scolii in fiecare localitate, unde exista un numar minim de elevi, stabilit prin lege
(11) Statul este obligat sa recupereze cheltuielile pe care le-afacut cu scolarizarea persoanelor care parasesc tara inainte de a profesa cel putin 5 ani in domeniile pentru care au fost educate
(12) Statul ia masuri ca si in invatamant performanta sa fie stimulata, prin retribuirea personalului didactic in functie de rezultate muncii prestate.”
33. Articolul 33 se modifica si se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Imbogatirea si rafinarea culturala a romanilor este un scop de societate. (1.2) Este interzisa, sub sanctiune penala, degradarea constiintelor prin intoxicare informationala si supunere la conditii de viata degenerative.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea patrimoniului cultural national, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.”
34. Articolul 34 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Dreptul la sanatate fizica si mentala, precum si la hrana sanatoasa este garantat.” Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevazut la alineatul precedent, statul este obligat sa ia masuri pentru a asigura accesul cetatenilor la alimentatie naturala, la apa curata si la aer curat.” Dupa alineatul (3) se introduc patru noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(4) Pacientii au dreptul de a-si alege medicul curant din lista celor disponibili la unitatea sanitara careia i se adreseaza
(5) Este interzisa aderarea Romaniei la acorduri internationale care permit comercializarea de seminte si produse alimentare modificate genetic, daca se creeaza, astfel, dependenta economica fata de producatorii acestora
(6) Statul roman este obligat sa asigure dezvoltarea unei industrii nationale farmaceutice competitive, capabila sa furnizeze cetatenilor medicamente ieftine si de calitate
(7) Statul incurajeaza si acorda drept de libera practica alternativelor medicale validate pe plan international.”
35. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Statul recunoaste si garanteaza dreptul oricarei persoane la un mediu natural sanatos si ecologic functional, prin:
a) asigurarea cadrului legislativ, institutional si educational, care sa garanteze exercitarea acestui drept;
b) protectia, utilizarea durabila si refacerea mediului natural, conservarea naturii vii si a celorlalte resurse naturale;
c) pastrarea peisajului natural si cultural, cu valoare de conservare;
d) tragerea la raspundere a persoanelor fizice si juridice pentru daunele pricinuite mediului natural
(2) Statul este obligat sa actioneze la nivel international pentru conservarea, protejarea si ameliorarea mediului inconjurator si a biodiversitatii prin crearea si intretinerea de arii protejate
(3) Statul este obligat sa asigure educatia si instruirea populatiei in spiritul respectarii si protejarii mediului inconjurator
(4) Persoanele fizice si juridice au obligatia de a proteja mediul inconjurator
(5) Cetatenii au drept de acces la natura. Statul este obligat sa asigure conservarea in regim de proprietate publica a unui spatiu natural suficient de mare, de care sa se poata bucura, gratuit, cetatenii tarii
(6) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor
(7) Masurile pentru protejarea si ameliorarea mediului inconjurator fac parte din Programul national de dezvoltare a Romaniei, asumat de catre candidatul la functia de Presedinte al Romaniei.”
36. Articolul 36 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Nu au drept de vot persoanele puse sub interdictie din ratiuni medicale si nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotarare judecatoreasca definitiva.” Dupa alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3) Votul se exercita la urne, prin sisteme informatice protejate sau prin corespondenta, potrivit legii
(4) In componenta birourilor electorale constituite, potrivit legii, pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor si a referendumului, la nivel national, la nivel de circumscriptie electorala si la nivel de sectie de votare intra si cate un reprezentant al asociatiilor comunitare, desemnat de organele de conducere ale acestora
(5) Statul este obligat sa asigure educatia juridica permanenta a cetatenilor, prin cunoasterea prevederilor Constitutiei, a organizarii si functionarii statului si autoritatilor locale, a drepturilor, libertatilor si obligatiilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor legislatiei electorale. Aceasta educatie se face atat pe parcursul invatamantului de toate gradele, cat si printr-o emisiune permanenta, zilnica, la postul public national de televiziune, ca si prin celelalte componente ale Serviciului National Public de Presa, Radio si Televiziune, potrivit legii.”
37. Articolul 37 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatele (3) si (5).” Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Parlamentul Romaniei sau in organele administratiei publice locale si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei, presedinte al Autoritatii Judecatoresti, presedinte al Autoritatii Mediatice, presedinte al Autoritatii Financiare, presedinte al Autoritatii Electorale, presedinte al Autoritatii Statistice, presedinte al Autoritatii Morale, presedinte al Autoritatii Stiintifice, Avocatul Poporului, presedinte al Curtii de Conturi, presedinte al Curtii Constitutionale, presedinte al Consiliului Legislativ, directorul Serviciului National Public de Presa, Radio si Televiziune, directorul Serviciului Roman de Informatii.” Dupa alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3) Nicio persoana nu poate indeplini aceeasi functie electiva decat pentru cel mult doua mandate, care pot fi si succesive, potrivit legii
(4) Persoana aleasa intr-o functie publica pe lista unui partid politic, care paraseste din proprie initiativa partidul pe lista caruia a fost aleasa, pierde mandatul, de indata, potrivit legii
(5) Este interzisa conditionarea participarii la alegeri de plata de catre candidati a unor sume de bani sau constituirea de depozite bancare
(6) Este interzisa introducerea de praguri electorale pentru validarea alegerilor in functii elective
(7) Este interzisa conditionarea candidaturilor pentru functii publice elective de prezentarea unor liste de sustinatori.”
38. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Cetatenii romani au dreptul de a alege si a fi alesi in Parlamentul European, in conditiile legii si cu respectarea dispozitiilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.”
39. Dupa articolul 38 se introduce un nou articol, 38.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale si pe baza de candidaturi independente, conform legii.”
40. Dupa articolul 38.1 se introduce un nou articol, 38.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Candidaturile pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European”. Cuprinsul articolului va fi: „(1) Candidatii la functia de membru din Romania in Parlamentul European trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba pregatire superioara;
b) sa indeplineasca conditiile prevazute la articolul 37 alineatul (1);
c) sa aiba varsta de cel putin 35 de ani;
d) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
e) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor Romaniei;
f) sa fie propusi de partide politice legal inregistrate in Romania sau sa candideze ca independenti;
g) sa prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de membru din Romania in Parlamentul European, daca vor fi alesi
(2) Programul legislativ constituie contractul electoral al candidatului. Programul trebuie sa precizeze proiectele de legi pe care candidatul se angajeaza sa le sustina in Parlamentul European in interesul cetatenilor Romaniei. El va fi semnat de candidatul la functia de membru din Romania in Parlamentul European, va fi tiparit si pus la dispozitia electorilor din colegiul in care candideaza, pe toata durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala, la Autoritatea Morala si la Avocatul Poporului, cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea campaniei electorale.”
41. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Dreptul cetatenilor de a se intruni, pasnic, pe domeniul public al localitatilor, in adunari publice, mitinguri, demonstratii, procesiuni, proteste, sau orice alte intruniri, este garantat
(2) Primarii localitatilor sunt obligati sa asigure conditiile necesare pentru desfasurarea normala a adunarilor publice ale cetatenilor
(3) Locurile apartinand domeniului public pe care nu se pot desfasura adunari publice sunt stabilite prin lege. In baza prevederilor legii, primariile sunt obligate sa afiseze, la sediile lor, lista cu locurile apartinand domeniului public pe care nu se pot desfasura adunari publice
(4) Organizatorii adunarilor publice au obligatia sa anunte primariile, cu cel putin 3 zile inainte, locul si intervalul de timp in care se vor desfasura aceste adunari
(5) Nicio lege si nicio persoana nu poate interzice desfasurarea unei adunari publice daca aceasta urmeaza sa se desfasoare pe un loc neinterzis de lege si fara sa se suprapuna cu o alta adunare, anuntata anterior
(6) Este interzisa, sub sanctiune penala, instigarea unei parti a populatiei impotriva altei parti care protesteaza pasnic pe domeniul public
(7) Este interzisa utilizarea fortei impotriva manifestatiilor pasnice ale cetatenilor pe domeniul public
(8) Statul este obligat sa stimuleze si sa sprijine spiritul civic al cetatenilor, exprimarea publica a opiniilor legate de problemele societatii si participarea activa a acestora la deciziile publice.”
42. Articolul 40 se modifica si se completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Libertatea de asociere”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Libertatea de asociere in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere este garantata
(2) Partidele sau organizatiile ale caror scopuri ori activitati concrete sunt indreptate impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, definite prin Constitutie, ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale
(3) Nu pot face parte din partide politice, in perioada mandatului, Presedintele Romaniei, presedintele Autoritatii Judecatoresti, presedintele Autoritatii Mediatice, presedintele Autoritatii Financiare, presedintele Autoritatii Electorale,
presedintele Autoritatii Statistice, presedintele Autoritatii Morale,
presedintele Autoritatii Stiintifice, presedintele si membrii Curtii de Conturi, presedintele si membrii Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele si judecatorii Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, presedintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului National Public de Presa, Radio si Televiziune, directorul Serviciului Roman de Informatii, magistratii, cadrele militare in activitate, politistii si celelalte categorii de functionari publici. In timpul mandatului, aceste persoane nu pot sustine niciun partid politic
(4) Nicio lege sau alt act normativ nu poate ingradi ori conditiona dreptul la libera asociere, in afara restrictiilor prevazute la alineatele (2) si (3)
(5) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise. Caracterul este secret atunci cand obiectivele reale ale asociatiei nu sunt declarate in statut si cand proiectele asociatiei cu impact social negativ sunt ascunse
(6) Sunt interzise asociatiile de tip clan, care au ca scop avantajarea membrilor lor asupra restului populatiei.”
43. Articolul 41 se modifica si se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Statul este obligat sa construiasca o economie nationala care sa ofere locuri de munca pentru toti cetatenii apti de munca si care doresc sa munceasca.” Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Statul este obligat sa adopte legi care sa impiedice incheierea de raporturi de munca abuzive fata de angajati.” Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: „(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al contractelor si acordurilor colective sunt garantate. Nerespectarea normelor de calitate sau de buna conlucrare cu echipele de lucru determina anularea drepturilor acordate de contractul colectiv de munca.” Dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(6) Salariatii au dreptul la egalitate de tratament si la respectarea demnitatii lor in munca.”
44. Articolul 42 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Munca fortata este interzisa, cu exceptia situatiilor prevazute la alineatul (2)
(2) Munca fortata, prestata in conditii acceptabile biologic si moral, este permisa in urmatoarele situatii:
a) activitati pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege
(3) Munca voluntara sau aleasa de un contribuabil ca alternativa la plata unor datorii catre stat ori autoritati publice locale nu constituie munca fortata.”
45. Articolul 43 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Legea stabileste categoriile de personal, situatiile, conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.”
46. Articolul 44 se modifica si se completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Dreptul de proprietate”. Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Dreptul de proprietate, constituit legal si legitim, precum si creantele asupra statutului, constituite legal si legitim, sunt garantate.” Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Proprietatea este publica sau privata.” Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Proprietatea este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.” Alineatul (6) va avea urmatorul cuprins: „(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc potrivit legii, cu luarea in considerare a preturilor practicate pe piata.” Alineatul (8) va avea urmatorul cuprins: „(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata.” Alineatul (9) va avea urmatorul cuprins: „(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii, ca si cele a caror provenienta nu se justifica, sunt confiscate, in conditiile legii. Prin justificarea provenientei bunurilor se intelege obligatia persoanei in cauza de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobandirea sau sporirea bunurilor.” Dupa alineatul (9) se introduc noua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(10) Proprietatea publica apartine poporului roman sau comunitatilor locale si este administrata de stat sau de autoritatile locale
(11) Bogatiile de orice natura ale subsolului, minele, terenurile si padurile din fondul funciar al poporului, spatiul aerian, caile de comunicatie, de uz si interes public, apele, izvoarele de energie naturala, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, baza materiala a autoritatilor si institutiilor publice, precum si alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietatii publice
(12) Fac obiectul proprietatii publice si bunurile create prin munca voluntara, neremunerata, a membrilor asociatiilor comunitare, precum si bunurile achizitionate din fondurile asociatiilor comunitare. Aceste bunuri apartin comunitatilor locale si sunt administrate de autoritatile locale
(13) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in folosinta sau in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate
(14) Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale este si ramane in intregime abrogata, ca si toate actele normative adoptate in aplicarea ei. Statul roman este obligat sa recupereze intregul capital trecut din proprietate publica in proprietate privata prin aplicarea prevederilor acestei legi
(15) La cumpararea terenurilor situate in extravilan, au drept de preemtiune, in ordine: coproprietarii; vecinii persoane fizice care detin in proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate in extravilan; alti proprietari de terenuri situate in extravilanul localitatii care detin in proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate in extravilan; alte persoane fizice care detin in proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate in extravilan; statul roman
(16) Terenurile cumparate de statul roman intra in fondul funciar aflat in proprietatea publica si in administrarea statului. Terenurile aflate in proprietate publica situate in extravilan pot fi date in arenda sau concesionate numai vecinilor persoane fizice care detin in proprietate cel mult 20 de hectare de teren situat in extravilan si care se obliga sa exploateze terenul luat in arenda sau in concesiune prin forte proprii, precum si cooperativelor agricole care isi desfasoara activitatea pe teritoriul localitatii in care sunt situate terenurile date in arenda ori in concesiune de statul roman, care se obliga sa exploateze terenurile luate in arenda sau in concesiune prin forte proprii
(17) Terenurile agricole pentru care nu s-au platit impozite timp de 3 ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp de 3 ani consecutivi, precum si cele care au fost supuse intoxicarii chimice sunt expropriate si trecute in proprietate publica
(18) Terenurile silvice pentru care nu s-au platit impozite timp de 3 ani consecutivi, precum si cele defrisate ilegal sunt expropriate si trecute in proprietate publica.”
47. Articolul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Cetatenii au dreptul sa desfasoare orice fel de activitate economica, ce nu este interzisa de lege, ca persoane fizice sau asociati in persoane juridice, autorizate, potrivit legii
(2) Nicio lege sau alt act normativ nu poate conditiona autorizarea desfasurarii de activitati economice de obtinerea de avize, de orice fel, de la autoritatile executive ale statului sau locale
(3) Persoanele fizice si juridice nu pot fi obligate sa plateasca taxe pentru autorizarea desfasurarii de activitati economice in Romania
(4) Autorizarea desfasurarii de activitati economice este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti
(5) Autoritatile executive ale statului si cele locale supravegheaza modul in care persoanele fizice si juridice respecta obligatiile stabilite prin autorizatiile de functionare ca agenti economici si solicita instantelor judecatoresti sanctionarea celor care se fac vinovati de incalcarea legii si a hotararilor judecatoresti, inclusiv anularea autorizatiilor de functionare
(5) Statul roman este obligat ca, prin sistemul de distribuire si redistribuire a venitului national, sa asigure tuturor cetatenilor tarii sansa de a deveni proprietari de capital, de a crea si administra intreprinderi mici, mijlocii si mari, care sa valorifice eficient resursele naturale ale tarii si sa produca bunuri si servicii de inalta calitate si competitivitate.”
48. Dupa articolul 46 se introduce un nou articol, 46.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Dreptul la locuinta”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Statul roman sprijina cetatenii sai sa dobandeasca si sa-si exercite dreptul de proprietate privata asupra unei locuinte
(2) Locuinta este constituita din constructia in care cetateanul, impreuna cu familia sa, isi are domiciliul permanent, la care se adauga anexele gospodaresti si terenul aferent
(3) Locuinta nu poate fi gajata si nu poate face obiectul executarii silite pentru plata datoriilor contractate de proprietarul ei.”
49. Articolul 48 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Casatoria se poate incheia numai intre barbat si femeie, acestia avand varsta de cel putin 18 ani.”
50. Articolul 49 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi: „Protectia minorilor”. Alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Minorii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor
(2) Statul acorda alocatii pentru minori si ajutoare pentru ingrijirea minorului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a minorilor se stabilesc prin lege.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati in raporturi de munca.”
51. Articolul 50 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor si de incluziune, de prevenire si de tratament, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor. Statul ia masuri pentru a nu se comite abuzuri in stabilirea calitatii de persoana cu handicap.”
52. Articolul 51 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii. Daca se constata justetea plangerii, ea trebuie sa profite tuturor celor aflati in situatie similara, indiferent daca se afla sau nu printre semnatarii petitiei.” La alineatul (4) se adauga o noua teza, cu urmatorul cuprins: „Nerespectarea acestei obligatii atrage demiterea imediata din functia publica a celui vinovat, potrivit legii.”
53. Articolul 52 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Statul raspunde patrimonial, integral si nediscriminatoriu, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau administrative. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor sau functionarilor care au savarsit erorile judiciare si administrative.” Dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(3.1) Statul este obligat sa se indrepte, de indata, in regres catre autorii erorilor judiciare sau administrative cauzatoare de prejudicii.”
54. Articolul 54 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice straine, care intra in conflict cu interesele cetatenilor Romaniei, este interzisa. (1.2) Antiromanismul se pedepseste, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea Romaniei constituie delict impotriva poporului roman si se pedepseste, potrivit legii.” Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(3) Incalcarea juramantului se sanctioneaza cu incetarea de drept a mandatului sau demiterea din functie, dupa caz, potrivit legii.”
55. Articolul 55 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania impotriva oricarei forme de agresiune, inclusiv impotriva agresiunilor economice si propagandistice.” Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, in conditiile legii.” Dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(4) Cetatenii cu varsta cuprinsa intre 20 si 35 de ani sunt membri ai militiilor populare, organizate si instruite potrivit legii, pentru respingerea agresiunilor militare impotriva statului roman si pentru eliminarea consecintelor dezastrelor
(5) Indatoririle militare ale cetatenilor Romaniei privesc numai apararea Romaniei si a tarilor cu care Romania a incheiat tratate militare de aparare comuna
(6) Statul roman trebuie sa-si continue traditia sa de stat neagresor, sa militeze ca principiile omeniei, dreptatii si echitatii, convenite intre cetatenii sai, sa fie aplicate si in relatiile dintre state.”
56. Articolul 56 se completeaza astfel: Dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(4) Nimeni nu poate fi obligat sa plateasca impozit pe venit inainte ca venitul sa fie realizat
(5) Legile si hotararile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, precum si cele care modifica, completeaza sau anuleaza legi si hotarari referitoare la taxe sau impozite se adopta prin referendum.”
57. Articolul 58 se modifica si se completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul si alegerea”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Avocatul Poporului apara drepturile si libertatile persoanelor fizice in relatiile acestora cu functionarii publici
(2) Prevederile articolelor 62.1, 81 alineatul (1) si alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 si 97 se aplica, in mod corespunzator, si Avocatului Poporului
(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege.”
58. Articolul 59 se completeaza astfel: Dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3) Avocatul Poporului transmite sesizarile primite de la cetateni, precum si propriile constatari referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, la abuzurile functionarilor publici, organelor competente ale Procuraturii, solicitand trimiterea in judecata si pedepsirea celor care se fac vinovati de incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor
(3) Lipsa de reactie a organelor Procuraturii la sesizarile Avocatului Poporului se pedepseste, potrivit legii.”
59. Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Raportul anual”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „Avocatul Poporului prezinta Parlamentului, Presedintelui Romaniei si presedintelui Autoritatii Judecatoresti raportul anual care contine constatarile sale referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, la modul in care organele Procuraturii au rezolvat sesizarile formulate de el referitoare la abuzurile functionarilor publici impotriva cetatenilor, precum si recomandarile sale privind legislatia, sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Raportul anual include si analiza modului in care cei alesi in functii publice si-au respectat contractul electoral. Raportul anual se publica, pana cel mai tarziu la data de 31 martie a anului urmator celui la care se refera, pe site-ul Avocatului Poporului si in Monitorul Oficial al Romaniei.”
60. Denumirea titlului III se modifica astfel: Denumirea va fi: „Autoritatile statului”.
61. Denumirea capitolului I din titlul III se modifica astfel: Denumirea va fi: „Autoritatea Legislativa”.
62. Articolul 61 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Parlamentul exercita puterea legislativa in statul roman, in limitele stabilite prin Constitutie
(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotarari sau motiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum national valabil
(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum national, in orice domeniu, inclusiv legi prin care sa modifice, sa completeze, sau sa anuleze legi adoptate de Parlament
(4) Parlamentul este alcatuit dintr-o singura Camera denumita Camera Reprezentantilor.”
63. Articolul 62 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Membrii Parlamentului sunt denumiti parlamentari si sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, si pe baza de candidaturi independente, conform legii
(2) Numarul parlamentarilor este de maximum 300 de persoane.”
64. Dupa articolul 62 se introduce un nou articol, 62.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Candidatii la functia de parlamentar trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba pregatire superioara;
b) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si cetateni de moralitate desavarsita;
c) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor Romaniei;
d) sa prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de parlamentar, daca vor fi alesi
(2) Programul legislativ constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de parlamentar, va fi tiparit si pus la dispozitia electoratului din colegiul in care candideaza, pe toata durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala, la Autoritatea Morala si la Avocatul Poporului, cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea campaniei electorale.”
65. Articolul 63 se modifica astfel: Alineatele (1)-(4) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Camera Reprezentantilor este aleasa pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentantilor se desfasoara in prima duminica a lunii octombrie a anului in care expira mandatul Camerei, sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 45 dezile de la data dizolvarii Camerei
(3) Camera Reprezentantilor nou aleasa se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri
(4) Mandatul Camerei Reprezentantilor se prelungeste pana la intrunirea legala a noii Camere a Reprezentantilor. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”
66. Articolul 64 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Organizarea si functionarea Camerei Reprezentantilor se stabileste prin lege. Resursele financiare ale Camerei sunt prevazute in bugetul de stat
(2) Camera Reprezentantilor isi alege un birou permanent.
Presedintele Camerei Reprezentantilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalti membri ai biroului permanent sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocati inainte de expirarea mandatului
(3) Parlamentarii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare si functionare al Camerei Reprezentantilor
(4) Camera Reprezentantilor isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. In componenta fiecarei comisii a Camerei Reprezentantilor intra si un reprezentant al Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare
(5) Biroul permanent si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a Camerei Reprezentantilor.”
67. Articolul 65 se abroga.
68. Articolul 66 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Camera Reprezentantilor se intruneste in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe la 15 ianuarie si se termina la 31 iulie. A doua sesiune incepe la 1 septembrie si se termina la 15 decembrie
(2) Camera Reprezentantilor se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al Camerei Reprezentantilor ori a cel putin o treime din numarul parlamentarilor
(3) In caz de mobilizare sau de razboi, ca si in cazul instituirii starii de asediu sau a starii de urgenta, Camera Reprezentantilor isi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor
(4) Convocarea Camerei Reprezentantilor se face de
presedintele acesteia.”
69. Articolul 67 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Camera Reprezentantilor adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.”
70. Articolul 68 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Sedintele Camerei Reprezentantilor sunt publice
(2) Voturile parlamentarilor, la fiecare lege sau hotarare, adoptata de Camera Reprezentantilor, sunt la vedere, confirmate prin semnatura, si sunt prezentate pe site-ul Camerei Reprezentantilor si in Monitorul Oficial al Romaniei.”
71. Denumirea sectiunii a 2-a se modifica astfel: Denumirea sectiunii a 2-a va fi: „Statutul parlamentarilor”.
72. Articolul 69 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) In exercitarea mandatului, parlamentarii sunt in serviciul poporului
(2) Parlamentarii sunt obligati sa actioneze si sa voteze in conformitate cu angajamentele asumate in campania electorala in care au fost alesi. Parlamentarul care isi incalca angajamentele asumate in campania electorala poate fi demis, prin referendum, potrivit Constitutiei si legii.”
73. Articolul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Mandatul parlamentarilor”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Parlamentarii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei Reprezentantilor, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului. Juramantul se stabileste prin lege
(2) Calitatea de parlamentar inceteaza:
a) la data intrunirii legale a Camerei nou-alese;
b) in caz de demisie sau de demitere;
b) in caz de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor;
c) in caz de deces.”
74. Articolul 71 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, membru al Camerei Reprezentantilor si membru al Parlamentului European.” Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Calitatea de parlamentar este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice sau private. Dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Parlamentarii nu pot interveni in treburile altor autoritati si institutii ale statului si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. (2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influenta ori alte fapte de coruptie isi pierde mandatul si este pedepsit cu inchisoare pe viata si confiscarea averii.” Alineatul (3) se abroga.
75. Articolul 72 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Raspunderea parlamentarilor”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Parlamentarii raspund juridic, individual, pentru incalcarea contractului electoral, daca voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului contravin obligatiilor asumate prin contractul electoral
(2) Parlamentarii raspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului roman de legile pentru care si-au dat votul, in ciuda faptului ca legile respective nu au facut parte din Programul Legislativ aprobat de popor
(3) Raspunderea parlamentarilor pentru faptele prevazute la alineatele (1) si (2) este imprescriptibila
(3) Parlamentarul care a incalcat legea penala este urmarit, perchezitionat, retinut, arestat si trimis in judecata, potrivit legii. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se fac de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.”
76. Dupa articolul 72 se introduce un nou articol, 72.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Demiterea parlamentarilor”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Orice parlamentar poate fi demis din functie, prin referendum, organizat in colegiul unde a fost ales, cu un numar de voturi mai mare decat cel cu care a fost ales, la cererea unui numar de alegatori, din colegiul in care a fost ales, egal cu cel putin 25% din numarul voturilor cu care a fost ales
(2) Parlamentarul este demis, de drept, din functie, in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, dupa validarea mandatului, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii;
b) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate sau la pierderea drepturilor electorale;
c) in caz de incompatibilitate;
d) cand si-a dat demisia din partidul politic sau din formatiunea politica din partea careia a fost ales sau cand s-a inscris intr-un alt partid politic sau alta formatiune politica;
e) a lipsit nemotivat de la 8 sedinte ale comisiei permanente a Camerei Reprezentantilor din care face parte sau de la 4 sedinte ale plenului Camerei Reprezentantilor.”
77. Articolul 73 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Camera Reprezentantilor adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.” Litera a) din alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Judecatoresti, Autoritatii Mediatice, Autoritatii Financiare, Autoritatii Electorale, Autoritatii Statistice, Autoritatii Morale, Autoritatii Stiintifice, Curtii Constitutionale, Curtii de Conturi, Avocatului Poporului, Consiliului National de Securitate, Consiliului Legislativ, Serviciului Roman de Informatii;”. Litera c) din alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;”. Litera e) din alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „e) organizarea Guvernului;”. Litera l) din alineatul (3) se abroga. Litera r) din alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „r) statutul etniilor din Romania;”.
78. Articolul 74 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Presedintelui Romaniei, Avocatului Poporului, parlamentarilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot
(2) Au dreptul de initiativa legislativa si presedintele Autoritatii Judecatoresti, presedintele Autoritatii Mediatice, presedintele Autoritatii Financiare, presedintele Autoritatii Electorale,
presedintele Autoritatii Statistice, presedintele Autoritatii Morale,
presedintele Autoritatii Stiintifice, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Roman de Informatii
(3) Titularii dreptului de initiativa legislativa prezinta propunerile lor legislative Camerei Reprezentantilor
(4) Propunerile legislative vor fi dezbatute si votate in plen, in doua sedinte diferite, la cel putin 30 de zile distanta. Dezbaterile si votul se vor face pe articole in cadrul primei dezbateri si pe articole si ca intreg in cadrul celei de-a doua. In mod exceptional, Camera Reprezentantilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, reducerea termenului de 30 de zile
(5) In cazul in care Parlamentul respinge propunerea legislativa initiata de Presedintele Romaniei, de Avocatul Poporului, sau de cetateni, Autoritatea Electorala organizeaza referendum, in 45 de zile de la data respingerii proiectului de catre Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament
(6) In cazul in care poporul aproba proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate.”
79. Articolul 75 se abroga.
80. Articolul 76 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Legile organice si hotararea privind regulamentul de organizare si functionare a Camerei Reprezentantilor se adopta cu votul a doua treimi din numarul membrilor Camerei
(2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor Camerei
(3) La cererea Presedintelui Romaniei sau din proprie initiativa, Camera Reprezentantilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative in procedura de urgenta, stabilita potrivit legii.”
81. Articolul 77 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Camerei Reprezentantilor, o singura data, reexaminarea legii.”
82. Articolul 78 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Legile se publica pe site-ul Camerei Reprezentantilor si in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei
(2) Accesul la varianta electronica a Monitorului Oficial al Romaniei este gratuit si nu poate fi ingradit.”
83. Articolul 79 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Consiliul Legislativ este institutie publica autonoma, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. Avizele Consiliului Legislativ se refera la respectarea principiilor de sistematizare, unificare si coordonare legislativa stabilite prin lege
(2) Consiliul Legislativ colaboreaza cu initiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactarii acestor acte, astfel incat ele sa fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare si coordonare legislativa
(3) Consiliul Legislativ tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei
(4) Consiliul Legislativ este condus de un presedinte, ales de popor
(5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) si alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 si 97 se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Consiliului Legislativ
(6) Daca functia de presedinte al Consiliului Legislativ devine vacanta ori daca presedintele Consiliului Legislativ este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentantilor, cu votul majoritatii membrilor sai
(7) Organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege.”
84. Denumirea capitolului II din titlul III se modifica astfel: Denumirea va fi: „ Autoritatea Executiva ”.
85. In capitolul II al titlului III se introduce sectiunea 1, cu denumirea „ Presedintele Romaniei ”.
86. Articolul 80 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Presedintele Romaniei conduce Autoritatea Executiva a statului roman, in limitele stabilite de Constitutie
(2) Presedintele Romaniei reprezinta poporul si statul roman si este garantul democratiei, al suveranitatii si independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii
(3) Presedintele Romaniei raspunde in fata poporului pentru buna functionare a Guvernului si a tuturor institutiilor publice care compun Autoritatea Executiva a statului
(4) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a tuturor autoritatilor statului. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre autoritatile statului, precum si intre stat si popor.”
87. Articolul 81 se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Candidatii la functia de Presedinte al Romaniei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa prezinte electoratului documente care sa ateste numele si prenumele parintilor si bunicilor, precum si declaratia sa pe propria raspundere din care sa rezulte daca are cunostinta despre functiile detinute in statul roman sau in alt stat, de catre parintii si bunicii sai;
b) sa aiba pregatire superioara;
c) sa se fi remarcat ca un bun profesionist si ca un cetatean de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca un luptator activ pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor Romaniei;
e) sa prezinte electoratului activitatea sa profesionala, politica si civica desfasurata pana la data depunerii candidaturii pentru functia de Presedinte al Romaniei;
f) sa prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de Presedinte al Romaniei, daca va fi ales;
g) sa prezinte electoratului Programul national de dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 4 ani, pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de Presedinte al Romaniei, daca va fi ales;
h) sa prezinte electoratului structura Guvernului si lista membrilor Guvernului, precum si lista candidatilor pentru functiile de prefect, cu care se angajeaza sa realizeze Programul legislativ si Programul national de dezvoltare a Romaniei. (1.2) Programul national de dezvoltare a Romaniei, asumat de catre candidatul la functia de Presedinte al Romaniei, va include, obligatoriu, si dinamica anuala a urmatorilor indicatori economici si sociali:
a) produsul intern brut;
b) valoarea si structura veniturilor si cheltuielilor bugetului public national;
c) valoarea investitiilor productive;
d) numarul locurilor de munca;
e) indicele preturilor de consum;
f) salariul minim si salariul mediu pe economie;
g) pensia medie platita de Fondul national de pensii publice;
h) numarul locuitorilor tarii;
i) indicele natalitatii;
j) datoria externa;
k) datoria publica. (1.3) Documentele prevazute la alineatul (1.1) literele f) si g) constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de candidatul la functia de Presedinte al Romaniei, vor fi tiparite si puse la dispozitia electoratului, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorala, Autoritatea Morala, Autoritatea Statistica, Autoritatea Stiintifica si Avocatul Poporului, cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea campaniei electorale. (1.4) Alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei se desfasoara in prima duminica a lunii octombrie a anului in care expira mandatul Presedintelui sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 60 de zile de la data cand a intervenit vacanta functiei de Presedinte.”
88. Articolul 82 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Reprezentantilor urmatorul juramant: Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”
89. Articolul 83 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege, in caz de razboi sau de catastrofa.”
90. Articolul 84 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Pe durata exercitarii mandatului, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate.”
91. Articolul 85 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi: „Atributiile Presedintelui Romaniei”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Presedintele Romaniei indeplineste urmatoarele atributii:
a) numeste si revoca pe prim-ministru si pe membrii Guvernului Romaniei;
b) prezideaza sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea sa, in alte situatii;
c) semneaza tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare poporului;
d) acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
e) acrediteaza reprezentantii diplomatici ai altor state in Romania;
f) este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului National de Securitate;
g) declara mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate, pe care o supune aprobarii Camerei Reprezentantilor, in cel mult 24 de ore de la declarare;
h) in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii,
Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Camerei Reprezentantilor, care, daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii;
i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Camerei Reprezentantilor incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
j) adreseaza poporului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii;
k) dizolva Camera Reprezentantilor, in cazul in care aceasta refuza sa aprobe sau sa respinga, in termen de 60 de zile de la initiere, un proiect de lege propus de Presedintele Romaniei, de Avocatul Poporului sau de cetateni;
l) confera decoratii si titluri de onoare, instituite potrivit legii;
m) acorda gradele de maresal, de general si de amiral, in conditiile prevazute de lege;
n) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
o) acorda gratierea individuala, cu conditia ca actul de gratiere sa fie justificat temeinic si cu raspunderea de rigoare, potrivit legii.”
92. Articolul 86 se abroga.
93. Articolul 87 se abroga.
94. Articolul 88 se abroga.
95. Articolul 89 se abroga.
96. Articolul 90 se abroga.
97. Articolul 91 se abroga.
98. Articolul 92 se abroga.
99. Articolul 93 se abroga.
100. Articolul 94 se abroga.
101. Articolul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) In cazul savarsirii unor fapte prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei este suspendat din functie de catre Camera Reprezentantilor, cu votul majoritatii membrilor sai
(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul parlamentarilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui. Pe perioada suspendarii, se suspenda si imunitatea prevazuta la articolul 84 alineatul (2)
(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui
(4) Daca poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Presedintelui, Camera Reprezentantilor este dizolvata si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate, in 45 de zile de la data validarii rezultatului referendumului.”
102. Articolul 96 se modifica astfel: Alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Camera Reprezentantilor, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai, poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru tradare
(2) Propunerea de punere sub acuzare este initiata de majoritatea parlamentarilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.” Dupa alineatul (4) se introduc trei noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(5) Daca Inalta Curte de Casatie si Justitie respinge hotararea de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei, Camera Reprezentantilor este dizolvata si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate, in cel mult 45 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
(6) Daca Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste condamnarea pentru tradare a Presedintelui Romaniei, in cel mult 30 de zile se organizeaza referendum pentru demiterea Presedintelui
(7) Daca poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Presedintelui, Camera Reprezentantilor este dizolvata si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate, in 45 de zile de la data validarii rezultatului referendumului, iar judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au votat pentru condamnarea Presedintelui Romaniei sunt demisi din functie.”
103. Dupa articolul 96 se introduce un nou articol, 96.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Demiterea Presedintelui”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „Presedintele Romaniei este demis din functie, prin referendum, cu un numar de voturi mai mare decat cel cu care a fost ales, la cererea a cel putin 250.000 cetateni cu drept de vot.”
104. Articolul 97 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) In termen de 60 de zile de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Autoritatea Electorala va organiza alegeri pentru functia de Presedinte.”
105. Articolul 98 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Daca functia de Presedinte al Romaniei devine vacanta ori daca Presedintele Romaniei este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si indeplini atributiile, interimatul se asigura de catre presedintele Camerei Reprezentantilor
(2) Atributiile prevazute la articolul 2.1 alineatul (3), articolul 74 alineatul (1) si articolul 85 literele a), j) si k) nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.”
106. Articolul 99 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte prin care incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98, interimatul fiind asigurat de un parlamentar, desemnat de Camera Reprezentantilor.”
107. Alineatul (2) al articolului 100 se abroga.
108. Articolul 101 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi: „Salariul si celelalte drepturi”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Salariul si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege
(2) Salariul Presedintelui Romaniei este de cel mult 50 de ori mai mare decat salariul minim brut pe economie
(3) Niciun functionar public nu poate avea un salariu mai mare decat cel al Presedintelui Romaniei.”
109. Capitolul III din titlul III devine sectiunea a 2-a in capitolul II din titlul III.
110. Articolul 102 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice, in conformitate cu mandatul incredintat de Presedintele Romaniei.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege.”
111. Articolul 103 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi „Numirea membrilor Guvernului”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Membrii Guvernului sunt numiti, pe functii, de catre
Presedintele Romaniei, pe criterii de merit, de competenta profesionala si de moralitate
(2) Candidatii la functia de membru al Guvernului trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa prezinte electoratului documente care sa ateste numele si prenumele parintilor si bunicilor, precum si declaratia sa pe propria raspundere din care sa rezulte daca are cunostinta despre functiile si demnitatile detinute in statul roman sau in alt stat, de catre parintii si bunicii sai;
b) sa aiba pregatire superioara;
c) sa se fi remarcat ca un bun profesionist si ca un cetatean de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca un luptator activ pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor Romaniei;
e) sa prezinte electoratului activitatea sa profesionala, politica si civica desfasurata pana la data depunerii candidaturii pentru functia de membru al Guvernului;
f) sa prezinte electoratului o declaratie prin care se angajeaza sa actioneze pentru realizarea Programului legislativ si a Programului national de dezvoltare a Romaniei, asumate de catre candidatul la functia de Presedinte al Romaniei si de Guvernul din care urmeaza sa faca parte.”
112. Articolul 105 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea oricarei altei functii publice sau private.”
113. Articolul 107 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Prim-ministrul conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin
(2) Prim-ministrul prezinta Presedintelui Romaniei rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Presedinte
(3) Daca prim-ministrul se afla in una din situatiile prevazute la articolul 106 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei numeste un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile prim-ministrului, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca prim-ministrul isi reia activitatea in Guvern
(4) Prevederile alineatului (3) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.”
114. Articolul 108 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Guvernul adopta hotarari pentru organizarea executarii legilor si a Programului national de dezvoltare a Romaniei, aprobat de popor. Hotararile Guvernului nu pot adauga la lege sau modifica spiritul ei
(2) Hotararile adoptate de Guvern se semneaza de prim-ministrul, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare, se aproba de Presedintele Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.”
115. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Presedintelui Romaniei pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia
(2) Raspunderea penala a membrilor Guvernului se stabileste prin lege. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie
(3) Membrii Guvernului nu pot interveni in treburile altor autoritati si institutii ale statului si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat
(4) Membrii Guvernului condamnati pentru trafic de influenta ori alte acte de coruptie sunt pedepsiti cu inchisoare pe viata si confiscarea averii.”
116. Articolul 110 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor prezidentiale
(2) Guvernul este demis daca prim-ministrul se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106 ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile
(3) Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern.”
117. Capitolul IV din titlul III devine sectiunea a 3-a in capitolul II din titlul III. Denumirea sectiunii a 3-a va fi: „ Raporturile dintre Autoritatea Legislativa si Autoritatea Executiva ”.
118. Articolul 111 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Guvernul este obligat sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Reprezentantilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informarii este obligatorie.”
119. Articolul 112 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de parlamentari, in conditiile prevazute de regulamentul de organizare si functionare a Camerei Reprezentantilor
(2) Camera Reprezentantilor poate adopta o motiune simpla prin care sa isi exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privite la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.”
120. Articolul 113 se abroga.
121. Articolul 114 se abroga.
122. Articolul 115 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Camera Reprezentantilor poate adopta o lege speciala de abilitare a Presedintelui pentru a emite ordonante de urgenta in domenii care nu fac obiectul legilor organice.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Presedintele Romaniei poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.” Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: „(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera Reprezentantilor si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camera Reprezentantilor, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere.”
123. Capitolul V din titlul III devine sectiunea a 4-a in capitolul II din titlul III. Denumirea sectiunii a 4-a va fi „ Administratia publica centrala ”. Noua sectiune inlocuieste fosta sectiune 1 din fostul capitolV din titlul III.
124. Articolul 116 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii.”
125. Articolul 117 se modifica si se completeaza astfel: Dupa alineatul (1) se introduc sapte noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(1.1) Ministerele se organizeaza pe urmatoarele domenii de activitate:
a) educatie;
b) sanatate;
c) cultura;
d) munca si protectie sociala;
e) economie;
f) finante publice;
g) agricultura;
h) dezvoltare regionala;
i) mediu;
j) transporturi si comunicatii;
k) aparare nationala;
l) afaceri interne;
m) afaceri externe. (1.2) In exercitarea atributiilor lor, ministrii emit ordine care se publica pe site-urile ministerelor si in Monitorul Oficial al Romaniei. (1.3) In cadrul fiecarui minister functioneaza un Consiliu tehnico-stiintific, ca organ consultativ al ministrului de resort. (1.4) Consiliul tehnico-stiintific este constituit din 7 experti, in domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului si 4 sunt propusi de catre Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati, in functie, de
Presedintele Romaniei. (1.5) Candidatii la functia de membru al Consiliului tehnico-stiintific sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca activitatea din domeniul coordonat de minister. (1.6) Mandatul membrilor Consiliului tehnico-stiintific este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia Presedintelui Romaniei. (1.7) Consiliul tehnico-stiintific avizeaza toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului tehnico-stiintific se publica pe site-ul ministerului si in Monitorul Oficial al Romaniei.” Alineatul (3) se abroga.
126. Dupa articolul 117 se introduce un nou articol, astfel: Denumirea articolului va fi: „Personalul”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „Articolul 117.1 (1) Personalul din aparatul autoritatilor statului si al institutiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit si de competenta profesionala, potrivi legii
(2) Este interzisa, sub sanctiune penala si administrativa, numirea, promovarea sau sanctionarea personalului angajat al autoritatilor statului si al institutiilor publice din subordinea acestora pe criterii politice sau cu sprijin politic.”
127. Articolul 118 se modifica astfel: Alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. Este interzisa participarea armatei romane la operatiuni militare desfasurate in afara teritoriului national sau a granitelor tarilor cu care Romania a incheiat tratate militare de aparare comuna, cu exceptia cazurilor in care aceste operatiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi si neutralizarea capacitatilor militare ale agresorilor
(2) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei nationale si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege.”
128. Dupa articolul 118 se introduce un nou articol, 118.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Siguranta nationala”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 118.1 (1) Prin siguranta nationala a Romaniei se intelege starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii poporului roman si statului sau national, suveran, unitar, independent si indivizibil, precum si climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice stabilite prin Constitutie
(2) In conditiile realitatilor socioeconomice si politice contemporane, principalele amenintari la siguranta nationala sunt:
a) decaderea materiala, intelectuala, morala si biologica a populatiei, generata de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa institutiile statului si le pot folosi pentru jefuirea, manipularea si umilirea cetatenilor si statului lor;
b) aservirea economica a tarii, transformarea ei in neocolonie, sursa de materii prime si de mana de lucru ieftina, piata de desfacere pentru produse straine de mica utilitate;
c) combinarea celor doua fenomene, precizate la literele a) si b)
(3) Masurile luate pentru apararea sigurantei nationale nu pot justifica incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor care nu incalca legile tarii. Este interzis sa se execute foc sau alte actiuni de molestare fizica sau de intimidare asupra manifestantilor pasnici
(4) Serviciul Roman de Informatii este singura institutie publica, cu personalitate juridica, specializata in domeniul informatiilor interne si externe privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare
(5) Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit Constitutiei si legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei
(6) Serviciul Roman de Informatii este obligat sa puna, de indata, la dispozitia membrilor Consiliului National de Securitate toate informatiile pe care le detine, referitoare la actiuni care, potrivit Constitutiei si legii, constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei
(7) In cazul in care Consiliul National de Securitate nu ia masurile adecvate pentru contracararea amenintarilor la adresa sigurantei nationale semnalate de Serviciul Roman de Informatii si, ca urmare, statul roman sau cetatenii acestuia sunt prejudiciati, Serviciul Roman de Informatii este obligat sa informeze poporul despre aceasta. Neindeplinirea acestei obligatii se pedepseste potrivit legii
(8) Serviciul Roman de Informatii este obligat sa puna la dispozitia publicului toate informatiile pe care le detine referitoare la fosta securitate comunista si la vanzarea de catre statul roman a activelor reale si financiare dobandite abuziv prin Legea nr. 15/1990
(9) Serviciul Roman de Informatii nu poate desfasura alte activitati in afara de cele prevazute de Constitutie si nu poate interveni in treburile altor autoritati si institutii ale statului si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este interzisa folosirea informatiilor obtinute de Serviciul Roman de Informatii in alte scopuri decat cele prevazute de Constitutie
(10) Serviciul Roman de Informatii este condus de un director, ales de popor
(11) Prevederile articolelor 62.1, 81 alineatul (1) si alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 si 97 se aplica, in mod corespunzator, si directorului Serviciului Roman de Informatii
(12) Directorul Serviciului Roman de Informatii numeste in functie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii
(13) Daca functia de director al Serviciului Roman de Informatii devine vacanta ori daca directorul Serviciului Roman de Informatii este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentantilor, cu votul majoritatii membrilor sai
(14) Organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii se stabilesc prin lege
(15) Activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de Consiliul National de Securitate si de Sfatul Tarii, potrivit legii.”
129. Articolul 119 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi „Consiliul National de Securitate”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Consiliul National de Securitate este organ decizional al autoritatilor statului roman, care organizeaza si coordoneaza unitar activitatile ce privesc apararea tarii si siguranta nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii
(2) Consiliul National de Securitate emite hotarari care sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice si institutiile publice. Hotararile Consiliului National de Securitate se iau cu votul majoritatii a doua treimi din numarul membrilor Consiliului. La sedintele Consiliului National de Securitate participa, fara drept de vot, si ministri sau alti functionari publici in responsabilitatea carora intra problemele supuse atentiei Consiliului
(3) Consiliul National de Securitate se compune din:
Presedintele Romaniei, presedintele Camerei Reprezentantilor,
presedintele Autoritatii Judecatoresti, presedintele Autoritatii Mediatice, presedintele Autoritatii Financiare, presedintele Autoritatii Electorale, presedintele Autoritatii Statistice,
presedintele Autoritatii Morale, presedintele Autoritatii Stiintifice,
presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, directorul Serviciului Roman de Informatii
(4) Organizarea si functionarea Consiliului National de Securitate se stabilesc prin lege.”
130. Dupa articolul 119 se introduce un nou articol, 119.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Prefectul”. Articolul va avea urmatorul cuprins: „(1) Presedintele Romaniei numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, in conditiile legii
(2) Candidatii la functia de prefect trebuie sa aiba pregatire superioara, inalta competenta profesionala, sa se fi remarcat ca buni cunoscatori ai realitatilor economice si sociale ale judetului pentru care candideaza, ca promotori de proiecte pentru imbunatatirea acestor realitati si sa aiba domiciliul in judetele pentru care candideaza de cel putin 10 ani
(3) Functia de prefect este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(4) Mandatul prefectului este de 4 ani si poate fi innoit o singura data
(5) Prefectul este reprezentantul Presedintelui Romaniei pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale
(6) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege
(7) Intre prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliile judetene si voievozii judetelor, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare
(8) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean sau local, al voievodului sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanta competenta, potrivit legii.”
131. Sectiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine titlul III.1 al Constitutiei, cu denumirea „Autoritatile locale”.
132. Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titluluiIII, cu denumirea „Autoritatea Judecatoreasca”.
133. Articolul 120 se abroga.
134. Articolul 121 se abroga.
135. Articolul 122 se abroga.
136. Articolul 123 se abroga.
137. Denumirea sectiunii 1 din capitolul III va fi: „ Infaptuirea justitiei ”.
138. Articolul 124 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul si organizarea”. Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Autoritatea Judecatoreasca infaptuieste justitia in numele implinirii umane, al binelui social si al dreptatii, cu respectarea adevarului si a legii.” Dupa alineatul (2) se introduc zece noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Autoritatea Judecatoreasca se organizeaza pe instante judecatoresti, parchete ale procurorilor, barouri ale avocatilor si birouri notariale, potrivit legii. (2.2) Autoritatea Judecatoreasca este condusa de un presedinte, ales de popor. (2.3) Presedintele Autoritatii Judecatoresti este garantul independentei, calitatii si corectitudinii justitiei. (2.4) Presedintele Autoritatii Judecatoresti numeste in functie judecatorii, procurorii, avocatii si notarii, la propunerea Consiliului Autoritatii Judecatoresti. (2.5) Prevederile articolelor 81 alineatul (1) si alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 si 97 se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Judecatoresti. (2.6) Candidatii la functia de presedinte al Autoritatii Judecatoresti trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa prezinte electoratului documente care sa ateste numele si prenumele parintilor si bunicilor, precum si declaratia lor pe propria raspundere din care sa rezulte daca au cunostinta despre functiile detinute in statul roman sau in alt stat de catre parintii si bunicii lor;
b) sa aiba pregatire superioara juridica;
c) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor Romaniei;
e) sa prezinte electoratului activitatea lor profesionala, politica si civica desfasurata pana la data depunerii candidaturii pentru functia de presedinte al Autoritatii Judecatoresti;
f) sa prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de presedinte al Autoritatii Judecatoresti, daca vor fi alesi. (2.6) Documentul prevazut la alineatul (2.6) litera f) constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de presedinte al Autoritatii Judecatoresti, va fi tiparit si pus la dispozitia electoratului, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala, Autoritatea Morala si Avocatul Poporului, cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea campaniei electorale. (2.7) Alegerile pentru functia de presedinte al Autoritatii Judecatoresti se desfasoara in prima duminica a lunii octombrie a anului in care expira mandatul presedintelui Romaniei sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 60 de zile de la data cand a intervenit vacanta functiei de presedinte al Autoritatii Judecatoresti. (2.8) Daca functia de presedinte al Autoritatii Judecatoresti devine vacanta ori daca presedintele Autoritatii Judecatoresti este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentantilor, cu votul majoritatii membrilor sai. (2.9) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritatii Judecatoresti emite decizii care se publica pe site-ul Autoritatii Judecatoresti si in Monitorul Oficial al Romaniei. (2.10) Organizarea si functionarea Autoritatii Judecatoresti se stabilesc prin lege.” Alineatul (3) se abroga.
139. Articolul 125 se modifica si se completeaza astfel: Alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Judecatorii sunt independenti si se supun numai adevarului si legii
(2) Propunerile de numire, promovare, transferare si sanctionare a judecatorilor sunt de competenta Consiliului Autoritatii Judecatoresti, in conditiile legii.” Dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Candidatii la functia de judecator trebuie sa aiba pregatire juridica superioara si inalta competenta profesionala. Criteriile de numire si promovare a judecatorilor se stabilesc prin lege. (2.2) Judecatorii care s-au facut vinovati de decizii gresite sunt revocati din functie si nu mai pot practica aceasta meserie. Decizia de revocare se ia de catre presedintele Autoritatii Judecatoresti, dupa consultarea Consiliului Autoritatii Judecatoresti, potrivit legii.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata.” Dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(3.1) Statutul judecatorilor se aproba prin lege.”
140. Articolul 126 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Curtile cu Jurati si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti, fara sa aduca atingere independentei judecatorilor, potrivit competentei sale.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege. Vor putea intra in compunerea acestei instante numai judecatori cu o vechime de cel putin 15 ani la instantele inferioare”. Dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(4.1) Organizarea si functionarea Curtilor cu Jurati se stabilesc prin lege.” Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: „(5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.” Dupa aliniatul (6) se adauga trei noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(7) In cazul in care victima unui abuz administrativ obtine despagubiri in urma unui contencios administrativ, statul este obligat sa se indrepte in regres impotriva functionarului vinovat, pentru recuperarea pagubelor
(8) Judecatorii sunt obligati sa asigure folosirea in proces a unui limbaj inteligibil pentru partile in proces
(9) Toate dosarele sunt repartizate in mod aleator instantelor de judecata. Fraudarea sau incercarea de fraudare a sistemului de repartizare a dosarelor se sanctioneaza potrivit legii.”
141. Articolul 127 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Sedintele de judecata sunt publice
(2) Discutiile din sedintele de judecata sunt inregistrate, in scris, de catre grefier, precum si video
(3) Partea publica din dosar va putea fi consultata de orice cetatean cu drept de vot
(4) Probele dosarului vor putea fi folosite, oricand, in analiza prestatiei judecatorilor si procurorilor
(5) Continutul dosarelor va fi pus la dispozitia publicului, pe internet
(6) Este interzisa distrugerea dosarelor judecate, pe o perioada de 50 de ani de la incheierea procesului, cand o comisie speciala va decide care dosare vor fi conservate in continuare
(7) Printr-un sistem de rotatie si sondaj, stabilit potrivit legii, postul public national de televiziune va transmite, in direct, procese de la instantele de judecata.”
142. Articolul 128 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Cetatenii au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii.”
143. Articolul 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Procuratura au dreptul sa exercite caile de atac, fara exceptie, in conditiile legii.”
144. Articolul 130 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor, care se organizeaza potrivit legii”.
145. Denumirea sectiunii a 2-a din capitolul III va fi: „Procuratura”.
146. Articolul 131 se modifica si se completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul Procuraturii”. Alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: „(1) In activitatea judiciara, Procuratura apara legalitatea si reprezinta interesele generale ale societatii
(2) Procuratura isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.” Dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3.1) Competenta parchetelor si procedura exercitarii acesteia sunt prevazute numai prin lege. (3.2) Parchetul General al Romaniei, care functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte parchete, fara sa aduca atingere independentei procurorilor, potrivit competentei sale. Isi vor putea desfasura activitatea in cadrul acestuia numai procurori cu o vechime de cel putin 15 ani in parchetele de pe langa instantele de judecata inferioare.”
147. Articolul 132 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Procurorii sunt independenti si se supun numai adevarului si legii
(2) Propunerile de numire, promovare, transferare si sanctionare a procurorilor sunt de competenta Consiliului Autoritatii Judecatoresti, in conditiile legii
(3) Candidatii la functia de procuror trebuie sa aiba pregatire juridica superioara si inalta competenta profesionala. Criteriile de numire si promovare a procurorilor se stabilesc prin lege
(4) Procurorii care s-au facut vinovati de nerespectarea obligatiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor sau de decizii gresite sunt revocati din functie si nu mai pot practica aceasta meserie. Decizia de revocare se ia de catre presedintele Autoritatii Judecatoresti, dupa consultarea Consiliului Autoritatii Judecatoresti, potrivit legii
(5) Statutul procurorilor se aproba prin lege.”
148. Dupa sectiunea a 2-a se introduce o noua sectiune, sectiunea a 3-a, astfel: Denumirea sectiunii va fi: „Avocatura”. Sectiunea a 3-a va avea urmatorul cuprins: „Rolul avocatului
ARTICOLUL 132.1 (1) Persoanele fizice si juridice au dreptul sa fie asistate, gratuit, de avocati, in fata instantelor judecatoresti, in conditiile legii
(2) Avocatii sunt constituiti in barouri, care functioneaza pe langa instantele judecatoresti, sub coordonarea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, potrivit legii
(3) Constituirea si functionarea de barouri de avocati in afara Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sunt interzise
(4) Cererile de asistenta adresate de partile in proces barourilor sunt repartizate avocatilor prin tragere la sorti, organizata conform legii. Partile in proces au dreptul sa refuze avocatii trasi la sorti de maximum 5 ori. Un avocat refuzat in peste jumatate din cazurile unui an este eliminat din barou
(5) Orice parte in proces are dreptul sa se apere singura. Statutul avocatilor
ARTICOLUL 132.2 (1) Avocatii sunt independenti si se supun numai adevarului si legii
(2) Propunerile de numire, promovare, transferare si sanctionare a avocatilor sunt de competenta Consiliului Autoritatii Judecatoresti, in conditiile legii. Criteriile de numire si promovare a avocatilor se stabilesc prin lege
(3) Candidatii la functia de avocat trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala, vechime in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior, stabilita prin lege
(4) Avocatii care si-au incalcat atributiile legale sunt revocati din functie si nu mai pot practica aceasta meserie. Decizia de revocare se ia de catre presedintele Autoritatii Judecatoresti, dupa consultarea Consiliului Autoritatii Judecatoresti, potrivit legii
(5) Functia de avocat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(6) Statutul avocatilor se aproba prin lege.”
149. Dupa sectiunea a 3-a se introduce o noua sectiune, sectiunea a 4-a, astfel: Denumirea sectiunii va fi: „Notariatul de stat”. Sectiunea a 4-a va avea urmatorul cuprins: „Rolul notarului
ARTICOLUL 132.3 (1) Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea. Activitatea notariala este un serviciu public oferit gratuit de catre statul roman cetatenilor sai
(2) Activitatea notariala se realizeaza de notari prin acte notariale si consultatii juridice notariale, in conditiile legii
(3) Notarii sunt constituiti in birouri notariale, care functioneaza pe langa judecatorii, sub coordonarea Uniunii Nationale a Notarilor din Romania si a Camerelor Notarilor, constituite pe langa tribunale si curtile de apel, potrivit legii
(4) Functia de notar se exercita numai de catre notarii membri ai Uniunii Nationale a Notarilor din Romania
(5) Constituirea si functionarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decat birourile notariale coordonate de Uniunea Nationala a Notarilor din Romania si de Camerele Notarilor, sunt interzise. Statutul notarilor
ARTICOLUL 132.4 (1) Notarii sunt independenti si se supun numai adevarului si legii
(2) Propunerile de numire, promovare, transferare si sanctionare a notarilor sunt de competenta Consiliului Autoritatii Judecatoresti, in conditiile legii. Criteriile de numire si promovare a notarilor se stabilesc prin lege
(3) Candidatii la functia de notar trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala, vechime in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior, stabilita prin lege
(4) Notarii care si-au incalcat atributiile legale sunt revocati din functie si nu mai pot practica aceasta meserie. Decizia de revocare se ia de catre presedintele Autoritatii Judecatoresti, dupa consultarea Consiliului Autoritatii Judecatoresti, potrivit legii
(5) Functia de notar este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(6) Statutul notarilor se aproba prin lege.”
150. Articolul 133 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Consiliul Autoritatii Judecatoresti este organ consultativ al presedintelui Autoritatii Judecatoresti
(2) Consiliul Autoritatii Judecatoresti este alcatuit din 33 demembri, din care:
a) 24 sunt alesi in adunarile generale ale judecatorilor, procurorilor, avocatilor si notarilor si sunt validati de catre
presedintele Autoritatii Judecatoresti; acestia fac parte din patru sectii, una pentru judecatori, una pentru procurori, una pentru avocati si una pentru notari; prima sectie este compusa din 9 judecatori, cea de a doua din 5 procurori, cea de a treia din 5 avocati, cea de a patra din 5 notari;
b) 5 reprezentanti ai Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, validati de presedintele Autoritatii Judecatoresti;
c) presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si presedintele Uniunii Nationale a Notarilor din Romania
(3) Presedintele Consiliului Autoritatii Judecatoresti este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau innoit, dintre membrii prevazuti la alineatul (2) litera a) si este validat de catre presedintele Autoritatii Judecatoresti
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Autoritatii Judecatoresti este de 4 ani
(5) Hotararile Consiliului Autoritatii Judecatoresti se iau prin vot deschis si se publica pe site-ul Consiliului si in Monitorul Oficial al Romaniei.”
151. Articolul 134 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Consiliul Autoritatii Judecatoresti propune presedintelui Autoritatii Judecatoresti numirea in functie a judecatorilor, procurorilor, avocatilor si notarilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii
(2) Consiliul Autoritatii Judecatoresti propune presedintelui Autoritatii Judecatoresti promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor, procurorilor, avocatilor si notarilor
(3) Consiliul Autoritatii Judecatoresti indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor, procurorilor, avocatilor si notarilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. In aceste situatii,
presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si presedintele Uniunii Nationale a Notarilor din Romania nu au drept de vot
(4) Hotararile Consiliului Autoritatii Judecatoresti in materie disciplinara pot fi atacate la un alt complet al Consiliului Autoritatii Judecatoresti format dintr-un numar mai mare de judecatori
(5) Hotararile Consiliului Autoritatii Judecatoresti se publica pe site-ul Consiliului Autoritatii Judecatoresti si in Monitorul Oficial al Romaniei.”
152. Dupa capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul IV, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL IV Autoritatea Mediatica Rolul Autoritatii Mediatice
ARTICOLUL 134.1 (1) Autoritatea Mediatica este garantul informarii corecte a cetatenilor in procesul formarii optiunilor lor profesionale, civice, politice si electorale
(2) Autoritatea Mediatica exercita atributele suveranitatii nationale in domeniul serviciilor media, avand misiunea de a aplica legislatia tarii in acest domeniu
(3) Toate mijloacele de comunicare in masa – agentii de presa, publicatii, posturi de radio si televiziune – sunt obligate sa isi construiasca un site oficial, in care sa publice structura actionariatului si bilantul contabil la data de 31 decembrie a fiecarui an, auditat, potrivit legii, pana cel mai tarziu pe data de 31 martie a anului urmator. Aceste date sunt publicate si in Monitorul Oficial al Romaniei
(4) Este interzisa folosirea produselor media furnizate de mijloacele de comunicare pentru dezinformarea si manipularea cetatenilor in procesul formarii optiunilor lor profesionale, civice, politice si electorale
(5) Posturile de televiziune ale caror programe includ emisiuni destinate prezentarii programelor politice si a celor electorale sunt obligate sa prezinte programele tuturor partidelor politice, inregistrate, potrivit legii, precum si programele tuturor candidatilor in alegeri, in mod egal, fara niciun fel de discriminare
(6) Posturile de televiziune care organizeaza dezbateri referitoare la activitatea curenta a partidelor politice, a autoritatilor statului sau a autoritatilor locale sunt obligate ca la aceste dezbateri sa invite reprezentanti ai tuturor partidelor politice inregistrate, in functie de numarul membrilor, fara niciun fel de discriminare, potrivit legii
(7) Postul national public de televiziune este obligat sa organizeze dezbateri referitoare la activitatea curenta a partidelor politice legal inregistrate, a autoritatilor statului si a autoritatilor locale, la care invita reprezentanti ai tuturor partidelor politice inregistrate, in functie de numarul membrilor, fara niciun fel de discriminare, potrivit legii
(8) In cadrul Autoritatii Mediatice functioneaza Consiliul Mediatic National, ca organ consultativ al presedintelui Autoritatii Mediatice
(9) Consiliul Mediatic National este constituit din 7 experti in domeniul mijloacelor de comunicare in masa, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale din domeniul mijloacelor de comunicare in masa, din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de catre Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Autoritatii Mediatice
(10) Candidatii la functia de membru al Consiliului Mediatic National sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca activitatea din domeniul mijloacelor de comunicare in masa
(11) Mandatul membrilor Consiliului Mediatic National este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Mediatice
(12) Consiliul Mediatic National avizeaza toate deciziile presedintelui Autoritatii Mediatice. Avizele Consiliul Mediatic National se publica pe site-ul Autoritatii Mediatice si in Monitorul Oficial al Romaniei
(13) Autoritatea Mediatica este condusa de un presedinte, ales de popor
(14) Prevederile articolelor 81 alineatul (1) si alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 si 97 se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Mediatice
(15) Candidatii la functia de presedinte al Autoritatii Mediatice trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa prezinte electoratului documente care sa ateste numele si prenumele parintilor si bunicilor, precum si declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte daca au cunostinta despre functiile detinute in statul roman sau in alt stat de catre parintii si bunicii lor;
b) sa aiba pregatire superioara;
c) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor Romaniei;
e) sa prezinte electoratului activitatea lor profesionala, politica si civica desfasurata pana la data depunerii candidaturii pentru functia de presedinte al Autoritatii Mediatice;
f) sa prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de presedinte al Autoritatii Mediatice, daca vor fi alesi
(16) Documentul prevazut la alineatul (15) litera f) constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de presedinte al Autoritatii Mediatice, va fi tiparit si pus la dispozitia electoratului, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala, Autoritatea Morala si Avocatul Poporului, cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea campaniei electorale
(17) Alegerile pentru functia de presedinte al Autoritatii Mediatice se desfasoara in prima duminica a lunii octombrie a anului in care expira mandatul presedintelui Romaniei sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 60 de zile de la data cand a intervenit vacanta functiei de presedinte al Autoritatii Mediatice
(18) Daca functia de presedinte al Autoritatii Mediatice devine vacanta ori daca presedintele Autoritatii Mediatice este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentantilor, cu votul majoritatii membrilor sai
(19) Presedintele Autoritatii Mediatice numeste in functie personalul Autoritatii, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii
(20) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritatii Mediatice emite decizii care se publica pe site-ul Autoritatii Mediatice si in Monitorul Oficial al Romaniei
(21) Organizarea si functionarea Autoritatii Mediatice se stabilesc prin lege. Serviciul National Public de Presa, Radio si Televiziune
ARTICOLUL 134.2 (1) Serviciul National Public de Presa, Radio si Televiziune este institutie publica autonoma, are personalitate juridica si isi desfasoara activitatea sub controlul poporului, potrivit legii
(2) Serviciul National Public de Presa, Radio si Televiziune este condus de un director, ales de popor
(3) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si directorului Serviciului National Public de Presa, Radio si Televiziune
(4) Organizarea si functionarea Serviciului National Public de Presa, Radio si Televiziune se stabilesc prin lege.”
153. Dupa capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul V, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL V Autoritatea Financiara Rolul Autoritatii Financiare
ARTICOLUL 134.3 (1) Autoritatea Financiara este garantul securitatii veniturilor si capitalurilor cetatenilor tarii
(2) Autoritatea Financiara exercita atributele suveranitatii nationale in organizarea si functionarea sistemului financiar al tarii, potrivit legii
(3) Legislatia referitoare la organizarea si functionarea sistemului financiar trebuie sa asigure securitatea veniturilor dobandite de cetateni pentru participarea lor la crearea produsului intern brut al tarii, precum si securitatea capitalurilor acumulate de cetateni prin economisirea de venituri dobandite licit
(4) Autoritatea Financiara aplica legislatia referitoare la functionarea sistemului financiar si supravegheaza activitatea desfasurata de Banca Nationala a Romaniei, de banci si alte institutii de credit, de institutiile pietei de capital financiar, ale pietei de asigurari si reasigurari, precum si ale sistemelor de pensii
(5) In piata de capital financiar din Romania nu pot fi tranzactionate decat valori mobiliare si instrumente financiare emise contra aporturi in numerar sau in natura. Este interzisa tranzactionarea de instrumente financiare derivate
(6) Valorile mobiliare si instrumentele financiare pot fi tranzactionate numai pe piete reglementate si numai prin procedura licitatiei, cu plata in numerar, in momentul efectuarii tranzactiilor
(7) Folosirea de informatii confidentiale, precum si orice forma de specula, de inselare a cetatenilor, prin clauze contractuale dolosive, prin manipularea preturilor pe pietele de marfuri, de capital banesc sau financiar, de asigurari ori de pensii, in vederea obtinerii de foloase necuvenite, de orice fel, se pedepsesc cu inchisoarea pe viata si cu confiscarea averii faptuitorilor
(8) Persoanele fizice si juridice romane nu pot efectua operatiuni de incasari si plati sau de creditare decat in moneda nationala, leul
(9) Bancile si institutiile de credit nu pot acorda imprumuturi mai mari decat valoarea capitalurilor proprii si a depozitelor clientilor lor
(10) Bancile si institutiile de credit nu pot acorda imprumuturi decat pentru investitii productive, pentru crearea de capacitati de productie noi sau pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie existente. Sumele banesti atrase de banci si institutiile de credit de la populatie nu pot fi folosite decat pentru acordarea de imprumuturi pentru investitii productive
(11) Prin exceptie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii si statutelor lor
(12) Dobanda datorata de persoanele fizice si juridice romane nu poate fi mai mare de 7% pe an. Imprumutatorii nu pot pretinde de la imprumutati nicio alta plata in afara de suma imprumutata, indexata cu rata inflatiei, de dobanda aferenta si de majorari si penalitati de intarziere
(13) Valoarea totala a majorarilor si penalitatilor de intarziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decat valoarea datoriei indexata cu rata inflatiei
(14) Este interzisa folosirea veniturilor bugetului public national pentru acoperirea pierderilor bancilor si institutiilor de credit cu capital privat
(15) Persoanele fizice si juridice romane pot cumpara valuta, in orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plati catre persoane fizice si juridice straine
(16) Cursurile valutare sunt determinate numai de cererea si oferta de valuta de pe piata valutara, organizata potrivit legii. Este interzisa manipularea sub orice forma a cursurilor valutare
(17) Proprietarii mijloacelor fixe utilizate in economia Romaniei sunt obligati sa calculeze si sa constituie fondul de amortizare prin utilizarea metodei lineare, potrivit legii. Fondul de amortizare este folosit exclusiv pentru crearea de capacitati de productie noi sau pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie existente. Incalcarea acestei dispozitii se sanctioneaza cu inchisoarea pe viata si cu confiscarea averii faptuitorilor
(18) In cadrul Autoritatii Financiare functioneaza Consiliul Financiar National, ca organ consultativ al presedintelui Autoritatii Financiare
(19) Consiliul Financiar National este constituit din 7 experti in domeniul finantelor, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale economistilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Autoritatii Financiare
(20) Candidatii la functia de membru al Consiliului Financiar National sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca activitatea din sistemul financiar al tarii
(21) Mandatul membrilor Consiliului Financiar National este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Financiare
(22) Consiliul Financiar National avizeaza toate deciziile presedintelui Autoritatii Financiare. Avizele Consiliul Financiar National se publica pe site-ul Autoritatii Financiare si in Monitorul Oficial al Romaniei
(23) Autoritatea Financiara este condusa de un presedinte, ales de popor
(24) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Financiare
(25) Organizarea si functionarea Autoritatii Financiare se stabilesc prin lege. Banca Nationala a Romaniei
ARTICOLUL 134.4 (1) Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a Romaniei, avand personalitate juridica
(2) Banca Nationala a Romaniei are ca obiect de activitate emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei, precum si supravegherea pietei valutare si calcularea si publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenta statistica
(3) Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor
(4) In teritoriul national al Romaniei nimeni nu poate crea bani, in afara de Banca Nationala a Romaniei
(5) Cantitatea de numerar in circulatie nu poate creste mai repede decat produsul intern brut
(6) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul
(9) Banca Nationala a Romaniei este obligata sa foloseasca toate cantitatile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpararea de aur, cu prioritate din productia interna, in vederea sporirii rezervei internationale a tarii constituite din aur
(10) Inlocuirea monedei nationale cu o alta moneda se aproba de poporul roman, prin referendum
(11) Banca Nationala a Romaniei este condusa de un guvernator, ales de popor
(12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei
(13) In cadrul Bancii Nationale a Romaniei functioneaza Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei
(14) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experti in domeniul finantelor, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale economistilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Autoritatii Financiare
(15) Candidatii la functia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca activitatea din sistemul financiar al tarii
(16) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Financiare
(17) Consiliul de Supraveghere avizeaza toate deciziile guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei. Avizele Consiliul de Supraveghere se publica pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei si in Monitorul Oficial al Romaniei
(18) Organizarea si functionarea Bancii Nationale a Romaniei se stabilesc prin lege.”
154. Dupa capitolul V se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL VI Autoritatea Electorala
ARTICOLUL 134.5 (1) Autoritatea Electorala este garantul exercitarii suveranitatii poporului in alegerile organizate pentru desemnarea reprezentantilor sai in autoritatile statului si in autoritatile locale, precum si in referendumurile prin care poporul participa direct la adoptarea legilor si hotararilor sau isi exprima vointa in probleme de interes national sau local
(2) Autoritatea Electorala aplica legislatia referitoare la alegeri si referendumuri
(3) Autoritatea Electorala pregateste, organizeaza si asigura desfasurarea alegerilor si a referendumurilor, potrivit legii
(4) Este interzisa orice forma de reclama electorala in timpul si in afara campaniilor electorale, cu exceptia brosurilor si pliantelor in care sunt tiparite contractele electorale ale candidatilor. Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu eliminarea din cursa electorala si pierderea drepturilor electorale, daca fapta este descoperita in timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului si a drepturilor electorale, daca fapta este descoperita dupa alegeri, potrivit legii
(5) Este interzisa orice forma de mita electorala. Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu eliminarea din cursa electorala si pierderea drepturilor electorale, daca fapta este descoperita in timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului si a drepturilor electorale, daca fapta este descoperita dupa alegeri, potrivit legii. Se adauga sanctiunile prevazute de lege pentru dare si luare de mita
(5) Este interzisa orice forma de manipulare a vointei electoratului cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa. Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu eliminarea din cursa electorala si pierderea drepturilor electorale, daca fapta este descoperita in timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului si a drepturilor electorale, daca fapta este descoperita dupa alegeri, potrivit legii. Se adauga sanctiunile prevazute de lege pentru manipulare si inselaciune
(6) Cheltuielile necesare pentru functionarea Autoritatii Electorale, ca si cheltuielile necesare pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor si referendumurilor sunt prevazute in bugetul Autoritatii Electorale, parte integranta a bugetului de stat
(7) In cadrul Autoritatii Electorale functioneaza Consiliul Electoral National, ca organ consultativ al presedintelui Autoritatii Electorale
(8) Consiliul Electoral National este constituit din 7 experti in domeniul juridic, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale juristilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Autoritatii Electorale
(9) Candidatii la functia de membru al Consiliului Electoral National sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca sistemul electoral al tarii
(10) Mandatul membrilor Consiliului Electoral National este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Electorale
(11) Consiliul Electoral National avizeaza toate deciziile presedintelui Autoritatii Financiare. Avizele Consiliul Electoral National se publica pe site-ul Autoritatii Electorale si in Monitorul Oficial al Romaniei
(12) Autoritatea Electorala este condusa de un presedinte, ales de popor
(13) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Electorale
(14) Organizarea si functionarea Autoritatii Electorale se stabilesc prin lege”.
155. Dupa capitolul VI se introduce un nou capitol, capitolul VII, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL VII Autoritatea Statistica
ARTICOLUL 134.6 (1) Autoritatea Statistica este garantul asigurarii poporului si statului roman cu datele statistice necesare cunoasterii situatiei si evolutiei economiei si societatii romanesti, in vederea fundamentarii planurilor de dezvoltare durabila a tarii si a localitatilor ei
(2) Autoritatea Statistica aplica legislatia referitoare la organizarea si functionarea statisticii oficiale in Romania, in conformitate cu principiile fundamentale ale stiintei statisticii, cu reglementarile Uniunii Europene privind statisticile comunitare si cu Codul de practici ale statisticii europene
(5) Autoritatea Statistica emite opinii anuale asupra modului in care au fost realizati indicatorii economici si sociali inscrisi in programele nationale de dezvoltare a Romaniei asumate in campaniile electorale de candidatii la functia de presedinte al Romaniei si de presedintii celorlalte autoritati ale statului. Opiniile Autoritatii Statistice sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si pe site-ul Autoritatii, pana la data de 30 iunie a anului urmator celui la care se ofera opinia
(6) In cadrul Autoritatii Statistice functioneaza Consiliul Statistic National, ca organ consultativ al presedintelui Autoritatii Statistice
(7) Consiliul Statistic National este constituit din 7 experti in statistica, din care 3 sunt propusi de Societatea Romana de Statistica si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Autoritatii Statistice
(8) Candidatii la functia de membru al Consiliului Statistic National sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca sistemul statistic al tarii
(9) Mandatul membrilor Consiliului Statistic National este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Statistice
(10) Consiliul Statistic National avizeaza toate deciziile presedintelui Autoritatii Statistice. Avizele Consiliul Statistic National se publica pe site-ul Autoritatii Statistice si in Monitorul Oficial al Romaniei
(11) Autoritatea Statistica este condusa de un presedinte, ales de popor
(12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Statistice
(13) Organizarea si functionarea Autoritatii Statistice se stabilesc prin lege.”
156. Dupa capitolul VII se introduce un nou capitol, capitolul VIII, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL VIII Autoritatea Morala
ARTICOLUL 134.7 (1) Autoritatea Morala este garantul asigurarii integritatii morale in exercitarea functiilor publice
(2) Autoritatea Morala aplica legislatia referitoare la integritatea morala a persoanelor care exercita functii publice
(3) Autoritatea Morala monitorizeaza modul in care persoanele alese in functii publice isi respecta contractele electorale si angajamentele asumate in campaniile electorale si aduce la cunostinta publicului rezultatele acestei monitorizari
(4) Autoritatea Morala emite opinii referitoare la modul in care persoanele alese in functii publice si-au indeplinit angajamentele asumate in campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual si sunt publicate pe site-ul Autoritatii Morale si in Monitorul Oficial al Romaniei, pana cel mai tarziu pe data de 31 martie a anului urmator celui la care se refera
(5) Autoritatea Morala formuleaza cereri pentru trimiterea in judecata a persoanelor alese in functii publice care au incalcat prevederile contractelor electorale, care se afla in incompatibilitate ori in conflict de interese sau care nu pot justifica averile dobandite inainte ori in timpul exercitarii mandatului
(6) Autoritatea Morala acorda asistenta de specialitate comitetelor cetatenesti constituite, potrivit legii, pentru promovarea initiativelor legislative cetatenesti si pentru organizarea referendumurilor
(7) In cadrul Autoritatii Morale functioneaza Consiliul National de Integritate, ca organ consultativ al presedintelui Autoritatii Morale
(8) Consiliul Statistic National de Integritate este constituit din 7 experti in domeniul dreptului, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale juristilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Autoritatii Statistice
(9) Candidatii la functia de membru al Consiliului National de Integritate sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca moralitatea in sistemul politic al tarii
(10) Mandatul membrilor Consiliului National de Integritate este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Morale
(11) Consiliul National de Integritate avizeaza toate deciziile presedintelui Autoritatii Morale. Avizele Consiliului National de Integritate se publica pe site-ul Autoritatii Morale si in Monitorul Oficial al Romaniei
(12) Autoritatea Morala este condusa de un presedinte ales de popor
(13) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Morale
(14) Organizarea si functionarea Autoritatii Morale se stabilesc prin lege.”
157. Dupa capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul IX, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL IX Autoritatea Stiintifica
ARTICOLUL 134.8 (1) Autoritatea Stiintifica este garantul intemeierii dezvoltarii economice si sociale a Romaniei pe cuceririle stiintei
(2) Autoritatea Stiintifica coordoneaza intreaga activitate desfasurata de institutele, centrele si unitatile de cercetare stiintifica ale Romaniei, finantate de la bugetul national
(3) Autoritatea Stiintifica coordoneaza activitatea de cercetare desfasurata de Academia Romana si de academiile de ramura finantate de la bugetul national
(4) Autoritatea Stiintifica elaboreaza Strategia de dezvoltare a Romaniei, pe termene de 5, 10, 20 si 30 de ani. Strategia de dezvoltare a Romaniei este actualizata in fiecare an si este publicata pe site-ul Autoritatii si in Monitorul Oficial al Romaniei, in ultima zi a fiecarui an
(5) Autoritatea Stiintifica emite opinii asupra modului in care programele nationale de dezvoltare a Romaniei asumate in campaniile electorale de candidatii la functia de presedinte al Romaniei si de presedinti ai celorlalte autoritati ale statului se incadreaza in Strategia de dezvoltare a Romaniei. Opiniile Autoritatii Stiintifice sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si pe site-ul Autoritatii, cu 30 de zile inainte de data inceperii campaniei pentru alegerea presedintelui Romaniei si a presedintilor celorlalte autoritati ale statului
(6) Autoritatea Stiintifica emite opinii privind impactul initiativelor legislative prezentate spre aprobare Camerei Reprezentantilor asupra Strategiei de dezvoltare a Romaniei, potrivit legii. Opiniile sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si pe site-ul Autoritatii, (7) Autoritatea Stiintifica emite opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finantate de la bugetul public national asupra Strategiei de dezvoltare a Romaniei, potrivit legii. Opiniile sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si pe site-ul Autoritatii, (8) In cadrul Autoritatii Stiintifice functioneaza Consiliul National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare, ca organ consultativ al presedintelui Autoritatii Stiintifice
(9) Consiliul National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare este constituit din 7 de experti in domeniul cercetarii stiintifice, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale din institutele, centrele si unitatile de cercetare aflate sub coordonarea Autoritatii Stiintifice, din universitatile acreditate de statul roman, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de
presedintele Autoritatii Stiintifice
(10) Candidatii la functia de membru al Consiliului National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca nivelul cercetarii stiintifice si contributia acesteia la dezvoltarea economiei si societatii romanesti
(11) Mandatul membrilor Consiliului National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Autoritatii Stiintifice
(12) Consiliul National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare avizeaza toate deciziile presedintelui Autoritatii Stiintifice. Avizele Consiliului National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare se publica pe site-ul Autoritatii Stiintifice si in Monitorul Oficial al Romaniei
(13) Autoritatea Stiintifica este condusa de un presedinte ales de popor
(14) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Autoritatii Stiintifice
(15) Organizarea si functionarea Autoritatii Stiintifice se stabilesc prin lege.”
158. Dupa titlul III se introduce un nou titlu, titlul III.1, astfel: Denumirea titlului va fi: „Autoritatile locale”. Titlul va avea urmatorul cuprins: „CAPITOLUL 1 Principii de baza
ARTICOLUL 134.9 (1) In localitatile si judetele tarii se constituie autoritati locale care se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, al controlului cetatenilor asupra autoritatilor locale, al separatiei si echilibrului acestor autoritati, al respectarii Constitutiei si legilor tarii
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei
(3) Autoritatile statului consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii, autoritatile locale in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit legii
(4) Autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii
(5) Autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala in judete sunt consiliile judetene alese si voievozii alesi, in conditiile legii
(6) Personalul din aparatul autoritatilor locale si al institutiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit si de competenta profesionala, potrivi legii. Este interzisa, sub sanctiune penala si administrativa, numirea, promovarea sau sanctionarea personalului autoritatilor publice locale pe criterii politice sau cu sprijin politic. CAPITOLUL 2 Autoritatile comunale si orasenesti
SECTIUNEA 1 Consiliul local
Rolul si competenta
ARTICOLUL 134.10 (1) Consiliul local este organ deliberativ care adopta hotarari in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale
(2) Consiliul local nu poate adopta hotarari care sunt contrare rezultatului unui referendum local valabil
(3) Cetatenii pot aproba hotarari, prin referendum local, in orice domeniu, inclusiv hotarari prin care sa modifice, sa completeze sau sa anuleze hotarari adoptate de consiliul local, cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale legii. Alegerea consiliului local
ARTICOLUL 134.11 (1) Membrii consiliului local sunt denumiti consilieri locali si sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, si pe baza de candidaturi independente, conform legii
(2) Membrii consiliilor locale se aleg pe circumscriptii electorale, organizate pe localitati
(3) Numarul membrilor consiliilor locale este stabilit prin lege, in functie de numarul cetatenilor cu drept de vot ai localitatii
(4) Alegerile pentru consiliul local se desfasoara in prima duminica a lunii iunie a anului in care expira mandatul consiliului sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 45 zile de la data dizolvarii consiliului. Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului local
ARTICOLUL 134.12 (1) Candidatii la functia de consilier local trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba domiciliul in localitatea in care candideaza;
b) sa aiba cel putin studii liceale atestate prin diploma de bacalaureat;
c) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor localitatii;
e) sa prezinte electoratului propunerile de hotarari ale consiliului local, pentru adoptarea carora se obliga sa actioneze, in calitate de consilier local, daca va fi ales
(2) Propunerile de hotarari pentru adoptarea carora se obliga sa actioneze, daca va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de consilier local, va fi tiparit si pus la dispozitia electorilor, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala si Autoritatea Morala, inainte de inceperea campaniei electorale. Durata mandatului
ARTICOLUL 134.13 (1) Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani, care se exercita de la data depunerii juramantului
(2) Consiliul local isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de consiliul local nou-ales
(3) Mandatul consiliului local se prelungeste, prin lege, in caz de razboi sau de catastrofa. Validarea mandatului de consilier local
ARTICOLUL 134.14 Validarea alegerii consilierilor locali se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei. Constituirea consiliilor locale
ARTICOLUL 134.15 (1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor locali alesi si validati in functie se face de catre primar, in maximum 5 zile de la pronuntarea hotararii de validare. La sedinta de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul sau, dupa caz, candidatul declarat castigator la alegerile pentru functia de primar
(2) Sedinta se desfasoara in conditii legale daca participa cel putin majoritatea consilierilor locali alesi si validati
(3) In sedinta de constituire a consiliului local, consilierii locali depun juramantul prevazut prin lege
(4) Consiliul local se declara legal constituit daca majoritatea consilierilor locali validati au depus juramantul. Constituirea consiliului local se constata prin hotarare, adoptata cu votul majoritatii consilierilor locali validati. Alegerea presedintelui consiliului local
ARTICOLUL 134.16 (1) Consiliul local alege dintre membrii sai, prin hotarare adoptata cu votul deschis al majoritatii consilierilor locali in functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta
(2) Consilierul local ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie, la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor locali, prin votul majoritatii consilierilor locali in functie. Organizarea interna
ARTICOLUL 134.17 (1) Organizarea si functionarea consiliului local se stabilesc prin regulament propriu, elaborat potrivit legii
(1) Consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul sa asigure fundamentarea hotararilor ce se impun a fi adoptate
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. La sedintele fiecarei comisii a consiliului local participa si un reprezentant al asociatiei comunitare a localitatii
(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de activitate
(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, respectandu-se configuratia politica rezultata in urma alegerilor locale
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiilor speciale de analiza si verificare, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a consiliului local. Membrii comisiilor actioneaza in limitele stabilite prin hotarare. Intrunirile consiliului local
ARTICOLUL 134.18 (1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului
(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului
(3) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local se poate face de indata. Caracterul public al sedintelor
ARTICOLUL 134.19 (1) Sedintele consiliului local sunt publice, sunt filmate si publicate pe site-ul primariei localitatii
(2) Voturile consilierilor locali, la fiecare hotarare adoptata de consiliul local, sunt la vedere, confirmate prin semnatura, si sunt prezentate pe site-ul primariei localitatii. Mandatul consilierilor locali
ARTICOLUL 134.20 (1) In exercitarea mandatului, consilierii locali sunt in serviciul localitatii
(2) Consilierii locali sunt obligati sa actioneze si sa voteze in conformitate cu angajamentele asumate in campania electorala in care au fost alesi. Consilierul local care isi incalca angajamentele asumate in campania electorala poate fi demis, prin referendum, potrivit Constitutiei si legii
(3) Consilierii locali intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a consiliului local, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului
(2) Calitatea de consilier local inceteaza:
a) la data intrunirii legale a consiliului local nou-ales;
b) in caz de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor;
c) in caz de demisie sau de demitere;
d) in caz de deces. Incompatibilitati
ARTICOLUL 134.21 (1) Calitatea de consilier local este incompatibila cu orice alta functie publica, inclusiv cu orice functie la regiile autonome si societatile comerciale cu capital aflat in proprietate publica
(2) Consilierii locali nu pot interveni in treburile altor autoritati si institutii publice si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat
(3) Consilierul local condamnat pentru trafic de influenta ori alte acte de coruptie pierde mandatul si este pedepsit cu inchisoare pe viata si confiscarea averii. Raspunderea consilierilor locali
ARTICOLUL 134.22 (1) Consilierii locali raspund politic doar fata de cei care i-au ales si nu isi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de catre partidele din partea carora au candidat in alegeri
(2) Consilierii locali raspund juridic, individual, pentru incalcarea contractului electoral, daca voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului contravin obligatiilor asumate prin contractul electoral
(3) Consilierii locali raspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localitatii de hotararile pentru care si-au dat votul
(4) Raspunderea consilierilor locali pentru faptele prevazute la alineatele (2) si (3) este imprescriptibila
(5) Fiecare consilier local prezinta, in scris, raportul anual asupra modului in care si-a realizat obligatiile asumate in campania electorala in care a fost ales. Raportul este prezentat in sedinta consiliului organizata in acest scop, nu mai tarziu de 31 martie a anului urmator celui la care se refera. Raportul este arhivat si pus la dispozitia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului localitatii. Raportul este publicat pe site-ul primariei. Atributiile consiliului local
ARTICOLUL 134.23 (1) Consiliul local exercita urmatoarele atributii, in conditiile legii:
a) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului local;
b) aproba infiintarea, organizarea, statul de functii si numarul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si ale regiilor autonome de interes local;
c) aproba bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
d) stabileste si aproba impozitele si taxele locale, in conditiile legii;
e) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local, in conditiile legii;
f) hotaraste darea in folosinta institutiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate in proprietate publica si in administrarea comunei, orasului ori municipiului;
g) avizeaza sau aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatii;
h) aproba construirea, intretinerea si modernizarea strazilor, drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;
i) atribuie sau schimba denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;
j) aproba construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in administrarea sa;
k) hotaraste cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
l) hotaraste infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
m) hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
n) confera persoanelor fizice romane sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare al comunei, orasului ori municipiului, in baza unui regulament propriu; prin acest regulament se stabilesc si conditiile retragerii titlului conferit
(2) Consiliul local indeplineste orice alte atributii, cerute de realitatile economice si sociale ale localitatii, potrivit Constitutiei si legii. Dizolvarea consiliului local
ARTICOLUL 134.24 (1) Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local
(2) Consiliul local se dizolva de drept:
a) in cazul in care acesta nu se intruneste timp de doua luni consecutiv;
b) in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare;
c) in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti;
d) daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva
(3) Primarul, secretarul localitatii sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la alineatul (2). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului
(4) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens Autoritatii Electorale de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale localitatii
(5) Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul localitatii rezolva problemele curente ale comunei, orasului ori municipiului. Suspendarea mandatului de consilier local
ARTICOLUL 134.25 (1) Mandatul de consilier local se suspenda de drept in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului
(2) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului local
(3) In cazul in care consilierul local al carui mandat a fost suspendat a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.Demiterea consilierilor locali
ARTICOLUL 134.26 (1) Orice consilier local poate fi demis din functie, prin referendum, organizat in circumscriptia electorala in care a fost ales, cu un numar de voturi mai mare decat cel cu care a fost ales, la cererea unui numar de alegatori, din circumscriptia in care a fost ales, egal cu cel putin 10% din numarul voturilor cu care a fost ales
(2) Consilierul local este demis, de drept, din functie, in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, dupa validarea mandatului, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii;
b) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate sau la pierderea drepturilor electorale;
c) cand si-a schimbat domiciliul in alta localitate;
d) in caz de incompatibilitate;
e) cand si-a dat demisia din partidul politic sau din formatiunea politica din partea careia a fost ales ori cand s-a inscris intr-un alt partid politic sau alta formatiune politica;
f) a lipsit nemotivat de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local. Initiativa propunerilor de hotarari ale consiliului local
ARTICOLUL 134.27 (1) Initiativa propunerilor de hotarari ale consiliului local apartine, dupa caz, primarului, consilierilor locali sau unui numar de cetateni cu drept de vot egal cu cel putin 10% din numarul cetatenilor cu drept de vot ai localitatii
(2) Titularii dreptului de initiativa prezinta propunerile lor de hotarari presedintelui consiliului local
(4) Propunerile de hotarari vor fi dezbatute si votate in plenul consiliului local in termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii lor la presedintele consiliului local
(5) In cazul in care consiliul local respinge propunerea de hotarare initiata de primar sau de cetateni, Autoritatea Electorala organizeaza referendum local, in 45 de zile de la data respingerii propunerii de catre consiliul local, pentru aprobarea hotararii respinse de consiliul local
(6) In cazul in care cetatenii participanti la referendumul local aproba hotararea respinsa de consiliul local, consiliul local este dizolvat si se organizeaza alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local. Adoptarea hotararilor
ARTICOLUL 134.28 Hotararile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor consiliului local. Comunicarea si publicarea hotararilor
ARTICOLUL 134.29 (1) Hotararile consiliului local sunt inregistrate, prin grija secretarului primariei, intr-un registru special si sunt comunicate, de indata, primarului si prefectului, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii
(2) Hotararile sunt publicate, la data adoptarii, pe site-ul primariei
(3) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti
ARTICOLUL 134.30 Prevederile articolelor 134.9-134.29 se aplica, in mod corespunzator, si consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a Primarul
Rolul primarului
ARTICOLUL 134.31 (1) Primarul exercita componenta executiva a autoritatii locale. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si il controleaza
(2) Primarul raspunde, in fata cetatenilor localitatii, de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii
(3) Primarul conduce serviciile publice locale
(4) Primarul reprezinta localitatea in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie
(5) Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii
(6) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national
(7) Esarfa este purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor
(8) Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului. Alegerea primarului
ARTICOLUL 134.32 (1) Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat
(2) Primarii se aleg pe circumscriptii electorale, prin scrutin uninominal
(3) Alegerile pentru functia de primar se desfasoara in aceeasi zi cu alegerile pentru consiliul local, in prima duminica a lunii iunie a anului in care expira mandatul consiliului sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 45 de zile de la data cand a intervenit vacanta functiei de primar
(4) Candidatii la functia de primar trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba domiciliul in localitatea in care candideaza;
b) sa aiba studii superioare;
c) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor localitatii;
e) sa prezinte electoratului Programul de dezvoltare al localitatii pe urmatorii 4 ani, pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de primar, daca va fi ales
(5) Programul de dezvoltare al localitatii constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de primar, va fi tiparit si pus la dispozitia electorilor, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala si Autoritatea Morala, inainte de inceperea campaniei electorale
(6) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale ale localitatii
(7) In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii 2 candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi
(8) O persoana poate indeplini functia de primar al aceleiasi localitati pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. Validarea mandatului de primar
ARTICOLUL 134.33 (1) Rezultatul alegerilor pentru functia de primar este validat de catre judecatoria in raza careia se afla localitatea, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei
(2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata consiliului local juramantul stabilit prin lege. Durata mandatului
ARTICOLUL 134.34 (1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului
(2) Primarul isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre primarul nou-ales
(3) Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul primarului
ARTICOLUL 134.35 (1) In exercitarea mandatului, primarul este in serviciul localitatii
(2) Primarul este obligat sa actioneze in conformitate cu angajamentele asumate in campania electorala in care a fost ales. Primarul care isi incalca angajamentele asumate in campania electorala este demis, prin referendum, potrivit Constitutiei si legii
(3) Calitatea de primar inceteaza:
a) la data depunerii juramantului de catre primarul nou-ales;
b) in caz de demisie sau de demitere;
c) in caz de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor;
c) in caz de deces. Incompatibilitati
ARTICOLUL 134.36 (1) Calitatea de primar este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(2) Primarul nu poate interveni in treburile altor autoritati si institutii publice si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat
(3) Primarul condamnat pentru trafic de influenta ori alte acte de coruptie pierde mandatul si este pedepsit cu inchisoare pe viata si confiscarea averii.Raspunderea primarului
ARTICOLUL 134.37 (1) Primarul raspunde politic doar fata de cei care l-au ales si nu isi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de catre partidul din partea caruia a candidat in alegeri
(2) Primarul raspunde juridic pentru incalcarea contractului electoral, daca dispozitiile adoptate de el in exercitarea mandatului contravin obligatiilor asumate prin contractul electoral
(3) Primarul raspunde juridic pentru prejudiciile produse localitatii de dispozitiile adoptate de el in exercitarea mandatului
(4) Raspunderea primarului pentru faptele prevazute la alineatele (2) si (3) este imprescriptibila. Atributiile primarului
ARTICOLUL 134.38 (1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii, in conditiile legii:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor presedintelui Romaniei, a hotararilor celorlalte autoritati ale statului si ale Guvernului, a ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a hotararilor consiliului local;
b) indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor publice locale de profil, organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamantului;
a) exercita functia de ordonator principal de credite, pentru bugetul localitatii;
c) propune consiliului local spre aprobare infiintarea si reorganizarea, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentele de organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor publice si ale regiilor autonome de interes local;
d) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local;
f) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative
(2) Primarul indeplineste si alte atributii stabilite prin lege
(3) Primarul intocmeste Raportul anual privind realizarea Programului de dezvoltare a localitatii pe care si l-a asumat in campania electorala in care a fost ales. Raportul este prezentat in sedinta consiliului local organizata cu acest scop, nu mai tarziu de data de 31 martie a anului urmator celui la care se refera. Raportul este depus la secretarul primariei, care asigura punerea lui la dispozitia cetatenilor, pentru consultare. Raportul este publicat pe site-ul primariei. Suspendarea din functie
ARTICOLUL 134.39 (1) Primarul este suspendat, de drept, in cazul in care este arestat preventiv
(2) Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea primarului
(3) Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (2)
(5) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii
(6) In cazul in care incalca prevederile Constitutiei si ale legii, primarul este suspendat din functie de catre consiliul local, prin votul majoritatii membrilor acestuia
(7) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul membrilor consiliului local
(8) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza referendum local pentru demiterea primarului
(9) Daca cetatenii, prin referendum, resping propunerea de suspendare aprobata de consiliul local, consiliul local este dizolvat si se organizeaza alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local. Demiterea primarului
ARTICOLUL 134.40 (1) Primarul poate fi demis din functie, prin referendum, organizat in circumscriptia electorala in care a fost ales, cu un numar de voturi mai mare decat cel cu care a fost ales, la cererea unui numar de alegatori, din circumscriptia in care a fost ales, egal cu cel putin 10% din numarul voturilor cu care a fost ales
(2) Primarul este demis, de drept, din functie, in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, dupa validarea mandatului, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii;
b) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate sau la pierderea drepturilor electorale;
c) cand si-a schimbat domiciliul in alta localitate;
d) in caz de incompatibilitate;
e) cand si-a dat demisia din partidul politic sau din formatiunea politica din partea careia a fost ales ori cand s-a inscris intr-un alt partid politic sau alta formatiune politica;
f) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva. Vacanta functiei
ARTICOLUL 134.41 (1) Vacanta functiei de primar intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces
(2) In termen de 30 de zile de la data la care a intervenit vacanta functiei de primar, Autoritatea Electorala organizeaza alegeri pentru un nou primar.Interimatul functiei
ARTICOLUL 134.42 Daca functia de primar devine vacanta ori daca primarul este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de catre un consilier local, desemnat de consiliul local, cu votul majoritatii membrilor acestuia. Actele primarului
ARTICOLUL 134.43 (1) In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz, de catre secretarul localitatii
(2) Dispozitiile primarului sunt publicate pe site-ul primariei. Indemnizatia si celelalte drepturi
ARTICOLUL 134.44 Indemnizatia si celelalte drepturi ale primarului se stabilesc prin lege. Primarii sectoarelor municipiului Bucuresti
ARTICOLUL 134.45 Prevederile articolelor 134.31-134.44 se aplica, in mod corespunzator, si primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti. CAPITOLUL 3 Autoritatile judetene
SECTIUNEA 1 Consiliul judetean
Rolul si competenta
ARTICOLUL 134.46 (1) Consiliul judetean este organ deliberativ care adopta hotarari in toate problemele de interes judetean, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale
(2) Consiliul judetean nu poate adopta hotarari care sunt contrare rezultatului unui referendum judetean valabil
(3) Cetatenii pot aproba hotarari, prin referendum judetean, in orice domeniu, inclusiv hotarari prin care sa modifice, sa completeze sau sa anuleze hotarari adoptate de consiliul judetean, cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale legii. Alegerea consiliului judetean
ARTICOLUL 134.47 (1) Membrii consiliului judetean sunt denumiti consilieri judeteni si sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, si pe baza de candidaturi independente, conform legii
(2) Membrii consiliilor judetene se aleg pe circumscriptii electorale, organizate pe judete
(3) Numarul membrilor consiliilor judetene este stabilit prin lege, in functie de numarul cetatenilor cu drept de vot ai judetului
(4) Alegerile pentru consiliul judetean se desfasoara in prima duminica a lunii iunie a anului in care expira mandatul consiliului sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 45 de zile de la data dizolvarii consiliului. Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului judetean
ARTICOLUL 134.48 (1) Candidatii la functia de consilier judetean trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba domiciliul in judetul in care candideaza;
b) sa aiba cel putin studii liceale atestate prin diploma de bacalaureat;
c) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor judetului;
e) sa prezinte electoratului propunerile de hotarari ale consiliului judetean, pentru adoptarea carora se obliga sa actioneze, in calitate de consilieri judeteni, daca vor fi alesi
(2) Propunerile de hotarari pentru adoptarea carora se obliga sa actioneze, daca va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de consilier judetean, va fi tiparit si pus la dispozitia electorilor, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala si Autoritatea Morala, inainte de inceperea campaniei electorale. Durata mandatului
ARTICOLUL 134.49 (1) Consiliul judetean este ales pentru un mandat de 4 ani, care se exercita de la data depunerii juramantului
(2) Consiliul judetean isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de consiliul judetean nou-ales
(3) Mandatul consiliului judetean se prelungeste, prin lege, in caz de razboi sau de catastrofa. Validarea mandatului de consilier judetean
ARTICOLUL 134.50 Validarea alegerii consilierilor judeteni se face de catre tribunalul in raza caruia se afla judetul, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei. Constituirea consiliilor judetene
ARTICOLUL 134.51 (1) Constituirea consiliilor judetene se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor judeteni alesi si validati in functie se face de catre voievod, in maximum 5 zile de la pronuntarea hotararii de validare. La sedinta de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si voievodul sau, dupa caz, candidatul declarat castigator la alegerile pentru functia de voievod
(2) Sedinta se desfasoara in conditii legale daca participa cel putin majoritatea consilierilor judeteni alesi si validati
(3) In sedinta de constituire a consiliului judetean, consilierii locali depun juramantul prevazut prin lege
(4) Consiliul judetean se declara legal constituit, daca majoritatea consilierilor judeteni validati au depus juramantul. Constituirea consiliului judetean se constata prin hotarare, adoptata cu votul majoritatii consilierilor judeteni validati. Alegerea presedintelui consiliului judetean
ARTICOLUL 134.52 (1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai, prin hotarare adoptata cu votul deschis al majoritatii consilierilor judeteni in functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta
(2) Consilierul judetean ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie, la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor judeteni, prin votul majoritatii consilierilor judeteni in functie. Organizarea interna
ARTICOLUL 134.53 (1) Organizarea si functionarea consiliului judetean se stabilesc prin regulament propriu, elaborat potrivit legii
(1) Consiliul judetean isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul sa asigure fundamentarea hotararilor ce se impun a fi adoptate
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii judeteni. La sedintele fiecarei comisii a consiliului judetean participa si un reprezentant al Uniunii Judetene a Asociatiilor Comunitare
(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de activitate
(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, respectandu-se configuratia politica rezultata in urma alegerilor locale
(7) Consiliile judetene pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa voievodului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiilor speciale de analiza si verificare, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a consiliului judetean. Membrii comisiilor actioneaza in limitele stabilite prin hotarare. Intrunirile consiliului judetean
ARTICOLUL 134.54 (1) Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare, o data la doua luni, la convocarea voievodului
(2) Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea voievodului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului
(3) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se poate face de indata. Caracterul public al sedintelor
ARTICOLUL 134.55 (1) Sedintele consiliului judetean sunt publice
(2) Voturile consilierilor judeteni, la fiecare hotarare adoptata de consiliul judetean, sunt la vedere, confirmate prin semnatura, si sunt prezentate pe site-ul judetului. Mandatul consilierilor judeteni
ARTICOLUL 134.56 (1) In exercitarea mandatului, consilierii judeteni sunt in serviciul locuitorilor judetului
(2) Consilierii judeteni sunt obligati sa actioneze si sa voteze in conformitate cu angajamentele asumate in campania electorala in care au fost alesi. Consilierul judetean care isi incalca angajamentele asumate in campania electorala este demis, prin referendum, potrivit Constitutiei si legii
(3) Consilierii judeteni intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a consiliului judetean, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului
(2) Calitatea de consilier judetean inceteaza:
a) la data intrunirii legale a consiliului judetean nou-ales;
b) in caz de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor;
c) in caz de demisie sau de demitere;
d) in caz de deces. Incompatibilitati
ARTICOLUL 134.57 (1) Calitatea de consilier judetean este incompatibila cu orice alta functie publica, inclusiv cu orice functie la regiile autonome si societatile comerciale cu capital aflat in proprietate publica
(2) Consilierii judeteni nu pot interveni in treburile altor autoritati si institutii publice si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat
(3) Consilierul judetean condamnat pentru trafic de influenta ori alte acte de coruptie pierde mandatul si este pedepsit cu inchisoare pe viata si confiscarea averii. Raspunderea consilierilor judeteni
ARTICOLUL 134.58 (1) Consilierii judeteni raspund politic doar fata de cei care i-au ales si nu isi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de catre partidele din partea carora au candidat in alegeri
(2) Consilierii judeteni raspund juridic, individual, pentru incalcarea contractului electoral, daca voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului contravin obligatiilor asumate prin contractul electoral
(3) Consilierii judeteni raspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localitatii de hotararile pentru care si-au dat votul
(4) Raspunderea consilierilor judeteni pentru faptele prevazute la alineatele (2) si (3) este imprescriptibila
(5) Fiecare consilier judetean prezinta, in scris, raportul anual asupra modului in care si-a realizat obligatiile asumate in campania electorala in care a fost ales. Raportul este prezentat in sedinta consiliului organizata in acest scop, nu mai tarziu de 31 martie a anului urmator celui la care se refera. Raportul este arhivat si pus la dispozitia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului judetului. Raportul este publicat pe site-ul judetului.Atributiile consiliului judetean
ARTICOLUL 134.59 (1) Consiliul judetean exercita urmatoarele atributii, in conditiile legii:
a) aproba regulamentul de organizare si functionare al consiliului judetean;
b) aproba infiintarea, organizarea, statul de functii si numarul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean, precum si ale regiilor autonome de interes judetean;
c) aproba bugetul judetului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse;
d) stabileste si aproba impozitele si taxele judetene, in conditiile legii;
e) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean;
f) hotaraste darea in folosinta institutiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate in proprietate publica si in administrarea judetului;
g) avizeaza sau aproba documentatiile de amenajare a teritoriului judetului;
h) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean;
i) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
j) hotaraste cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes judetean;
k) hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte autoritati locale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor locale, in vederea promovarii unor interese comune
(2) Consiliul judetean indeplineste orice alte atributii, cerute de realitatile economice si sociale ale judetului, potrivit Constitutiei si legii. Dizolvarea consiliului judetean
ARTICOLUL 134.60 (1) Consiliul judetean se dizolva de drept sau prin referendum judetean
(2) Consiliul judetean se dizolva de drept:
a) in cazul in care acesta nu se intruneste timp de 6 luni consecutiv;
b) in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare;
c) in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti;
d) daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 12 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva
(3) Voievodul, secretarul localitatii sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la alineatul (2). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului judetean. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului
(4) Consiliul judetean poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens Autoritatii Electorale de cel putin 10% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale judetului
(5) Pana la constituirea noului consiliu judetean, voievodul sau, in absenta acestuia, secretarul judetului rezolva problemele curente ale judetului.Suspendarea mandatului de consilier judetean
ARTICOLUL 134.61 (1) Mandatul de consilier judetean se suspenda de drept in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului
(2) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului judetean
(3) In cazul in care consilierul judetean al carui mandat a fost suspendat a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.Demiterea consilierilor judeteni
ARTICOLUL 134.62 (1) Orice consilier judetean poate fi demis din functie, prin referendum, organizat in circumscriptia electorala in care a fost ales, cu un numar de voturi mai mare decat cel cu care a fost ales, la cererea unui numar de alegatori, din circumscriptia in care a fost ales, egal cu cel putin 10% din numarul voturilor cu care a fost ales
(2) Consilierul judetean este demis, de drept, din functie, in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, dupa validarea mandatului, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii;
b) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate sau la pierderea drepturilor electorale;
c) cand si-a schimbat domiciliul in alt judet;
d) in caz de incompatibilitate;
e) cand si-a dat demisia din partidul politic sau din formatiunea politica din partea careia a fost ales ori cand s-a inscris intr-un alt partid politic sau alta formatiune politica;
f) a lipsit nemotivat de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului judetean. Initiativa propunerilor de hotarari ale consiliului judetean
ARTICOLUL 134.63 (1) Initiativa propunerilor de hotarari ale consiliului judetean apartine, dupa caz, voievodului, consilierilor judeteni sau unui numar de cetateni cu drept de vot egal cu cel putin 10% din numarul cetatenilor cu drept de vot ai judetului
(2) Titularii dreptului de initiativa prezinta propunerile lor de hotarari presedintelui consiliului judetean
(4) Propunerile de hotarari vor fi dezbatute si votate in plenul consiliului judetean in termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii lor la presedintele consiliului judetean
(5) In cazul in care consiliul judetean respinge propunerea de hotarare initiata de voievod sau de cetateni, Autoritatea Electorala organizeaza referendum judetean, in 45 de zile de la data respingerii propunerii de catre consiliul judetean, pentru aprobarea hotararii respinse de consiliul judetean
(6) In cazul in care cetatenii participanti la referendumul judetean aproba hotararea respinsa de consiliul judetean, consiliul judetean este dizolvat si se organizeaza alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu judetean. Adoptarea hotararilor
ARTICOLUL 134.64 Hotararile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor consiliului judetean. Comunicarea si publicarea hotararilor
ARTICOLUL 134.65 (1) Hotararile consiliului judetean sunt inregistrate, prin grija secretarului judetului, intr-un registru special si sunt comunicate, de indata, voievodului si prefectului, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii
(2) Hotararile sunt publicate, la data adoptarii, pe site-ul judetului
(3) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Consiliul General al Municipiului Bucuresti
ARTICOLUL 134.66 Prevederile articolelor 134.46-134.65 se aplica, in mod corespunzator, si consiliului general al municipiului Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a Voievodul
Rolul voievodului
ARTICOLUL 134.67 (1) Voievodul exercita componenta executiva a autoritatii judetene. El este seful administratiei publice judetene si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si il controleaza
(2) Voievodul raspunde, in fata cetatenilor judetului, de buna functionare a administratiei publice judetene, in conditiile legii
(3) Voievodul conduce serviciile publice judetene
(4) Voievodul reprezinta judetul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie
(5) Voievodul participa la sedintele consiliului judetean si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.Alegerea voievodului
ARTICOLUL 134.68 (1) Voievodul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat
(2) Voievozii se aleg pe circumscriptii electorale, prin scrutin uninominal
(3) Alegerile pentru functia de voievod se desfasoara in aceeasi zi cu alegerile pentru consiliul judetean, in prima duminica a lunii iunie a anului in care expira mandatul consiliului, sau tot intr-o zi de duminica, in cel mult 45 de zile de la data cand a intervenit vacanta functiei de voievod
(4) Candidatii la functia de voievod trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba domiciliul in judetul in care candideaza;
b) sa aiba studii superioare;
c) sa se fi remarcat ca buni profesionisti si ca cetateni de moralitate desavarsita;
d) sa se fi remarcat ca luptatori activi pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor judetului;
e) sa prezinte electoratului Programul de dezvoltare al judetului pe urmatorii 4 ani, pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de voievod, daca va fi ales
(5) Programul de dezvoltare al judetului constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de voievod, va fi tiparit si pus la dispozitia electorilor, pe toata durata campaniei electorale. Cate un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala si Autoritatea Morala, inainte de inceperea campaniei electorale
(6) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale ale judetului
(7) In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii 2 candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi
(8) O persoana poate indeplini functia de voievod al aceluiasi judet pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. Validarea mandatului de voievod
ARTICOLUL 134.69 (1) Rezultatul alegerilor pentru functia de voievod este validat de catre tribunalul in raza careia se afla judetul, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei
(2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata consiliului judetean juramantul stabilit prin lege. Durata mandatului
ARTICOLUL 134.70 (1) Mandatul voievodului este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului
(2) Voievodul isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre voievodul nou-ales
(3) Mandatul voievodului poate fi prelungit, prin lege, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul voievodului
ARTICOLUL 134.71 (1) In exercitarea mandatului, voievodul este in serviciul locuitorilor judetului
(2) Voievodul este obligat sa actioneze in conformitate cu angajamentele asumate in campania electorala in care a fost ales. Voievodul care isi incalca angajamentele asumate in campania electorala este demis, prin referendum, potrivit Constitutiei si legii
(3) Calitatea de voievod inceteaza:
a) la data depunerii juramantului de catre voievodul nou-ales;
b) in caz de demisie sau de demitere;
c) in caz de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor;
c) in caz de deces. Incompatibilitati
ARTICOLUL 134.72 (1) Calitatea de voievod este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(2) Voievodul nu poate interveni in treburile altor autoritati si institutii publice si nici in treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat
(3) Voievodul condamnat pentru trafic de influenta ori alte acte de coruptie pierde mandatul si este pedepsit cu inchisoare pe viata si confiscarea averii.Raspunderea voievodului
ARTICOLUL 134.73 (1) Voievodul raspunde politic doar fata de cei care l-au ales si nu isi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de catre partidul din partea caruia a candidat in alegeri
(2) Voievodul raspunde juridic pentru incalcarea contractului electoral, daca dispozitiile adoptate de el in exercitarea mandatului contravin obligatiilor asumate prin contractul electoral
(3) Voievodul raspunde juridic pentru prejudiciile produse localitatii de dispozitiile adoptate de el in exercitarea mandatului
(4) Raspunderea voievodului pentru faptele prevazute la alineatele (2) si (3) este imprescriptibila. Atributiile voievodului
ARTICOLUL 134.74 (1) Voievodul indeplineste urmatoarele atributii, in conditiile legii:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor celorlalte autoritati ale statului si ale Guvernului, a ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean;
a) exercita functia de ordonator principal de credite, pentru bugetul judetului;
c) propune consiliului judetean spre aprobare infiintarea si reorganizarea, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentele de organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor publice si ale regiilor autonome de interes judetean;
d) intocmeste proiectul bugetului judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean;
e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean;
f) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative
(2) Voievodul indeplineste si alte atributii stabilite prin lege
(3) Voievodul prezinta, in scris, raportul anual asupra modului in care a fost realizat Programul de dezvoltare a judetului pe care l-a asumat in campania electorala in care a fost ales. Raportul este prezentat in sedinta consiliului organizata in acest scop, nu mai tarziu de 31 martie a anului urmator celui la care se refera. Raportul este arhivat si pus la dispozitia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului judetului. Raportul este publicat pe site-ul judetului. Suspendarea din functie
ARTICOLUL 134.75 (1) Voievodul este suspendat, de drept, in cazul in care este arestat preventiv
(2) Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea voievodului
(3) Ordinul de suspendare se comunica de indata voievodului
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (2)
(5) Daca voievodul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii
(6) In cazul in care incalca prevederile Constitutiei si ale legii, voievodul este suspendat din functie de catre consiliul judetean, prin votul majoritatii membrilor acestuia
(7) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul membrilor consiliului judetean
(8) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza referendum judetean pentru demiterea voievodului
(9) Daca cetatenii, prin referendum judetean, resping propunerea de suspendare aprobata de consiliul judetean, consiliul judetean este dizolvat si se organizeaza alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu judetean. Demiterea voievodului
ARTICOLUL 134.76 (1) Voievodul poate fi demis din functie, prin referendum, organizat in circumscriptia electorala in care a fost ales, cu un numar de voturi mai mare decat cel cu care a fost ales, la cererea unui numar de alegatori, din circumscriptia in care a fost ales, egal cu cel putin 10% din numarul voturilor cu care a fost ales
(2) Voievodul este demis, de drept, din functie, in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, dupa validarea mandatului, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii;
b) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate sau la pierderea drepturilor electorale;
c) cand si-a schimbat domiciliul in alt judet;
d) in caz de incompatibilitate;
e) cand si-a dat demisia din partidul politic sau din formatiunea politica din partea careia a fost ales ori cand s-a inscris intr-un alt partid politic sau alta formatiune politica;
f) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 6 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva. Vacanta functiei
ARTICOLUL 134.77 (1) Vacanta functiei de voievod intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces
(2) In termen de 30 de zile de la data la care a intervenit vacanta functiei de voievod, Autoritatea Electorala organizeaza alegeri pentru un nou voievod.Interimatul functiei
ARTICOLUL 134.78 Daca functia de voievod devine vacanta ori daca voievodul este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de catre un consilier judetean, desemnat de consiliul judetean, cu votul majoritatii membrilor acestuia.Actele voievodului
ARTICOLUL 134.79 (1) In exercitarea atributiilor sale, voievodul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz, de catre secretarul judetului
(2) Dispozitiile voievodului sunt publicate pe site-ul judetului. Indemnizatia si celelalte drepturi
ARTICOLUL 134.80 Indemnizatia si celelalte drepturi ale voievodului se stabilesc prin lege. Primarul general al municipiului Bucuresti
ARTICOLUL 134.81 Prevederile articolelor 134.67-134.80 se aplica, in mod corespunzator, si primarului general al municipiului Bucuresti.”
159. Dupa titlul III.1 se introduce un nou titlu, titlul III.2, astfel: Denumirea titlului va fi: „Asociatiile comunitare”. Titlul va avea urmatorul cuprins:Constituirea si rolul
ARTICOLUL 134.82 „(1) In localitatile tarii se constituie asociatii comunitare, din care fac parte toti cetatenii cu drept de vot ai localitatilor. In municipiul Bucuresti, asociatiile comunitare se constituie in fiecare sector al municipiului
(2) Asociatiile comunitare asigura cadrul organizatoric prin care cetatenii tarii participa direct la exercitarea suveranitatii poporului, la luarea deciziilor politice care le afecteaza viata lor si a comunitatilor lor, prin care ei controleaza nemijlocit activitatea autoritatilor locale si a autoritatilor statului.Organizarea si functionarea
ARTICOLUL 134.83 (1) Infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor comunitare se stabilesc prin lege. Asociatiile comunitare sunt persoane juridice de drept public
(2) Organul suprem de conducere al asociatiei comunitare este adunarea generala, la care participa toti membrii asociatiei, direct sau prin reprezentanti alesi de adunari cetatenesti organizate in subunitatile localitatii – catune, sate, strazi, cartiere etc. – potrivit statutului asociatiei
(3) Adunarea generala a asociatiei comunitare se intruneste o data la 4 ani, cu doua saptamani inainte de alegerile locale, sau ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui asociatiei sau la cererea a cel putin 5% din numarul membrilor asociatiei
(4) Adunarea generala a asociatiei alege, din randul membrilor sai, un presedinte al asociatiei si un comitet de conducere al asociatiei, care conduc activitatea asociatiei intre doua adunari generale si indeplinesc atributiile prevazute in statutul asociatiei. Numarul membrilor comitetului de conducere al asociatiei este egal cu jumatate plus unu din numarul membrilor consiliului local
(5) Persoanele care candideaza la functia de presedinte sau de membru al comitetului de conducere al asociatiei comunitare trebuie sa nu fie si sa nu fi fost membri ai unui partid politic
(6) In fiecare judet se constituie Uniunea Judeteana a Asociatiilor Comunitare, din care fac parte asociatiile comunitare din toate localitatile judetului. In municipiul Bucuresti se constituie Uniunea Municipala a Asociatiilor Comunitare
(7) Adunarea generala a Uniunii Judetene a Asociatiilor Comunitare este formata din presedintii si membrii comitetelor de conducere ai asociatiilor comunitare componente ale uniunii
(8) Adunarea generala a Uniunii Judetene a Asociatiilor Comunitare alege, din randul membrilor sai, un presedinte al uniunii si un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii intre doua adunari generale si indeplinesc atributiile prevazute in statutul uniunii. Numarul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumatate plus unu din numarul membrilor consiliului judetean
(9) Adunarea generala a uniunii judetene se intruneste o data la 4 ani, cu 3 saptamani inainte de alegerile locale, sau ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui uniunii sau la cererea a cel putin 10% din numarul membrilor uniunii
(10) Se constituie Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, din care fac parte uniunile judetene ale asociatiilor comunitare
(11) Adunarea generala a Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare este formata din presedintii si membrii comitetelor de conducere ai uniunilor judetene ale asociatiilor comunitare
(12) Adunarea generala a Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare alege, din randul membrilor sai, un presedinte al uniunii si un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii intre doua adunari generale si indeplinesc atributiile prevazute in statutul uniunii. Numarul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumatate din judetele tarii plus municipiul Bucuresti
(13) Adunarea generala a Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare se intruneste o data la 4 ani, cu 4 saptamani inainte de alegerile parlamentare, sau ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui uniunii sau la cererea a cel putin 10% din numarul membrilor uniunii
(14) In cadrul Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare functioneaza Sfatul Tarii, ca organ consultativ al Uniunii
(15) Sfatul Tarii este constituit din 51 de membri alesi de Adunarea Generala a Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare dintre personalitatile vietii publice romanesti, in varsta de peste 50 de ani, care nu au fost si nu sunt membrii unui partid politic, care s-au remarcat ca luptatori pentru drepturile si libertatile romanilor, ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca viata economica si sociala a tarii
(16) Mandatul membrilor Sfatului Tarii este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia Adunarii Generale a Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare. In timpul mandatului, membrii Sfatului Tarii nu pot indeplini nicio alta functie publica sau privata
(17) Sfatul Tarii emite opinii referitoare la toate deciziile care urmeaza a fi luate de Adunarea Generala a Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare, de presedintele uniunii ori de comitetul de conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Tarii sunt publicate pe site-ul Uniunii Nationale a Asociatiilor Comunitare si in Monitorul Oficial al Romaniei
(14) Primarii localitatilor sunt obligati sa asigure spatii adecvate pentru intrunirea adunarilor generale ale asociatiilor comunitare si a uniunilor acestora, precum si pentru desfasurarea activitatii organelor lor de conducere
(15) Adunarea generala a asociatiei comunitare poate hotari ca membrii asociatiei sa contribuie, benevol, cu munca lor, sau cu sume banesti, pentru crearea ori achizitionarea de bunuri care intra si raman in proprietatea publica a comunitatii si in administrarea autoritatii locale
(16) Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii asociatiilor comunitare, a uniunilor judetene si a uniunii nationale ale asociatilor comunitare sunt finantate de la bugetul de stat, potrivit legii
(17) Autoritatile statului si autoritatile locale sunt obligate sa puna la dispozitia organelor de conducere ale asociatiilor comunitare toate datele si informatiile pe care acestea le solicita, in indeplinirea atributiilor lor constitutionale. Atributiile asociatiilor comunitare
ARTICOLUL 134.84 Asociatiile comunitare indeplinesc urmatoarele atributii:
a) supravegheaza modul in care persoanele alese sau numite in functii publice isi indeplinesc obligatiile asumate prin contractele electorale ori prin contractele de munca si aduc la cunostinta Avocatului Poporului si a Autoritatii Morale orice incalcari ale acestor obligatii;
b) sesizeaza procuratura atunci cand constata ca un functionar public a incalcat legea;
c) culeg propuneri formulate de membrii lor referitoare la solutionarea problemelor cu care acestia se confrunta si le aduc la cunostinta autoritatilor locale si autoritatilor statului;
d) asigura consilierea membrilor lor in formularea de propuneri de hotarari care trebuie adoptate de consiliul local, sau prin referendum, ori in formularea de initiative legislative, care trebuie adoptate de Parlament, sau prin referendum;
e) asigura consilierea membrilor lor in initierea de referendumuri locale, judetene si nationale;
f) organizeaza investigatii si cercetari asupra consecintelor pe care hotararile autoritatilor locale si ale autoritatilor statului le au asupra vietii cetatenilor, asupra localitatilor, asupra judetelor, asupra tarii, in urma carora intocmesc rapoarte, pe care le aduc la cunostinta membrilor lor;
g) organizeaza investigatii si cercetari asupra modului in care sunt cheltuiti banii bugetelor locale, ai bugetelor judetene si ai bugetului de stat, in urma carora intocmesc rapoarte pe care le aduc la cunostinta membrilor lor si a Curtii de Conturi;
h) organizeaza investigatii si cercetari asupra consecintelor negative pe care activitatile desfasurate de operatorii economici le au asupra vietii, asupra patrimoniului natural si cultural al localitatilor tarii, in urma carora intocmesc rapoarte pe care le aduc la cunostinta membrilor lor, a autoritatilor locale si autoritatilor statului cu atributii in contracararea acestor consecinte;
i) organizeaza investigatii si cercetari asupra modului in care autoritatile statului si autoritatile locale isi indeplinesc atributiile stabilite prin Constitutie si prin lege, in urma carora intocmesc rapoarte pe care le aduc la cunostinta membrilor lor si a autoritatilor respective;
j) organizeaza manifestatii de protest ale membrilor lor impotriva actelor normative adoptate de autoritatile locale ori de autoritatile statului prin incalcarea legii, impotriva actiunilor acestor autoritati care incalca drepturile si libertatile constitutionale ale cetatenilor, precum si impotriva operatorilor economici a caror activitate are consecinte negative asupra vietii, asupra patrimoniului natural si cultural al localitatilor tarii;
k) emit opinii asupra proiectelor de hotarari care urmeaza a fi adoptate de consiliile locale sau judetene, sau prin referendum, pe care le aduc la cunostinta consiliilor respective si a membrilor lor;
l) emit opinii asupra proiectelor de acte normative care urmeaza a fi adoptate de Guvern si de ministere, pe care le aduc la cunostinta Guvernului si a membrilor lor;
m) emit opinii asupra proiectelor de legi care urmeaza a fi adoptate de Parlament, sau prin referendum, pe care le aduc la cunostinta Parlamentului si a membrilor lor;
n) emit opinii asupra persoanelor care candideaza pentru ocuparea functiilor publice, pe care le aduc la cunostinta membrilor lor, a electoratului si a autoritatilor mandatate cu numirea in functii publice;
o) numesc reprezentantii lor in comisiile de evaluare si selectie ale proiectelor finantate de la Fondul national de capital distributiv;
p) numesc reprezentantii lor in Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Mediatic National, Consiliul Financiar National, Consiliul Electoral National, Consiliul Statistic National, Consiliul National de Integritate, Consiliul National pentru Stiinta, Tehnologie, Inovare si Dezvoltare, in consiliile tehnico-stiintifice ale ministerelor, in consiliile de supraveghere ale Bancii Nationale a Romaniei, Fondului national de capital distributiv, Fondului national de pensii publice, Fondului national de somaj, Fondului national pentru asigurari de sanatate, Casei de Economii si Consemnatiuni, regiilor nationale si locale, in comisiile permanente si speciale ale Camerei Reprezentantilor, ale consiliilor judetene si ale consiliilor locale, in birourile electorale.”
160. Articolul 135 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Economia Romaniei este economie democratica, bazata pe proprietatea privata asupra capitalului, larg distribuita in masa cetatenilor tarii, pe libera initiativa si pe concurenta, pe incurajarea muncii productive si pe distribuirea echitabila a rezultatelor activitatii economice intre participantii la aceasta activitate
(2) Statul este obligat sa ia masuri care sa asigure:
a) libertatea comertului cu protejarea concurentei loiale;
b) impiedicarea speculei si a insusirii de venituri necuvenite;
c) remunerarea echitabila a factorilor de productie, prin cresterea continua a ponderii remunerarii muncii in valoarea totala a veniturilor create in economia nationala;
d) distributia echitabila a veniturilor obtinute din munca, prin reducerea continua a raportului dintre salariul minim brut si salariul mediu brut realizat in economia nationala;
e) constituirea si administrarea Fondului national de capital distributiv, care sa colecteze cel putin o cincime din produsul intern brut al tarii si sa fie utilizat pentru improprietarirea cetatenilor tarii cu capital productiv: terenuri, constructii, masini, utilaje, echipamente, brevete, licente etc.;
f) constituirea si administrarea Fondului national de pensii publice, astfel incat pensia publica sa fie cat mai apropiata de valoarea salariului mediu realizat de fiecare participant in perioada minima de contributie, stabilita prin lege;
g) protejarea capitalului national, astfel incat acesta sa detina o pondere crescanda in totalul capitalului utilizat in economia nationala;
h) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, astfel incat valoarea produselor si serviciilor realizate cu tehnologii romanesti sa detina o pondere crescanda in produsul intern brut al tarii;
i) exploatarea resurselor naturale ale tarii, aflate in proprietate publica, in concordanta cu interesul national, prin regii autonome si institutii ale statului roman, cu obligatia statului de a se ingriji si de zestrea de resurse naturale lasata generatiilor viitoare;
j) furnizarea de servicii publice gratuite, de buna calitate, pentru toti cetatenii tarii;
k) ocrotirea mediului inconjurator si mentinerea echilibrului ecologic;
l) dezvoltarea economica echilibrata a tuturor localitatilor si judetelor tarii;
m) aplicarea politicilor de dezvoltare economica ale Uniunii Europene, in concordanta cu interesul national
(3) Statul este obligat sa tina evidenta indicatorilor economici prevazuti la alineatul (2) literele c)-h) si sa publice nivelul si dinamica acestor indicatori in Anuarul statistic al Romaniei
(4) Candidatii la functia de Presedinte al Romaniei sunt obligati sa includa indicatorii economici prevazuti la alineatul (2) in programele nationale de dezvoltare ale Romaniei supuse aprobarii poporului in campaniile pentru alegerile prezidentiale
(5) Este interzisa incheierea de contracte de natura economica cu clauze secrete intre statul roman, regiile autonome, institutiile publice si autoritatile locale romane, pe de o parte, si terti, pe de alta parte.”
161. Dupa articolul 135 se introduce un nou articol, 135.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul national de capital distributiv ”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.1 (1) Fondul national de capital distributiv este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Obiectivele Fondului national de capital distributiv sunt:
a) crearea unei surse sigure si permanente pentru realizarea de investitii productive, generatoare de venituri si locuri de munca;
b) despagubirea cetatenilor Romaniei pentru capitalul de care au fost deposedati abuziv prin Legea nr. 15/1990 si de profiturile realizate de acest capital;
c) improprietarirea continua cu capital a cetatenilor tarii, astfel incat, in Romania, sa functioneze o economie democratica, in care majoritatea capitalului sa intre si sa ramana in proprietatea privata a majoritatii cetatenilor
(3) Veniturile Fondului national de capital distributiv se formeaza din urmatoarele surse:
a) impozitul progresiv pe proprietati;
b) venituri din capitalul aflat in administrarea Fondului national de capital distributiv;
c) venituri incasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;
d) alte surse prevazute de lege
(4) Impozitul progresiv pe proprietati se stabileste astfel incat din sursele prevazute la alineatul (3) sa se asigure preluarea la Fondul national de capital distributiv a echivalentului a o cincime din produsul intern brut al Romaniei, in fiecare an
(5) Veniturile colectate la Fondul national de capital distributiv sunt folosite pentru finantarea de proiecte de investitii productive, implementate in Romania, elaborate in conformitate cu prevederile Strategiei de dezvoltare a Romaniei. Investitiile productive sunt cheltuieli efectuate pentru crearea de noi mijloace fixe, definite potrivit legii
(6) Veniturile colectate la Fondul national de capital distributiv sunt repartizate pe programe operationale sectoriale, potrivit legii, astfel incat sa se asigure dezvoltarea echilibrata si sustenabila a tuturor ramurilor si sectoarelor de activitate generatoare de venituri si locuri de munca
(7) Fiecare cetatean al Romaniei, in varsta de peste 18 ani, care este pensionar al statului roman sau angajat printr-un contract de munca in Romania ori care desfasoara activitati economice independente autorizate in Romania sau care a parasit Romania dupa data de 22 decembrie 1989, in cautarea unui loc de munca, este indreptatit sa devina beneficiar al Fondului national de capital distributiv si sa primeasca de la acesta o cota individuala egala cu echivalentul sumei de 100.000 de lei, o singura data, pe care sa o foloseasca pentru finantarea de proiecte de investitii, potrivit prezentei legi. Valoarea cotei individuale poate fi modificata, prin lege, in functie de inflatie si de evolutia produsului intern brut al Romaniei si a numarului cetatenilor Romaniei
(8) Cetatenii pot folosi cotele lor individuale primite de la Fondul national de capital distributiv pentru finantarea de proiecte initiate de ei, in calitate de persoane fizice autorizate, potrivit legii, sau ca aport la capitalul social al unor persoane juridice, in care ei sunt membri, ca asociati ori actionari, aport folosit pentru finantarea de proiecte initiate de aceste persoane juridice. Cetatenii pot folosi cotele lor individuale primite de la Fondul national de capital distributiv si pentru cumpararea de capital oferit spre vanzare de Fond
(9) Sumele colectate in Fondul national de capital distributiv sunt transformate in cote individuale si sunt puse la dispozitia beneficiarilor Fondului, esalonat, prin concursuri de proiecte, organizate potrivit legii. Concursurile de proiecte se organizeaza anual, separat pentru fiecare program operational sectorial. Sunt selectate si admise la finantare proiectele care obtin cel mai mare numar de puncte
(10) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investitii intra in proprietatea privata a persoanelor care au initiat proiectele finantate cu bani primiti de la Fondul national de capital distributiv
(11) Intregul capital aflat in proprietatea privata a statului roman la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care nu este trecut in patrimoniul administrat de regii autonome, trece in administrarea Fondului national de capital distributiv
(12) Intregul capital vandut ilegal de statul roman pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi este confiscat si este trecut in administrarea Fondului national de capital distributiv
(13) Fondul national de capital distributiv este obligat sa foloseasca o parte din veniturile sale pentru rascumpararea capitalului vandut legal de statul roman pana la intrarea in vigoare a prezentei legi. Rascumpararea se face la pretul la care capitalul a fost vandut, indexat cu rata inflatiei si corectat cu investitiile facute de cumparator si cu profiturile insusite de acesta. Dupa rascumparare, acest capital este trecut in administrarea Fondului national de capital distributiv
(14) Fondul national de capital distributiv este obligat sa transfere in administrarea Fondului national de pensii publice partea din valoarea capitalului trecut in administrarea sa, prin aplicarea prevederilor alineatelor (11), (12) si (13), egala cu valoarea activului net al Fondului national de pensii publice, stabilita potrivit legii
(15) Fondul national de capital distributiv este obligat sa ofere spre vanzare intregul capital ramas in administrarea sa beneficiarilor Fondului, care il pot cumpara numai cu cotele individuale primite de la Fond
(16) Fondul national de capital distributiv finanteaza integral valoarea proiectelor initiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinantate si din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmand sa recupereze de la finantatorii respectivi partile cofinantate de acestia, potrivit legii
(17) Fondul national de capital distributiv poate infiinta societati comerciale pe actiuni avand ca scop crearea de capacitati de productie noi in diverse ramuri ale economiei nationale. Dupa punerea in functiune a noilor capacitati de productie, Fondul ofera spre vanzare actiunile respectivelor societati comerciale, care pot fi cumparate numai de beneficiarii Fondului, in limita cotelor individuale primite de la Fond
(18) Activele create sau achizitionate cu bani primiti de la Fondul national de capital distributiv nu pot fi instrainate
(19) Tinerii, in varsta de pana la 35 de ani, care nu au si nu au avut o locuinta in proprietate, pot opta ca jumatate din cota lor individuala sa fie folosita pentru plata partiala sau integrala a pretului primei lor locuinte
(20) Fondul national de capital distributiv este condus de un guvernator, numit de Presedintele Romaniei
(21) Guvernatorul Fondului national de capital distributiv trebuie sa aiba pregatire economica superioara, inalta competenta profesionala, o vechime de cel putin 10 ani in activitati financiar-bancare sau in invatamantul economic superior si sa se fi remarcat ca autor si promotor de proiecte menite sa imbunatateasca functionarea economiei romanesti
(22) Functia de guvernator al Fondului national de capital distributiv este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(23) In exercitarea atributiilor sale, guvernatorul Fondului national de capital distributiv emite decizii care se publica pe site-ul Fondului national de capital distributiv si in Monitorul Oficial al Romaniei
(24) In cadrul Fondului national de capital distributiv functioneaza Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al guvernatorului Fondului national de capital distributiv
(25) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experti in domeniul finantelor, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale economistilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de Presedintele Romaniei
(26) Candidatii la functia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca functionarea economiei romanesti
(27) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia Presedintelui Romaniei
(28) Consiliul de Supraveghere avizeaza toate deciziile guvernatorului Fondului national de capital distributiv. Avizele Consiliul de Supraveghere se publica pe site-ul Fondului national de capital distributiv si in Monitorul Oficial al Romaniei
(29) Organizarea si functionarea Fondului national de capital distributiv se stabilesc prin lege.”
162. Dupa articolul 135.1 se introduce un nou articol, 135.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul National de Pensii Publice”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.2 (1) Fondul national de pensii publice este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Fondul national de pensii publice se alimenteaza cu contributiile pentru pensii publice platite de salariati si angajatori, stabilite prin lege. In caz de nevoie, statul roman poate sprijini Fondul national de pensii publice cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. Cetatenii pot participa si la fonduri de pensii private, care sunt facultative
(3) Contributiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite si administrate incat sa se asigure fiecarui participant la fond o pensie cat mai apropiata de valoarea salariului mediu realizat de el in perioada minima de contributie, stabilita prin lege
(4) Pensiile de la Fondul national de pensii publice se calculeaza si se acorda pe baza principiului contributivitatii
(5) Veniturile Fondului national de pensii publice sunt folosite pentru plata pensiilor cuvenite participantilor la Fond
(6) Disponibilitatile banesti ale Fondului national de pensii publice sunt pastrate la Casa de Economii si Consemnatiuni, in depozite purtatoare de dobanzi
(7) Este interzisa utilizarea resurselor Fondului national de pensii publice pentru finantarea cheltuielilor bugetului public national
(8) Prevederile alineatelor (20)-(29) ale articolului 135.1 se aplica, in mod corespunzator, si Fondului national de pensii publice.”
163. Dupa articolul 135.2 se introduce un nou articol, 135.3, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul national de somaj”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.3 (1) Fondul national de somaj este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Fondul national de somaj se alimenteaza cu contributiile pentru somaj platite de salariati si angajatori, stabilite prin lege. In caz de nevoie, statul roman poate sprijini Fondul national de somaj cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii
(3) Contributiile pentru somaj sunt astfel stabilite si administrate incat sa se asigure fiecarui participant la Fond o indemnizatie de somaj de 6 luni de o valoare cat mai apropiata de valoarea salariului mediu realizat de el in ultimii 3 ani de angajare
(4) Veniturile Fondului national de somaj sunt folosite pentru plata indemnizatiilor de somaj cuvenite participantilor la Fond
(5) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplica, in mod corespunzator, si Fondului national de somaj.”
164. Dupa articolul 135.3 se introduce un nou articol, 135.4, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul national pentru asigurari de sanatate”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.4 (1) Fondul national pentru asigurari de sanatate este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Fondul national pentru asigurari de sanatate se alimenteaza cu contributiile pentru asigurari de sanatate platite de salariati si angajatori, stabilite prin lege. In caz de nevoie, statul roman poate sprijini Fondul national pentru asigurari de sanatate cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. Cetatenii pot participa si la fonduri de asigurare medicala privata, care sunt facultative
(3) Contributiile pentru asigurari de sanatate sunt astfel stabilite si administrate incat sa se asigure fiecarui participant la Fond plata serviciilor medicale si medicamentelor de care are nevoie
(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplica, in mod corespunzator, si Fondului national pentru asigurari de sanatate.”
165. Dupa articolul 135.4 se introduce un nou articol, 135.5, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul national pentru inovare”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.5 (1) Fondul national pentru inovare este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Fondul national pentru inovare se alimenteaza cu redeventele platite pentru fabricarea produselor si utilizarea tehnologiilor realizate prin aplicarea inventiilor si inovatiilor finantate de Fond. In caz de nevoie, statul roman poate sprijini Fondul national pentru inovare cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii
(3) Veniturile Fondului national pentru inovare sunt folosite pentru finantarea activitatii de cercetare aplicata efectuata pentru transformarea inventiilor si ideilor inovatoare in noi tehnologii si produse destinate comercializarii
(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplica, in mod corespunzator, si Fondului national pentru inovare.”
166. Dupa articolul 135.5 se introduce un nou articol, 135.6, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul national pentru mediu”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.5 (1) Fondul national pentru mediu este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Fondul national pentru mediu se alimenteaza cu amenzile platite pentru alterarea mediului
(3) Veniturile Fondului national pentru mediu sunt folosite pentru refacerea mediului alterat si pentru mentinerea echilibrului ecologic
(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplica, in mod corespunzator, si Fondului national pentru mediu.”
167. Dupa articolul 135.6 se introduce un nou articol, 135.7, astfel: Denumirea articolului va fi: „Fondul national valutar de rulment”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.7 (1) Fondul national valutar de rulment este institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea Guvernului
(2) Fondul national valutar de rulment se creeaza, potrivit legii, prin cumpararea de active valutare cu sumele banesti provenite din:
a) emisiunile monetare efectuate de Banca Nationala a Romaniei;
b) excedentele bugetului de stat
(3) Fondul national valutar de rulment se completeaza cu veniturile produse de activele valutare detinute de Fond
(4) Este interzisa contractarea de imprumuturi pentru sporirea Fondului national valutar de rulment
(5) Este interzisa acordarea de imprumuturi din Fondul national valutar de rulment
(6) Activele valutare detinute de Fondul national valutar de rulment sunt folosite numai pentru efectuarea de plati externe in situatii exceptionale, cand tara se afla in stare de mobilizare, de razboi, de urgenta sau de asediu
(7) Activele valutare detinute de Fondul national valutar de rulment se afla in proprietatea publica a poporului roman si sunt administrate de catre statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice
(8) Prevederile alineatelor (7) si (8) ale articolului 135.2 se aplica, in mod corespunzator, si Fondului national valutar de rulment.”
168. Dupa articolul 135.7 se introduce un nou articol, 135.8, astfel: Denumirea articolului va fi: „Casa de Economii si Consemnatiuni”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.8 (1) Casa de Economii si Consemnatiuni, prescurtat CEC, este institutie de credit, cu personalitate juridica, al carei capital se afla in proprietate publica si in administrarea statului roman
(2) Casa de Economii si Consemnatiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire si de buna gospodarire a banului, precum si pastrarea in siguranta a disponibilitatilor banesti ale cetatenilor tarii si investirea acestora pentru cresterea capacitatilor de productie ale tarii
(3) Disponibilitatile banesti ale Casei de Economii si Consemnatiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investitii intreprinderilor mici si mijlocii
(4) Depozitele banesti constituite la Casa de Economii si Consemnatiuni sunt garantate integral de statul roman, potrivit legii
(4) Profiturile realizate de Casa de Economii si Consemnatiuni se fac venituri la Fondul national de capital distributiv
(5) Prevederile alineatelor (7) si (8) ale articolului 135.2 se aplica, in mod corespunzator, si Casei de Economii si Consemnatiuni.”
169. Dupa articolul 135.8 se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regiile autonome”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.9 (1) Regiile autonome sunt operatori economici, cu personalitate juridica, avand ca obiect de activitate productia si furnizarea de bunuri si servicii de uz si de interes public, prin administrarea capitalului aflat in proprietate publica
(2) Regiile autonome se constituie in acele sectoare ale economiei nationale care au caracter de monopol natural sau monopol de stat ori care prezinta importanta strategica pentru poporul roman, in ansamblul sau, sau pentru comunitatile locale al tarii
(3) Regiile autonome se infiinteaza, prin lege, in subordinea Guvernului, sau, prin hotarare a consiliului local, in subordinea primarului localitatii
(4) Profiturile realizate de regiile autonome se fac venituri la Fondul national de capital distributiv
(5) Toate societatile si companiile nationale care exploateaza activitati constituind monopol de stat se reorganizeaza ca regii autonome
(6) Regia autonoma este condusa de un administrator, numit de Presedintele Romaniei, pentru regiile subordonate Guvernului, si de primar, pentru regiile subordonate consiliului local
(7) Administratorul regiei autonome trebuie sa aiba pregatire economica superioara, inalta competenta profesionala, o vechime de cel putin 10 ani in activitati financiar-bancare sau in invatamantul economic superior si sa se fi remarcat ca autor si promotor de proiecte menite sa imbunatateasca functionarea economiei nationale ori a economiei locale, dupa caz
(8) Functia de administrator al regiei autonome este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
(9) In exercitarea atributiilor sale, administratorul regiei autonome emite decizii care se publica pe site-ul regiei si in Monitorul Oficial al Romaniei
(10) In cadrul regiei autonome functioneaza Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al administratorului regiei
(11) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experti in domeniul finantelor, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale economistilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, sau de asociatia comunitara, dupa caz, ei fiind validati in functie de Presedintele Romaniei, ori de primarul localitatii, dupa caz
(12) Candidatii la functia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca functionarea economiei nationale, a economiei locale, dupa caz
(13) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin deciziile celor care i-au numit
(14) Consiliul de supraveghere avizeaza toate deciziile administratorului regiei autonome. Avizele Consiliului de supraveghere se publica pe site-ul regiei si in Monitorul Oficial al Romaniei
(16) Organizarea si functionarea regiei autonome se stabilesc prin lege.”
170. Dupa articolul 135.8 se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regimul monopolului de stat”. „Articolul 135.9 (1) Constituie monopol de stat:
a) fabricarea si importul, in vederea comercializarii, a armamentului, munitiilor si explozibililor;
b) producerea si importul, in vederea comercializarii, a medicamentelor si substantelor stupefiante;
c) extractia si prelucrarea, in vederea comercializarii, a bogatiilor subsolului;
d) exploatarea si comercializarea resurselor de apa;
e) exploatarea cailor ferate si a drumurilor publice;
f) transportul, distributia si comercializarea energiei electrice;
g) exploatarea fondului forestier aflat in proprietate publica;
h) producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale;
i) fabricarea si importul, in vederea comercializarii, a alcoolului si a bauturilor spirtoase distilate;
j) fabricarea si importul, in vederea comercializarii, a produselor de tutun si a hartiei pentru tigarete;
k) organizarea si exploatarea sistemelor de joc cu miza, directe sau disimulate;
l) organizarea si exploatarea pronosticurilor sportive
(2) Nu constituie monopol de stat fabricarea bauturilor alcoolice in gospodariile personale pentru consum propriu
(3) Administrarea monopolurilor de stat prevazute la alineatul (1) se face de catre statul roman
(4) Exploatarea activitatilor constituind monopol de stat se face de catre institutii publice sau regii autonome de profil, constituite in subordinea Guvernului ori a autoritatilor locale, pe baza de licente eliberate de ministerul de resort
(4) Este interzisa exploatarea activitatilor care constituie monopol de stat de catre entitati private.”
171. Dupa articolul 135.9 se introduce un nou articol, 135.10, astfel: Denumirea articolului va fi: „Rezervele internationale ale Romaniei”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.10 (1) Rezervele internationale ale Romaniei sunt alcatuite din aur detinut in tezaur in tara
(2) Rezervele internationale ale Romaniei se creeaza, potrivit legii, prin cumpararea de aur cu sumele banesti provenite din:
a) emisiunile monetare efectuate de Banca Nationala a Romaniei;
b) excedentele bugetului de stat
(3) Este interzisa contractarea de imprumuturi pentru sporirea rezervelor internationale ale Romaniei
(4) Este interzisa acordarea de imprumuturi din rezervele internationale ale Romaniei
(5) Rezervele internationale ale Romaniei sunt folosite numai pentru efectuarea de plati externe in situatii exceptionale, cand tara se afla in stare de mobilizare, de razboi, de urgenta sau de asediu
(6) Rezervele internationale ale Romaniei se afla in proprietatea publica a poporului roman si sunt administrate de catre statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice.”
172. Dupa articolul 135.10 se introduce un nou articol, 135.11, astfel: Denumirea articolului va fi: „Protejarea concurentei loiale”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.11 (1) Legea trebuie sa interzica si sa sanctioneze orice acorduri intre intreprinderi, orice decizii ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care au ca obiect sau efect impiedicarea, restrangerea ori denaturarea liberei concurente in cadrul pietei nationale si, in special, cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare ori de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare;
b) limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica ori investitiile;
c) impart pietele sau sursele de aprovizionare;
d) aplica, in raporturile cu partenerii comerciali, conditii inegale la prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj concurential;
e) conditioneaza incheierea contractelor de acceptare de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte
(2) Acordurile sau deciziile interzise in temeiul alineatului (1) sunt nule de drept
(3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile in cazul:
– oricaror acorduri sau categorii de acorduri intre intreprinderi;
– oricaror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de intreprinderi;
– oricaror practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la imbunatatirea productiei ori distributiei de produse sau la promovarea progresului tehnic ori economic, asigurand totodata consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obtinut si care:
a) nu impun intreprinderilor in cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
b) nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta in ceea ce priveste o parte semnificativa a produselor in cauza
(4) Legea trebuie sa interzica si sa sanctioneze folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata nationala ori pe o parte semnificativa a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta in special in:
a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare sau a altor conditii de tranzactionare inechitabile;
b) limitarea productiei, comercializarii sau dezvoltarii tehnice in dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj concurential;
d) conditionarea incheierii contractelor de acceptare de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.”
173. Dupa articolul 135.11 se introduce un nou articol, 135.12, astfel: Denumirea articolului va fi: „Protectia consumatorilor”. Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.12 (1) Legea trebuie sa dispuna masuri care sa protejeze sanatatea, siguranta si interesele economice ale consumatorilor si sa asigure exercitarea dreptului consumatorilor la informare, educare si organizare in vederea apararii intereselor lor
(2) Legea trebuie sa prevada proceduri simple si operative pentru rezolvarea cererilor consumatorilor si ale organizatiilor acestora
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa plateasca pretul unui bun care nu i-a fost livrat sau al unei lucrari care nu i-a fost executata ori al unui serviciu care nu i-a fost prestat. Contractele care incalca aceasta dispozitie sunt lovite de nulitate absoluta
(4) In executarea contractelor de prestari servicii cu furnizare continua, la prima factura neplatita la termen, contractul este reziliat si prestarea serviciului este oprita. Continuarea prestarii serviciului se face pe cheltuiala prestatorului
(5) Nimeni nu poate fi obligat sa plateasca penalitati de intarziere mai mari decat valoarea datoriei, indexata cu indicele inflatiei.”
174. Articolul 136 se abroga.
175. Articolul 137 se abroga.
176. Articolul 138 se modifica si se completeaza astfel: Alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: „(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor si fondurile prevazute la articolele 135.1-135.7 din Constitutie
(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat, pe care il supune aprobarii Parlamentului.” Dupa alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Guvernul este obligat sa prezinte spre aprobare Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente. (2.2) Autoritatile locale executive sunt obligate sa prezinte spre aprobare autoritatilor locale deliberative numai bugete locale echilibrate sau cu excedente. (2.3) Legea stabileste principiile ce trebuie respectate in alocarea de subventii de la bugetul de stat catre bugetele locale. (2.4) Legea prin care este aprobat bugetul de stat precizeaza sumele alocate de la bugetul de stat pentru fiecare judet, comuna ori oras, astfel incat sa se asigure resursele financiare cerute de functionarea normala a tuturor institutiilor publice locale.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Daca legea bugetului de stat, respectiv hotararea de aprobare a bugetului local nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica bugetul de stat, respectiv bugetul local, al anului precedent, pana la adoptarea noului buget. In cazul in care bugetul de stat nu este aprobat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Parlamentul este dizolvat si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate, potrivit legii.” Dupa alineatul (5) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(5.1) Este interzisa contractarea de imprumuturi pentru finantarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale. (5.2) In caz de mobilizare sau de razboi ori la instituirea starii de asediu sau de urgenta, Guvernul poate contracta imprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Camerei Reprezentantilor, in conditiile legii.”
177. Articolul 139 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.”
178. Articolul 140 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a capitalului aflat in proprietate publica si a resurselor financiare ale statului si ale autoritatilor locale. In conditiile legii, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.” Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Curtea de Conturi prezinta anual Camerei Reprezentantilor si Presedintelui Romaniei un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand neregulile constatate si raspunderile materiale si penale ale celor implicati in gestiunea bugetului public national. Raportul anual este depus la Camera Reprezentantilor si la Presedintele Romaniei si este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei si pe site-ul Curtii de Conturi, cel mai tarziu pe data de 30 iunie a anului urmator celui la care se refera.” Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(2.1) Curtea de Conturi prezinta anual Camerei Reprezentantilor si Presedintelui Romaniei un raport asupra modului in care a fost gestionat capitalul aflat in proprietate publica si in administrarea statului si a autoritatilor locale in anul financiar expirat, cuprinzand si neregulile constatate si raspunderile materiale si penale ale celor implicati in gestiunea acestui capital. Raportul anual este depus la Camera Reprezentantilor si la Presedintele Romaniei si este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei si pe site-ul Curtii de Conturi, cel mai tarziu pe data de 30 iunie a anului urmator celui la care se refera. Primul raport anual intocmit dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se refera si la modul in care a fost gestionat intregul capital trecut in proprietatea statului si a autoritatilor locale prin Legea nr. 15/1990, cuprinzand neregulile constatate si raspunderile materiale si penale ale celor implicati in administrarea acestui capital.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) La cererea Camerei Reprezentantilor, a Presedintelui Romaniei sau a cel putin 10.000 de cetateni cu drept de vot, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.” Dupa alineatul (3) se introduc opt noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(3.1) Curtea de Conturi este condusa de un presedinte, ales de popor. (3.2) Candidatii la functia de presedinte al Curtii de Conturi trebuie sa aiba pregatire economica superioara, inalta competenta profesionala, o vechime de cel putin 10 ani in activitati economice sau in invatamantul superior economic, sa se fi remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa asigure imbunatatirea administrarii resurselor financiare ale statului roman. (3.3) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Curtii de Conturi. (3.4) In cadrul Curtii de Conturi functioneaza Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al presedintelui Curtii de Conturi. (3.5) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experti in domeniul finantelor, din care 3 sunt propusi de organizatiile profesionale ale economistilor din Romania, legal constituite, si 4 sunt propusi de Uniunea Nationala a Asociatiilor Comunitare, toti fiind validati in functie de presedintele Curtii de Conturi. (3.6) Candidatii la functia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialisti de inalta calificare, personalitati ale vietii publice, care s-au remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa imbunatateasca functionarea economiei romanesti. (3.7) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani si poate fi reinnoit o singura data, prin decizia presedintelui Curtii de Conturi. (3.8) Consiliul de supraveghere avizeaza toate deciziile presedintelui Curtii de Conturi. Avizele Consiliului de supraveghere se publica pe site-ul Curtii de Conturi si in Monitorul Oficial al Romaniei.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Cei 18 controlori de conturi ai Curtii sunt numiti de
presedintele Curtii de Conturi pentru un mandat de 4 ani, care poate fi innoit o singura data. Ei sunt independenti in exercitarea mandatului lor. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute pentru judecatori.” Alineatul (5) se abroga. Alineatul (6) va avea urmatorul cuprins: „(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre
presedintele Curtii de Conturi, in cazurile si conditiile prevazute de lege.” Dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: „(9) Organizarea si functionarea Curtii de Conturi se stabilesc prin lege.”
179. Articolul 141 se abroga.
180. Articolul 142 se modifica si se completeaza astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori, din care un presedinte, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat si 8 judecatori, numiti de presedintele Curtii Constitutionale, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi innoit o singura data.” Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: „(3) Prevederile articolelor 81 alineatele (2)-(4), 82 alineatul (2), 83, 84, 95, 96 si 97 se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui Curtii Constitutionale.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Curtii Constitutionale este validat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.” Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: „(5) Daca functia de presedinte al Curtii Constitutionale devine vacanta ori daca presedintele Curtii Constitutionale este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura de un judecator din Inalta Curte de Casatie si Justitie, desemnat de presedintele Autoritatii Judecatoresti.” Dupa alineatul (5) se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(6) Presedintele Curtii Constitutionale este demis din functie, prin referendum, cu un numar de voturi egal cu cel putin numarul voturilor cu care a fost ales, la cererea Presedintelui Romaniei, a Camerei Reprezentantilor ori a cel putin 250.000 cetateni cu drept de vot
(7) Organizarea si functionarea Curtii Constitutionale se stabilesc prin lege.”
181. Articolul 143 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi: „Conditii pentru numire si alegere”. Cuprinsul articolului va fi: „(1) Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si probitate morala, sa nu fi fost membri ai unui partid politic, sa nu fi fost alesi sau numiti intr-o functie publica din partea unui partid politic, sa se fi remarcat ca autori si promotori de proiecte menite sa asigure imbunatatirea organizarii si functionarii statului roman
(2) Candidatii la functia de presedinte al Curtii Constitutionale trebuie sa prezinte electoratului Programul apararii Constitutiei, pentru realizarea caruia se obliga sa actioneze, in calitate de presedinte al Curtii Constitutionale, daca va fi ales
(3) Programul apararii Constitutiei constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la functia de presedinte al Curtii Constitutionale, va fi tiparit si pus la dispozitia electoratului, pe toata durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorala, inainte de inceperea campaniei electorale.”
182. Articolul 144 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata.”
183. Articolul 145 se modifica astfel: Denumirea articolului va fi: „Independenta” Cuprinsul articolului va fi: „Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor.”
184. Articolul 146 se modifica si avea urmatorul cuprins: „a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a Presedintelui Camerei Reprezentantilor, a Presedintelui Autoritatii Judecatoresti, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 30 de parlamentari, a unui numar de cel putin 10.000 de cetateni cu drept de vot, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a presedintelui Camerei Reprezentantilor, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 30 de parlamentari, a unui numar de cel putin 10.000 de cetateni cu drept de vot, precum si din oficiu;
c) se pronunta asupra constitutionalitatii Regulamentului Camerei Reprezentantilor, la sesizarea presedintelui Camerei Reprezentantilor, a unui grup parlamentar, a unui numar de cel putin 30 de parlamentari, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 10.000 cetateni cu drept de vot, precum si din oficiu;
d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial. Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de presedintele Curtii Constitutionale, de presedintele Autoritatii Judecatoresti, de Avocatul Poporului sau de cel putin 10.000 de cetateni cu drept de vot;
e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile statului, la cererea Presedintelui Romaniei, a presedintelui Camerei Reprezentantilor, a presedintelui Autoritatii Judecatoresti, a presedintelui Autoritatii Mediatice, a presedintelui Autoritatii Financiare, a presedintelui Autoritatii Electorale, a presedintelui Autoritatii Statistice, a presedintelui Autoritatii Morale, a presedintelui Autoritatii Stiintifice si a presedintelui Curtii de Conturi sau la initiativa presedintelui Curtii Constitutionale;
f) vegheaza la respectarea prevederilor Constitutiei referitoare la alegerea Presedintelui Romaniei, a presedintelui Autoritatii Judecatoresti, a Presedintelui Autoritatii Mediatice, a presedintelui Autoritatii Financiare, a presedintelui Autoritatii Electorale, a presedintelui Autoritatii Statistice, a presedintelui Autoritatii Morale, a presedintelui Autoritatii Stiintifice si a presedintelui Curtii de Conturi si confirma rezultatele sufragiilor;
g) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiilor de Presedinte al Romaniei, de presedinte al Autoritatii Judecatoresti, de presedinte al Autoritatii Mediatice, de presedinte al Autoritatii Financiare, de presedinte al Autoritatii Electorale, de presedinte al Autoritatii Statistice, de presedinte al Autoritatii Morale, de presedinte al Autoritatii Stiintifice si de presedinte al Curtii de Conturi si comunica cele constatate Parlamentului si celorlalte autoritati ale statului interesate;
h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, a presedintelui Autoritatii Judecatoresti, a presedintelui Autoritatii Mediatice, a presedintelui Autoritatii Financiare, a presedintelui Autoritatii Electorale, a presedintelui Autoritatii Statistice, a presedintelui Autoritatii Morale, a presedintelui Autoritatii Stiintifice si a presedintelui Curtii de Conturi;
i) vegheaza la respectarea prevederilor Constitutiei referitoare la organizarea si validarea referendumurilor si confirma rezultatele acestora;
j) verifica indeplinirea conditiilor stabilite de Constitutie pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.”
185. Articolul 147 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Reprezentantilor, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Camera Reprezentantilor sau Presedintele Romaniei, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.” Dupa alineatul 4 se introduc doua noi alineate, cu urmatorul cuprins: „(5) Poporul poate, prin referendum national, sa modifice, sa completeze sau sa anuleze orice decizie a Curtii Constitutionale
(6) Judecatorii Curtii Constitutionale raspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului roman de deciziile Curtii Constitutionale pentru care au votat.”
186. Titlul VI se abroga.
187. Articolul 150 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Revizuirea Constitutiei este initiata de Presedintele Romaniei, de cel putin o patrime din numarul parlamentarilor, precum si de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot.” Alineatul (2) se abroga.
188. Articolul 151 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei trebuie adoptat de Camera Reprezentantilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor sai
(2) In cazul in care Camera Reprezentantilor respinge propunerea de revizuire initiata de Presedintele Romaniei sau de cetateni, Autoritatea Electorala organizeaza referendum, in 30 de zile de la data respingerii proiectului de catre Camera Reprezentantilor, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Camera
(3) In cazul in care poporul aproba proiectul respins de Camera Reprezentantilor, Camera este dizolvata si se organizeaza alegeri parlamentare anticipate
(4) Proiectul de revizuire aprobat de Camera Reprezentantilor se supune aprobarii poporului, prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii
(5) Revizuirea Constitutiei este definitiva, dupa aprobarea ei de catre popor, prin referendum.”
189. Articolul 152 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar, indivizibil si democratic al statului roman, integritatea teritoriului, controlul poporului asupra statului, separatia si independenta autoritatilor statului, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.”
190. Articolul 154 se modifica astfel: Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: „(2) Consiliul Legislativ, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta lege si va face Camerei Reprezentantilor sau, dupa caz, Presedintelui Romaniei propuneri corespunzatoare. In acelasi termen, vor fi initiate si adoptate toate legile privind organizarea si functionarea autoritatilor statului prevazute de prezenta lege, ca si celelalte legi necesare pentru punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei legi.”
191. Articolul 155 se modifica astfel: Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare la data intrarii in vigoare a prezentei legi se dezbat si se aproba potrivit dispozitiilor prezentei legi.” Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului national de pensii publice si va prezenta spre aprobarea Camerei Reprezentantilor legea Fondului national de pensii publice, care va prevedea si sursele de completare a activului net al acestui fond.” Alineatele (5) si (6) se abroga.
Art. II. – Revizuirea adoptata prin prezenta lege se supune aprobarii prin referendum organizat potrivit dispozitiilor art. 151 alineatul (3) din Constitutia Romaniei. DECLARATIE Subsemnatii:
– Colceag Florian, cetatean roman, cod numeric personal 1510317400091, cu domiciliul in satul Mogosoaia (com. Mogosoaia), Str. Vanatorilor nr. 2B, judetul Ilfov;
– Popovici Denisa, cetatean roman, cod numeric personal 2561109400619, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, Calea Grivitei nr. 397, bl. N, sc. C, et. 1, ap. 4, sectorul 1;
– Manea Dumitru, cetatean roman, cod numeric personal 1560627400847, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Barbu Lautaru nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50, sectorul 1;
– Trasca Cristian, cetatean roman, cod numeric personal 1670624416032, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Olanesti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, sectorul 6;
– Tiganasu Liviu, cetatean roman, cod numeric personal 1610822227799, cu domiciliul in municipiul Iasi, Soseaua Nationala nr. 59, sc. B, et. 1, ap. 3, judetul Iasi;
– Birsan Stelica, cetatean roman, cod numeric personal 1660710221188, cu domiciliul in municipiul Iasi, Aleea Domenii nr. 14, judetul Iasi;
– Tafta Lucian, cetatean roman, cod numeric personal 1570702400430, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, bd. Timisoara nr. 35A, bl. T9, sc. 1, et. 8, ap. 11, sectorul 6;
– Nae Emil-Marian, cetatean roman, cod numeric personal 1660421463021, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Ruxandra Mihaela Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, et. 2, ap. 49, sectorul 6;
– Boboc Petrache, cetatean roman, cod numeric personal 1460215227781, cu domiciliul in municipiul Iasi, str. Sararie nr. 187, bl. A1, ap. 1, judetul Iasi;
– Cojocaru Constantin, cetatean roman, cod numeric personal 1420503400017, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1;
– Dima Petrica, cetatean roman, cod numeric personal 1651009400419, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, sos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2;
– Gligor Viorel, cetatean roman, cod numeric personal 1541030131213, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, aleea Deda nr. 2, bl. 79, sc. 2, et. 3, ap. 57, sectorul 2;
– Dorohoianu Vasilica, cetatean roman, cod numeric personal 1651119221140, cu domiciliul in municipiul Iasi, str. Pacurari nr. 66, judetul Iasi;
– Mihaila Mihai, cetatean roman, cod numeric personal 1771005461512, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, bd. Ceahlaul nr. 8, bl. 27, sc. 2, et. 1, ap. 49, sectorul 6;
– Onofrei Ghiocel, cetatean roman, cod numeric personal 1490928400232, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Stirbei Voda nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, sectorul 1;
– Voicu Mihai, cetatean roman, cod numeric personal 1520901100094, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Ion Urdareanu nr. 1, bl. P29, sc. 1, et. 5, ap. 22, sectorul 5;
– Manea Traian, cetatean roman, cod numeric personal 1561204293141, cu domiciliul in comuna Valea Calugareasca, satul Valea Poienii nr. 125, judetul Prahova;
– Ilie Marian, cetatean roman, cod numeric personal 1500112400437, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 4, si
– Antonescu Marian, cetatean roman, cod numeric personal 1460311296722, cu domiciliul in orasul Urlati, str. 1 Mai nr. 37C, judetul Prahova, avand calitate de alegatori, declaram prin prezenta, pe propria raspundere, cunoscand prevederile art. 292 din Codul penal, cu privire la falsul in declaratii, ca intelegem sa ne constituim intr-un comitet de initiativa legislativa avand drept scop promovarea unui proiect de revizuire a Constitutiei Romaniei, in conditiile prevazute de Legea nr. 189/1999, republicata, privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. Subsemnatii declaram in mod expres ca nu incalcam prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999, republicata, privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, si anume ca nu suntem persoane alese in functie prin vot universal, nu suntem membri ai Guvernului, nu suntem persoane numite in functie de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice. Subsemnatii declaram, de asemenea ca ne-au fost aduse la cunostinta dispozitiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999, republicata, privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni referitoare la faptul ca raspunderea pentru continutul prezentei declaratii este cea prevazuta de lege pentru inscrisurile oficiale. Redactat si autentificat de B.N.P. Apostu Lucian Catalin si Asociatii intr-un exemplar original care ramane in arhiva biroului notarial si 20 (douazeci) de duplicate care au aceeasi forta probanta ca si exemplarul original, din care 19 (nouasprezece) exemplare pentru parti si 1 (un) exemplar pentru arhiva biroului notarial. Declaranti: Colceag Florian Popovici Denisa Manea Dumitru Trasca Cristian Tiganasu Liviu Birsan Stelica Tafta Lucian Nae Emil-Marian Boboc Petrache Cojocaru Constantin Dima Petrica Gligor Viorel Dorohoianu Vasilica Mihaila Mihai Onofrei Ghiocel Voicu Mihai Manea Traian Ilie Marian Antonescu Marian ROMANIA U.N.N.P.R. – Camera Notarilor Publici Bucuresti B.N.P. Apostu Lucian-Catalin si Asociatii Municipiul Bucuresti, bd. Regina Maria nr. 46, parter, ap. 1, sectorul 4 Licenta de functionare nr. 1675/1596/04 august 2013 Tel.: 021 337.13.22; 021 335.08.30, fax: 021 337.20.10 e-mail: office@notariatapostu.ro INCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 3137 Anul 2013, luna decembrie, ziua 10 Eu, Apostu Lucian-Catalin, notar public, astazi, 10 decembrie 2013, orele 14,00, la solicitarea expresa a partilor, pentru autentificarea prezentului inscris, m-am deplasat la adresa din municipiul Bucuresti, sectorul 1, str. Pictor Verona nr. 12-14, et. 1, ap. 47, unde i-am gasit pe:
– Colceag Florian, cetatean roman, cod numeric personal 1510317400091, cu domiciliul in satul Mogosoaia (com. Mogosoaia), Str. Vanatorilor nr. 2B, judetul Ilfov, identificat cu C.I. seria IF nr. 120998, emisa de SPCLEP Buftea la data de 18 august 2006, in nume propriu;
– Popovici Denisa, cetatean roman, cod numeric personal 2561109400619, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, Calea Grivitei nr. 397, bl. N, sc. C, et. 1, ap. 4, sectorul 1, identificata cu C.I. seria RT nr. 876120, emisa de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 28 martie 2013, in nume propriu;
– Manea Dumitru, cetatean roman, cod numeric personal 1560627400847, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Barbu Lautaru nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RR nr. 665108, emisa de SPCEP S 1 biroul nr. 4 la data de 10 mai 2010, in nume propriu;
– Trasca Cristian, cetatean roman, cod numeric personal 1670624416032, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Olanesti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 688076, emisa de SPCEP S6 biroul nr. 4 la data de 23 iunie 2010, in nume propriu;
– Tiganasu Liviu, cetatean roman, cod numeric personal 1610822227799, cu domiciliul in municipiul Iasi, Soseaua Nationala nr. 59, sc. B, et. 1, ap. 3, judetul Iasi, identificat cu C.I. seria MZ nr. 194652, emisa de SPCLEP Iasi la data de 12 iulie 2013, in nume propriu;
– Birsan Stelica, cetatean roman, cod numeric personal 1660710221188, cu domiciliul in municipiul Iasi, Aleea Domenii nr. 14, judetul Iasi, identificat cu C.I. seria MX nr. 911139, emisa de SPCLEP Iasi la data de 29 iulie 2010, in nume propriu;
– Tafta Lucian, cetatean roman, cod numeric personal 1570702400430, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, bd. Timisoara nr. 35A, bl. T9, sc. 1, et. 8, ap. 100, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RD nr. 778082, emisa de S.P.C.E.P Sector 6 la data de 5 iulie 2012, in nume propriu;
– Nae Emil-Marian, cetatean roman, cod numeric personal 1660421463021, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Ruxandra Mihaela Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, et. 2, ap. 49, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RT nr. 613296, emisa de SPCEP S6 biroul nr. 3 la data de 31 octombrie 2008, in nume propriu;
– Boboc Petrache, cetatean roman, cod numeric personal 1460215227781, cu domiciliul in municipiul Iasi, str. Sararie nr. 187, bl. A1, ap. 1, judetul Iasi, identificat cu C.I. seria MX nr. 504100, emisa de municipiul Iasi la data de 17 noiembrie 2004, in nume propriu;
– Cojocaru Constantin, cetatean roman, cod numeric personal 1420503400017, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RR nr. 214874, emisa de Sectia 4 la data de 2 iulie 2002, in nume propriu;
– Dima Petrica, cetatean roman, cod numeric personal 1651009400419, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, Sos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 672123, emisa de SPCEP S2 biroul nr. 2 la data de 30 octombrie 2009, in nume propriu;
– Gligor Viorel, cetatean roman, cod numeric personal 1541030131213, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, aleea Deda nr. 2, bl. 79, sc. 2, et. 3, ap. 57, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 861445, emisa de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 1 februarie 2013, in nume propriu;
– Dorohoianu Vasilica, cetatean roman, cod numeric personal 1651119221140, cu domiciliul in municipiul Iasi, str. Pacurari nr. 66, judetul Iasi, identificat cu C.I. provizorie seria PC nr. 640524, emisa de municipiul Iasi la data de 17 ianuarie 2013, in nume propriu;
– Mihaila Mihai, cetatean roman, cod numeric personal 1771005461512, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, bd. Ceahlaul nr. 8, bl. 27, sc. 2, et. 1, ap. 49, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 780663, emisa de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 29 iulie 2011, in nume propriu;
– Onofrei Ghiocel, cetatean roman, cod numeric personal 1490928400232, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Stirbei Voda nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RD nr. 390291, emisa de Sectia 3 Politie la data de 25 iunie 2004, in nume propriu;
– Voicu Mihai, cetatean roman, cod numeric personal 1520901100094, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Ion Urdareanu nr. 1, bl. P29, sc. 1, et. 5, ap. 22, sectorul 5, identificat cu C.I. seria RR nr. 661776, emisa de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 3 mai 2010, in nume propriu;
– Manea Traian, cetatean roman, cod numeric personal 1561204293141, cu domiciliul in comuna Valea Calugareasca, satul Valea Poienii nr. 125, judetul Prahova, identificat cu C.I. seria PX nr. 151490, emisa de SPCLEP Valea Calugareasca la data de 20 februarie 2013, in nume propriu;
– Ilie Marian, cetatean roman, cod numeric personal 1500112400437, cu domiciliul in municipiul Bucuresti, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 4, identificat cu C.I. seria RT nr. 624749, emisa de SPCEP S4 biroul nr. 2 la data de 30 decembrie 2008, in nume propriu; si
– Antonescu Marian, cetatean roman, cod numeric personal 1460311296722, cu domiciliul in orasul Urlati, str. 1 Mai nr. 37C, judetul Prahova, identificat cu C.I. seria PX nr. 143309, emisa de SPCLEP Urlati la data de 16 ianuarie 2013, in nume propriu, care, dupa ce au citit actul, au declarat ca i-au inteles continutul, ca cele cuprinse in act reprezinta vointa lor, au consimtit la autentificarea prezentului inscris si au semnat unicul exemplar. In temeiul dispozitiilor art. 12 litera b) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, republicata, se declara autentic prezentul inscris. S-a achitat onorariul de 300,00 lei, pentru care s-a incasat TVA in cuantumul sumei de 72 lei. Notar public, Apostu Lucian-Catalin L.S. Prezentul duplicat s-a intocmit in 20 (douazeci) de exemplare de Apostu Lucian-Catalin, notar public, astazi, data autentificarii actului, si are aceeasi forta probanta ca originalul. Notar public, Apostu Lucian-Catalin AVIZ referitor la initiativa legislativa a cetatenilor privind revizuirea Constitutiei Romaniei Analizand initiativa legislativa a cetatenilor privind revizuirea Constitutiei Romaniei, formulata de un comitet de initiativa in baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata, si transmisa de imputernicitul comitetului de initiativa cu Adresa inregistrata la Consiliul Legislativ cu nr. R1937 din 17.12.2013, CONSILIUL LEGISLATIV, in temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicata, si al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Legislativ, precum si al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicata, avizeaza negativ initiativa legislativa, pentru urmatoarele considerente:
1. Prezenta initiativa legislativa a cetatenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constitutiei Romaniei, republicata, fiind formulata in temeiul art. 150 din Legea fundamentala. Conform Expunerii de motive, proiectul a fost elaborat astfel incat sa reprezinte un model de stat „organic”, care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. In fapt, este vorba de o rescriere a Legii fundamentale, pe alte principii, cu alte institutii fundamentale ori cu mentinerea unora, dar avand alte atributii, fara a tine cont de principiile care decurg din legislatia Uniunii Europene, avand in vedere ca Romania este stat membru al acesteia. Prin obiectul sau de reglementare, initiativa legislativa se incadreaza in categoria legilor constitutionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentala.
2. Semnalam ca in anul 2013 Consiliul Legislativ a mai avizat o initiativa cetateneasca privind revizuirea Constitutiei Romaniei, depusa de aceiasi membri ai Comitetului de Initiativa ca si cei ai prezentului proiect. Avizul Consiliului Legislativ nr. 308 din 22 aprilie 2013 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 23 mai 2013. Intre cele doua proiecte exista insa numeroase diferentieri, provenite si din faptul ca actualul proiect cuprinde mult mai multe interventii asupra Legii fundamentale decat precedentul.
3. Semnalam ca, de principiu, Constitutia unui stat trebuie sa reflecte realitatea prezentului, dar este necesar a previziona, pe cat posibil, si evenimente viitoare care nasc situatii nereglementate juridic. In acest context, apare necesara actualizarea normelor legale la noile realitati, constatandu-se, in acest sens, ca „o lege fundamentala este oricand perfectibila, trebuie doar cantarit atent momentul (cand), metoda (cum) si doza (ce) de perfectionare care i se administreaza”.1 De aceea, majoritatea revizuirilor constitutionale sunt motivate de considerente interne, fie de natura politica, fie predominant juridica. Totodata, o revizuire constitutionala trebuie sa aiba un caracter fundamentat si realizabil, adaptat conditiilor materiale, sociale, politice si juridice existente, in vederea imbunatatirii lor. Prezentul demers, prin modificarile propuse, vizeaza, mai degraba, unele conditii ideale in viata unui stat, imbinand protejarea intereselor cetateanului cu diminuarea si controlul prerogativelor autoritatilor statului. Astfel de prevederi insa nu pot fi implantate in realitatile interne, unionale si internationale.
4. Este, de asemenea, de relevat faptul ca o Constitutie reprezinta baza intregului sistem juridic al unui stat si trebuie sa aiba un caracter vizionar pentru a raspunde cerintelor si necesitatilor actuale si viitoare care apar in evolutia unui stat, ea reflectand stadiul dezvoltarii si modernizarii societatii. Prin Constitutie sunt reflectate interesele tuturor cetatenilor unui stat, imprimandu-i astfel o valoare suprema ce determina respectul de care trebuie sa se bucure Legea fundamentala. In Constitutia unui stat democratic sunt consacrate principiile vietii economice, sociale, politice si juridice, care isi au corespondent in valorile fundamentale pe care statul le promoveaza si le apara. Ca atare, Constitutia unei tari reglementeaza aspectele cele mai importante si generale ale ordinii juridice ale societatii, principiile si liniile directoare, formulate intr-un limbaj concis, sobru, accesibil si previzibil, fara detalierea unor aspecte care sa incarce inutil normele constitutionale, aspecte ce vor fi reglementate in detaliu in legislatia subsecventa. In acest context, precizam ca unele articole nou-introduse cuprind 13, 20, 25 de alineate, ceea ce contravine normelor de tehnica legislativa, iar continutul acestora nici nu ar putea fi cuprins in Legea fundamentala a unui stat. Constitutia este principalul izvor de drept al unui stat, fiind clasata mai presus de toate celelalte izvoare de drept. Legile, ca acte juridice ale Parlamentului, sunt elaborate in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei, fiind adoptate cu respectarea normelor fundamentale. Pozitia supraordonata a Constitutiei presupune ca aceasta reglementeaza relatiile sociale care sunt esentiale pentru popor, stabilind principiile fundamentale pentru intregul drept, ramurile dreptului dezvoltand aceste dispozitii de principiu. Se constata insa ca prezentul proiect de revizuire incearca sa reglementeze unele situatii care nu ar trebui sa se regaseasca intr-o constitutie, ci in acte subsecvente, de natura legii.
5. Sub aspectul conditiilor de elaborare si redactare a unui act normativ, prezentul proiect nu este redactat intr-un limbaj juridic specific normativ, concis, clar, sobru si precis, care sa excluda orice echivoc (a se vedea in acest sens si Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.018/2010). Astfel, se formuleaza unele ipoteze juridice care, pe langa caracterul permisiv, nerecomandat, creeaza si situatii nedorite. Este cazul dispozitiilor art. 41 alin. (1.1), conform carora „statul este obligat… sa ofere locuri de munca pentru toti cetatenii apti de munca si care doresc sa munceasca” sau al dispozitiilor art. 42 alin. (2), conform carora „munca fortata, prestata in conditii acceptabile biologic sau moral, este permisa…”. De asemenea, semnalam ca in proiect nu este utilizata o terminologie unitara, in conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind utilizate concomitent notiunile de autoritate legislativa, Parlament, Camera Reprezentantilor. De asemenea, constatam si reglementarea unor institutii care, in mod normal, nu trebuie prevazute in Legea fundamentala, cum ar fi dispozitiile privind Fondurile nationale sau cele privind regimul monopolului de stat, rezervele internationale, protejarea concurentei, protectia consumatorilor, propuse la pct. 161-167, 170-173.
6. Revizuirea Constitutiei este un proces firesc in contextul modificarii continue a realitatilor vietii sociale, insa aceasta nu poate fi realizata decat cu respectarea limitelor formale si materiale prevazute de Legea fundamentala. Asa cum s-a precizat in doctrina, limitarea puterii constituante derivate de catre cea originara „permite, in primul rand, o mai mare stabilitate a Constitutiei, iar, in al doilea rand, reprezinta inca o dovada a faptului ca prin legea fundamentala sunt consfintite valorile esentiale ale unei societati, unele dintre acestea fiind atat de importante incat limiteaza in actiunea sa chiar puterea constituanta derivata”2. In acest context, este de subliniat ca limitele materiale ale revizuirii se impun indiferent care dintre subiectele de drept prevazute de art. 150 din Constitutie ar fi initiatorul acesteia. Din acest punct de vedere, se remarca, in primul rand, ca prezentul proiect cuprinde o modificare a insasi dispozitiei din cuprinsul art. 152 alin. (1) din Constitutie, prin care sunt stabilite limitele materiale ale revizuirii Constitutiei. Astfel, este eliminata interdictia revizuirii prevederilor privind forma republicana de guvernamant, norma fiind corelata, de altfel, cu prevederea, in cuprinsul art. 1 alin. (2), din proiect a posibilitatii modificarii, prin referendum national, a formei de guvernamant. O astfel de solutie legislativa este insa inacceptabila, intrucat excedeaza limitelor stabilite de legiuitorul constituant originar. Avem in vedere ca, asa cum s-a subliniat in doctrina, este de domeniul evidentei „ca o constitutie nu este doar o regula fundamentala, ci ca ea se bazeaza pe o serie de principii intangibile, in absenta carora ea isi pierde ratiunea de a fi”3. Astfel, nici modificarea normei care stabileste limitele revizuirii si nici modificarea normelor care reglementeaza valorile stabilite de aceasta drept intangibile nu pot fi acceptate, intrucat o astfel de solutie legislativa ar fi contrara scopului initial al reglementarii, constituind deci un abuz de drept4. Mentionam ca schimbarea fundamentala a principiilor care stau la baza ordinii constitutionale actuale nu este imposibila, daca vointa populara o impune, insa o astfel de modificare nu poate fi realizata pe calea unei revizuiri a Constitutiei, ci doar pe calea inlocuirii acesteia in intregime. Pe langa solutiile legislative deja analizate, proiectul supus avizarii cuprinde o serie intreaga de dispozitii prin care se depasesc limitele revizuirii Constitutiei, dupa cum urmeaza:
6.1. Norma propusa la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (5), potrivit careia respectarea hotararilor judecatoresti nu este obligatorie in cazul in care acestea „sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autoritatilor si institutiilor statului” aduce atingere independentei justitiei, valoare fundamentala avuta in vedere de art. 152 alin. (2), intrucat lasa la aprecierea unei entitati nedefinite valabilitatea respectivelor decizii, care ar urma sa fie supuse „judecatii populare”. In plus, adoptarea unui astfel de criteriu si in ceea ce priveste suprematia Constitutiei si obligativitatea legilor relativizeaza pana la eliminare principiile de baza ale statului de drept, anuland, practic, principiile stabilite in cuprinsul intregii Constitutiei, care devine astfel o simpla declaratie de intentii.
6.2. Norma propusa la art. I pct. 12 pentru art. 8 alin. (3), prin instituirea dreptului constitutional al partidelor politice de a urmari schimbarea ordinii de drept existente, fie chiar si „pe cai democratice”, constituie o incalcare a limitelor revizuirii Constitutiei, intrucat confera partidelor politice indreptatirea de a initia sau de a sustine inclusiv modificari ale Legii fundamentale. Prin aceste dispozitii se aduc atingere valorilor fundamentale protejate de art. 152, valori care se inscriu, toate, in cuprinsul notiunii de „ordine de drept existenta”.
6.3. La art. I pct. 16, completarea art. 13 cu norme prin care se instituie obligatia utilizarii exclusiv a limbii romane in raporturile cu autoritatile publice, coroborata cu abrogarea art. 120, potrivit art. I pct. 133, precum si cu lipsa unei norme de exceptie in cuprinsul titlului referitor la autoritatile locale (art. I pct. 158), elimina posibilitatea cetatenilor apartinand unei minoritati nationale de a folosi limba materna in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere semnificativa, prevazuta in prezent de art. 120 alin. (2). Intrucat aceasta posibilitate reprezinta o garantie a dreptului la identitate consacrat de art. 6 din Constitutie, suprimarea acesteia incalca limitele revizuirii, potrivit dispozitiilor art. 152 alin. (2). In plus, dispozitia propusa pentru art. 13 alin. (2), referitoare la dezbaterile publice in limba romana la toate nivelurile administratiei publice, nu poate fi acceptata si pentru ca este in contradictie cu obligatiile asumate de Romania prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, incheiata la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum si prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptata la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. In conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constitutional se regasesc in prezent norme care asigura posibilitatea folosirii limbii minoritatilor nationale in invatamant, justitie, autoritatile administratiei publice locale. Si actualul proiect mentine, de altfel, unele dintre aceste solutii legislative, cum ar fi, dispozitiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentala, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 32, potrivit carora dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. In acest context, amintim si dreptul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale de a se exprima in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2) din Legea fundamentala, astfel cum este propus la art. I pct. 142.
6.4. La art. I pct. 19, referitor la textul propus pentru art. 16 alin. (3), relevam ca eliminarea, din cuprinsul textului actual, a tezei a doua, care prevede, in prezent, drept garantie a egalitatii in drepturi, obligatia statului roman de a garanta egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice, reprezinta o suprimare a garantiei principiului egalitatii in drepturi, depasind astfel limitele revizuirii Constitutiei. Totodata, prin norma propusa pentru alin. (5) se instituie, in fapt, suprimarea definitiva a dreptului unor categorii de persoane de a ocupa functii publice. Observatia este valabila si pentru art. 37 alin. (1), astfel cum este propus la pct. 37, in care trimiterea facuta la art. 16 alin. (5) are ca efect suprimarea unui drept fundamental, incalcandu-se astfel limitele revizuirii, prevazute de art. 152 alin. (2).
6.5. Normele din cuprinsul art. 20, referitoare la efectele tratatelor internationale privind drepturile omului, propuse spre abrogare la art. I pct. 22, reprezinta garantii ale tuturor drepturilor si libertatile cetatenilor consfintite prin Constitutie, astfel incat eliminarea lor reprezinta o incalcare evidenta a limitelor revizuirii Legii fundamentale prevazute de art. 152 alin. (2).
6.6. La art. I pct. 26, norma propusa pentru art. 24 alin. (2), coroborata cu includerea avocaturii in cap. III „Autoritatea judecatoreasca”, propusa in cuprinsul art. I pct. 148, are ca efect suprimarea unei garantii a dreptului la aparare, respectiv aceea ca persoana sa poata fi asistata de un avocat ales. Avem in vedere faptul ca, spre deosebire de formularea actuala, din redactarea art. 24 alin. (2) lipseste referirea la „avocatul ales”, iar potrivit art. 132.1 alin. (4), „cererile de asistenta adresate de partile in proces barourilor sunt repartizate avocatilor prin tragere la sorti, organizata conform legii”. Intrucat are ca efect suprimarea unei garantii a dreptului la aparare, solutia legislativa propusa prin proiect depaseste limitele revizuirii si nu poate fi acceptata. 6.7.Art. 44 alin. (6), astfel cum este propus la art. I pct. 46, prevede ca stabilirea despagubirilor in cazul exproprierii pentru cauza de utilitate publica sau al utilizarii subsolului proprietatilor imobiliare pentru lucrari de interes general se face „potrivit legii”. Reglementarea propusa inlocuieste, astfel, prevederea in vigoare potrivit careia, in aceste situatii, despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie. Aceasta dispozitie reprezinta o garantie a dreptului de proprietate, care nu poate fi suprimata prin revizuirea Constitutiei. Avem in vedere faptul ca, in lipsa oricaror alte limite constitutionale, „legea” la care face referire textul propus prin proiect poate stabili orice fel de criterii de despagubire, inclusiv unele mai putin avantajoase pentru proprietar.
6.8. Cu privire la alin. (8) al art. 44, astfel cum este propus la art. I pct. 46, care are ca finalitate eliminarea din Constitutie a prezumtiei caracterului licit al dobandirii averii, semnalam ca norma s-a regasit si in proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei, asupra caruia Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 799/2011, retinand ca aceasta prezumtie constituie o garantie a dreptului de proprietate al persoanei. In absenta unei astfel de prezumtii, detinatorul unui bun ar fi supus unei insecuritati continue intrucat, ori de cate ori s-ar invoca dobandirea ilicita a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmatia, ci detinatorului bunului. Tocmai de aceea, in cadrul lucrarilor Adunarii Constituante, in sedinta din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispozitiei privind prezumtia dobandirii licite a averii, neintrunind decat votul a 14 parlamentari, astfel cum rezulta din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991. Facand aplicarea dispozitiilor art. 152 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora nicio revizuire nu poate fi facuta daca are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora, Curtea a constatat ca eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constitutie, potrivit careia „Caracterul licit al dobandirii se prezuma” este neconstitutionala, deoarece are ca efect suprimarea unei garantii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art. 152 alin. (2) din Constitutie. Curtea a subliniat in acest context cele retinute in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, si anume ca reglementarea acestei prezumtii nu impiedica cercetarea caracterului ilicit al dobandirii averii, sarcina probei revenind insa celui care invoca acest caracter. In masura in care partea interesata dovedeste dobandirea unor bunuri, a unei parti sau a intregii averi a unei persoane in mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobandite ilegal se poate dispune confiscarea, in conditiile legii. Pe cale de consecinta, nici norma propusa pentru art. 44 alin. (9) nu poate fi acceptata, intrucat rastoarna sarcina probei in raport cu reglementarea actuala, impunand persoanelor sa probeze „caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobandirea sau sporirea bunurilor”. O astfel de solutie legislativa constituie, la randul ei, o suprimare a garantiei dreptului de proprietate prevazuta in prezent de art. 44 alin. (8) din Constitutie, care impune dovedirea caracterului ilicit al dobandirii bunurilor celui care invoca acest caracter.
6.9. La art. I pct. 75, norma propusa pentru art. 72 instituie raspunderea parlamentarilor prin eliminarea celor doua forme actuale ale imunitatii parlamentare. Din acest punct de vedere trebuie subliniat ca, analizand o dispozitie similara din cuprinsul unui proiect de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutionala a subliniat, in Decizia nr. 799/2011, ca actuala reglementare a imunitatii parlamentare, sub cele doua forme ale sale, respectiv lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului [alin. (1) al art. 72] si inviolabilitatea parlamentarului [alin. (2) si (3) ale art. 72], continua traditia statului roman ale carei baze au fost puse inca din anul 1864. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris prevedea in acest sens, in art. VII, ca membrii Adunarii Ponderatrice, ca de altfel si membrii Adunarii Elective, se bucura de „neviolabilitate”, ei neputand fi arestati sau judecati pe timpul sesiunii parlamentare, cu exceptia flagrantului, si numai dupa ce Adunarea a autorizat urmarirea. Institutia imunitatii parlamentare a fost preluata si intarita de constitutiile urmatoare, cu exceptia celor din perioada dictaturii comuniste. Constitutia Romaniei din 1991 a consacrat din nou institutia imunitatii parlamentare, abolita, practic, in perioada 1948-1989, aceasta capatand o reglementare de principiu in acord cu constitutiile statelor europene, influentate indeosebi de modelul francez, care reglementeaza distinct lipsa raspunderii juridice si inviolabilitatea. Astfel, institutia imunitatii parlamentare este reglementata atat sub forma imunitatii pentru opinii, fiind general admis faptul ca niciun parlamentar nu poate sa fie urmarit, civil sau penal, pentru declaratiile facute si voturile exprimate in exercitiul mandatului, cat si a imunitatii materiale, denumita si imunitate relativa, neprofesionala sau inviolabilitate, fiind admis, de regula, ca un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmarit in materie penala, fara autorizarea Camerei din care face parte [de exemplu, constitutiile Belgiei (art. 58 si art. 59), Finlandei (art. 30), Frantei (art. 26), Greciei (art. 60-62), Italiei (art. 68), Poloniei (art. 105), Portugaliei (art. 157), Spaniei (art. 71)]. Mai mult, in unele cazuri, chiar daca parlamentarul a fost surprins in flagrant, el nu poate fi arestat decat daca infractiunea este pasibila de o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 5 ani [constitutiile Croatiei (art. 75), Macedoniei (art. 64), Sloveniei (art. 83)]. Reglementarea constitutionala a imunitatii parlamentare este justificata de necesitatea protectiei mandatului parlamentar, ca garantie a infaptuirii prerogativelor constitutionale si, totodata, o conditie a functionarii statului de drept. In activitatea sa, parlamentarul trebuie sa se bucure de o reala libertate de gandire, expresie si actiune, astfel incat sa-si exercite mandatul in mod eficient. Institutia imunitatii parlamentare, sub cele doua forme ale sale, protejeaza parlamentarul fata de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurata independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor care-i revin potrivit Constitutiei si legilor. Astfel fiind, eliminarea oricareia dintre aceste forme ale imunitatii parlamentare are ca efect direct suprimarea unei garantii care priveste atat mandatul Camerelor, cat si al fiecarui parlamentar in parte, cu consecinte grave asupra indeplinirii de catre Parlament a rolului sau constitutional. In ceea ce priveste persoana care ocupa demnitatea publica de parlamentar, eliminarea oricareia dintre aceste forme ale imunitatii parlamentare are ca efect suprimarea garantiilor unor drepturi si libertati fundamentale, respectiv libertatea individuala si libertatea de exprimare. Pe cale de consecinta, norma propusa pentru art. 72 la art. I pct. 75 depaseste limitele revizuirii prevazute de art. 152 din Constitutie si nu poate fi acceptata.
6.10. La art. 96 alin. (7), astfel cum este propus la art. I pct. 102, dispozitia referitoare la organizarea unui referendum pentru demiterea Presedintelui Romaniei in cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste condamnarea pentru tradare a acestuia, precum si cea referitoare la demiterea din functie a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care au votat pentru condamnarea Presedintelui in cazul in care „poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Presedintelui” aduc atingere independentei justitiei. Supunerea unei decizii a instantelor de judecata unui „control popular” exercitat prin referendum infrange orice regula a statului de drept facand inutila, astfel, recurgerea la justitie. Intrucat independenta justitiei reprezinta, potrivit art. 152 din Constitutie, o valoare care nu poate fi afectata prin revizuire, solutia legislativa propusa prin proiect nu poate fi acceptata.
6.11. Modificarea raportului dintre Guvern si Parlament, prin prevederea, in cuprinsul art. 102 alin. (2), astfel cum este propus la art. I pct. 110, a subordonarii Guvernului fata de Presedintele Romaniei care ii incredinteaza mandatul, si prin prevederea, in cuprinsul art. 103 alin. (1), propus la pct. 111, a numirii membrilor Guvernului de catre Presedintele Romaniei, Guvernul raspunzand numai in fata acestuia [art. 109 alin. (1), propus la pct. 115] poate fi interpretata ca semnificand situatia caracterizata de doctrina drept „falsa revizuire sau frauda constitutionala”5, adica „o modificare a regimului politic consacrat in texul initial al Constitutiei fara a se schimba in mod corespunzator si cadrul constitutional”6. In sistemul constitutional actual este „institutionalizat modelul executivului bicefal sau dualist”, potrivit caruia „puterea executiva este repartizata echilibrat intre seful statului si Guvern”7. Prin normele propuse insa, conceptia legiuitorului constituant este radical modificata, Presedintele Romaniei conducand „Autoritatea Executiva a statului roman” si raspunzand „in fata poporului pentru buna functionare a Guvernului si a tuturor institutiilor publice care compun Autoritatea Executiva a statului”, astfel cum prevede art. 80 alin. (1) si (3), propus la art. I pct. 86. Prin urmare, o astfel de modificare a raportului dintre autoritatile publice genereaza modificari esentiale in cadrul regimului politic actual consacrat de Constitutie, putand fi interpretata ca incalcand limitele revizuirii.
6.12. Referitor la norma propusa la art. I pct. 115, pentru art. 109 alin. (2), potrivit careia raspunderea penala a membrilor Guvernului urmeaza a fi stabilita prin lege, precizam ca solutia legislativa similara, propusa intr-un alt proiect de revizuire, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 799/2011 a Curtii Constitutionale. Astfel, Curtea a retinut ca actuala consacrare constitutionala a dreptului Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garantie constitutionala de ordin procedural, menita sa ocroteasca interesul public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului. Cu alte cuvinte, prevederile art. 109 alin. (2) din Constitutie instituie o masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale a libertatii individuale a persoanei care ocupa functia de demnitate publica si a dreptului sau la aparare. Or, prin abrogarea dispozitiilor mentionate, garantia constitutionala este suprimata, imprejurare ce este de natura a incalca prevederile art. 152 alin. (1) din Constitutie.
6.13. Redactarea normei din cuprinsul art. 118.1 alin. (3), astfel cum este propus la art. I pct. 128, ar putea fi interpretata in sensul ca, in cazul cetatenilor care incalca legile tarii, ar fi justificata incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale. O astfel de solutie legislativa nu poate fi acceptata, intrucat nicio imprejurare nu poate justifica incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale, ci doar, eventual, restrangerea exercitiului acestora, in conditiile art. 53 din Constitutie, ramas nemodificat. Precizam ca, potrivit acestei norme, restrangerea (nu incalcarea) exercitiului drepturilor sau al libertatilor poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica, daca este proportionala cu situatia care a determinat-o si daca nu aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. Intrucat aceste elemente constituie garantii ale tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale, prevederea, in legea de revizuire, a posibilitatii incalcarii acestora este inacceptabila in raport cu dispozitiile art. 152 alin. (3) din Legea fundamentala.
6.14. La art. I pct. 139, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), intrucat inamovibilitatea judecatorilor constituie o garantie a realizarii principiului independentei justitiei, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptata, intrucat depaseste limitele revizuirii Constitutiei consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentala.
6.15. Norma propusa la art. I pct. 146 pentru art. 131 alin. (1), prin eliminarea referirii la apararea, de catre Procuratura (actualul Minister Public), a drepturilor si libertatilor cetatenilor, incalca limitele revizuirii, prin suprimarea unei garantii a drepturilor si libertatilor.
7. Din analiza proiectului, sub aspectul respectarii limitelor revizuirii Constitutiei, reiese ca cele mai importante dispozitii ale acestuia se situeaza dincolo de „hotarul” stabilit prin prevederile art. 152 din Legea fundamentala. Intrucat readucerea respectivelor dispozitii intre limitele statornicite prin Constitutie nu este posibila fara a afecta conceptia generala a proiectului, rezulta ca acesta nu poate fi promovat in forma propusa. Cu toate acestea, precizam ca, si in situatia in care s-ar avea in vedere reformularea proiectului in scopul respectarii limitelor revizuirii, exista suficient de multe dispozitii care, fara a depasi aceste limite, nu pot fi promovate in forma propusa, fie pentru ca instituie solutii legislative inacceptabile sub aspectul respectarii principiilor pe care se fundamenteaza statul de drept, fie pentru ca nu se coreleaza cu reglementarile Uniunii Europene si cu tratatele internationale la care Romania este parte, fie pentru ca excedeaza cadrului reglementarii fundamentale, investite cu forta juridica superioara, cuprinzand norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate si care nu trebuie sa se regaseasca la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa in cele ce urmeaza.
8. Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4), precizam ca principiul consacrat de dreptul constitutional este acela al separatiei si echilibrului puterilor in stat, si nu al separatiei si echilibrului „autoritatilor statului”, asa cum se prevede in proiect. In acest context, precizam ca autoritatile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercita in stat. Asa cum s-a subliniat in doctrina8, cele trei functii principale ale puterii sunt functia legislativa, cea executiva si functia judecatoreasca. In acest context, precizam ca textul face referire la autoritati care exercita functii ce nu pot fi asociate cu „puterea de stat” (autoritatea mediatica, financiara, electorala, statistica morala sau stiintifica).
9. Cu privire la art. I pct. 7, precizam ca norma propusa pentru art. 3.1 alin. (1) ridica problema succesiunii statelor din punct de vedere al dreptului international, problema care apare atunci cand au loc modificari teritoriale care conduc la aparitia unor noi state. „Mutatiile pe care un teritoriu este susceptibil sa le sufere si care dau nastere unor situatii calificate in dreptul international drept «succesiune»”9, sunt: reunirea mai multor state intr-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau secesiunea si transferul de teritorii. Statul succesor nu este un simplu mostenitor al drepturilor si obligatiilor statului predecesor. In prezent, in dreptul international contemporan, succesiunea statelor este reglementata prin Conventia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptata la Viena in anul 1978 si prin Conventia referitoare la succesiunea statelor in ceea ce priveste bunurile, arhivele si datoriile, adoptata la Viena in anul
1983. Mai mult, Guvernul Romaniei a incheiat intelegeri internationale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Croatia privind succesiunea la acordurile incheiate intre Romania si Republica Socialista Federativa Iugoslavia, semnat la Bucuresti la 5 martie 2004, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul roman nu poate fi continuatorul statului national si unitar mentionat in text, asa cum se propune prin proiect. Avand in vedere ca alin. (2) prevede ca „poporul roman militeaza si actioneaza necontenit si pasnic, pentru Reintregirea Patriei (…) cu respectarea prevederilor tratatelor si dreptului international”, precizam ca modalitatile de modificare a teritoriului admise de dreptul international contemporan sunt urmatoarele10: modificarile intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat si formarea unui11 sau unor state independente12; alaturarea la teritoriul unui alt stat ori alaturarea unor state, in intregul lor, la alte state13. Indiferent, insa, de modalitatea de dobandire sau de modificare a teritoriului, admisa de dreptul international, aceasta trebuie sa aiba ca fundament consimtamantul liber exprimat al populatiei care locuieste pe teritoriul in cauza14. In caz contrar, s-ar incalca cel putin doua dintre principiile fundamentale ale dreptului international, si anume: neamestecul in treburile interne ale altor state si dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, in cuprinsul normei, la actiunile poporului roman pentru „Reintregirea Patriei” vine in contradictie cu principiile dreptului international.
10. Norma propusa la art. I pct. 9 pentru art. 5 alin. (1.3) se refera la „genocidul antiromanesc de dupa 1944”, fara ca aceasta notiune sa fie circumscrisa vreunei definitii care sa faca posibila stabilirea criteriilor pe baza carora s-ar putea realiza constatarea „participarii la genocid”.
11. La art. I pct. 10, referitor la norma propusa pentru art. 6 alin. (4) si (5), precizam ca recensamantul reprezinta o operatiune statistica, astfel incat nu poate avea efect constitutiv de drepturi pentru anumite categorii de persoane, asa cum se prevede in proiect.
12. La art. 8 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 12, calificarea partidelor drept „persoane juridice de drept privat” nu este corecta, in raport cu statutul constitutional al acestor entitati. Asa cum s-a precizat in doctrina15, „scopul asocierii in partide politice se delimiteaza de scopurile celorlalte asociatii: scopurile partidelor politice sunt, pe de-o parte, formarea si exprimarea opiniilor politice ale cetatenilor, manifestarea libertatii politice a acestora, conturarea si consolidarea societatii politice si, pe de alta parte, obtinerea majoritatii sufragiilor cetatenilor pentru cucerirea si exercitarea puterii prin realizarea propriului program politic”.
13. La art. I pct. 14, referitor la norma propusa pentru art. 11 alin. (2) teza finala, semnalam faptul ca, atat la nivel international, cat si la nivel national este reglementata posibilitatea incheierii, de catre stat, a unor tratate care pot fi, in totalitate sau in parte, declarate secrete, in masura in care acestea cuprind informatii clasificate. In acest sens, mentionam si faptul ca, in prezent, Romania este parte la mai multe instrumente juridice internationale care au ca obiect de reglementare protectia informatiilor clasificate, dintre care amintim, cu titlu de exemplu: Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovace privind protectia reciproca a informatiilor, a materialelor si a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 173/2000, si Acordul intre statele membre ale Uniunii Europene, reunite in cadrul Consiliului, privind protectia informatiilor clasificate schimbate in interesul Uniunii Europene, semnat la Bruxelles, la 25 mai 2011, ratificat prin Legea nr. 64/2013. Mentinerea prevederii potrivit careia tratatele nu pot avea clauze secrete ar conduce la neindeplinirea, de catre Romania, a obligatiilor asumate pe plan international, fiind in contradictie cu norma prevazuta la alin. (1) al aceluiasi articol. Mai mult, art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, enumera informatiile care intra in categoria informatiilor secrete de stat, aici regasindu-se, inclusiv, relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.
14. La art. I pct. 14, referitor la art. 11 alin. (6), semnalam ca solutia legislativa propusa ar implica o reanalizare a tuturor tratatelor internationale la care Romania este parte, pentru a se stabili daca prevederile acestora sunt sau nu sunt contrare intereselor nationale, in raport cu noile dispozitii constitutionale. O astfel de operatiune juridica este imposibila, atat din punct de vedere al principiilor dreptului intern (tratatele respective facand deja parte din ordinea juridica nationala), cat si din punct de vedere al regulilor dreptului international. Astfel, chiar daca s-ar accepta ca o entitate (nedefinita in cuprinsul normei propuse) ar stabili ca anumite tratate sunt „contrare intereselor nationale”, supunerea lor „aprobarii poporului, prin referendum national, initiat de cetateni, potrivit legii” ar fi imposibila, intrucat respectivele tratate sunt deja in vigoare si produc efecte. Singura modalitate prin care, eventual, ar putea fi supuse aprobarii poporului aceste tratate ar fi prealabila lor denuntare, urmata de o noua negociere, semnare si aprobare a acestora, fapt care ar putea reprezenta, de fapt, o nerespectare de catre Romania a obligatiilor asumate pe plan international.
15. La art. I pct. 20, semnalam ca norma propusa pentru art. 17 alin. (2), referitoare la dubla cetatenie, nu se incadreaza tematic in obiectul de reglementare al articolului, respectiv „Cetatenii romani in strainatate”. Pe de alta parte, solutia legislativa propusa este cel putin discutabila, avand in vedere ca impune cetateanului sa decida cu privire la sfera notiunii de „interese ale Romaniei” si „sa aleaga cetatenia care ii convine”.
16. La art. I pct. 29, referitor la art. 29 alin. (1), precizam ca teza finala a normei, prin care se exclude posibilitatea „penalizarii” „delictelor de opinie” face imposibila angajarea raspunderii civile in cazul exprimarii unor afirmatii calomnioase, fapt care nu poate fi acceptat.
17. Norma propusa la art. I pct. 31 pentru art. 31 alin. (2.1) este redactata ambiguu, formularea putand fi interpretata in sensul instituirii obligatiei personalului salarizat din fonduri publice de a face publice toate achizitiile realizate, solutie legislativa excesiva, in mod evident.
18. La art. 32 alin. (2), astfel cum este propus la art. 1 pct. 32, semnalam ca eliminarea posibilitatii desfasurarii invatamantului intr-o limba de circulatie internationala si in cadrul unitatilor de invatamant de stat constituie o restrangere a dreptului la invatatura, generatoare de discriminare pentru persoanele care nu dispun de posibilitatile materiale de a urma cursurile unor „scoli private”.
19. Norma propusa la art. I pct. 33 pentru art. 33 alin. (1.2), prin referirea la „degradarea constiintelor”, la „intoxicarea informationala” si la „supunerea la conditii de viata degenerative” este lipsita de precizia si claritatea cerute de stilul normativ.
20. Referitor la art. 34 alin. (1), astfel cum este propus la art. I pct. 34, precizam ca statul nu poate garanta „dreptul la sanatate fizica si mentala”, ci poate avea obligatia de a lua masurile necesare pentru ocrotirea sanatatii populatiei, asa cum se prevede in textul actual al art. 34 alin. (1). In ceea ce priveste referirea expresa la calitatea hranei, precizam ca aceasta nu este necesara, intrucat rezulta din prevederea, in alin. (2), a obligatiei statului de a lua masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice. Totodata, mentionam ca obligatia statului de a lua masuri pentru a asigura „accesul cetatenilor la alimentatie naturala, apa curata si aer curat” prevazuta in norma propusa pentru art. 34 alin. (1.1) rezulta din dispozitiile art. 35, potrivit carora statul trebuie sa asigure cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. De altfel, precizam ca formularea propusa prin proiect este discriminatorie, intrucat textul se refera exclusiv la „cetateni”, in vreme ce prin art. 35 alin. (1) dreptul la un mediu sanatos este recunoscut, asa cum este si firesc, „oricarei persoane” aflate pe teritoriul Romaniei, nu doar cetatenilor romani.
21. Cu privire la art. 34 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 34, precizam ca, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, politica in domeniul comertului intra in competenta exclusiva a Uniunii Europene. In acest sens, potrivit art. 207 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, „Parlamentul European si Consiliul, hotarand prin regulamente in conformitate cu procedura legislativa ordinara, adopta masurile care definesc cadrul in care este pusa in aplicare politica comerciala comuna”. In cazul in care trebuie negociate si incheiate acorduri cu una sau mai multe tari terte ori organizatii internationale, se aplica prevederile art. 207 si 218 din acelasi tratat. In consecinta, interdictia prevazuta in cuprinsul normei de la alin. (5) al art. 34 este contrara dreptului Uniunii Europene.
22. La textul propus la art. I pct. 43 pentru art. 41 alin. (2.1), sintagma „raporturi de munca abuzive” este restrictiva, avand in vedere ca exista persoane care isi desfasoara activitatea si in temeiul altor modalitati legale decat in temeiul unui raport de munca, cum ar fi raporturile de serviciu, reglementate prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
23. Norma din cuprinsul art. 42 alin. (2), astfel cum este propusa la art. I pct. 44, prin care anumite activitati sunt considerate „munca fortata permisa” nu este corelata cu dispozitiile art. 4 pct. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit carora desfasurarea muncii in situatiile enumerate la lit. a)-c) nu se considera munca fortata.
24. Modificarea art. 44 alin. (2) astfel cum este propusa la art. I pct. 46, in sensul excluderii mentionarii posibilitatii cetatenilor straini si apatrizilor ca, in anumite conditii, sa poata dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, nu poate fi acceptata, intrucat acordarea acestei posibilitati este necesara ca urmare a faptului ca Romania este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi si obligatii depline. Pentru acest motiv, tara noastra trebuie sa respecte reglementarile Tratatelor Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la asigurarea liberei circulatii a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene). Aceasta posibilitate a fost acordata prin Legea de revizuire a Constitutiei din anul 2003. Precizam ca, analizand respectiva norma, Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 148/2003, a subliniat urmatoarele: Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana presupune respectarea dispozitiilor acquis-ului comunitar privitoare la libera circulatie a capitalurilor, la drepturile cetatenilor europeni de a investi si de a dobandi bunuri in conditii de egalitate cu cetatenii romani. Curtea Constitutionala observa ca posibilitatea realizarii acestor obiective este ingradita de dispozitiile art. 41 alin. (2) teza finala din Constitutia Romaniei, prin care se interzice cetatenilor straini si apatrizilor sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru inlaturarea acestei interdictii si pentru instituirea unor garantii ale dreptului de proprietate privata se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizeaza denumirea articolului, in sensul ca, in locul denumirii „Protectia proprietatii private”, se propune sintagma „Dreptul de proprietate privata”. Cea de-a doua modificare vizeaza chiar alin. (2) al art. 41. In noua redactare proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin legea organica, precum si prin mostenire legala. Curtea Constitutionala constata ca sunt inscrise in aceasta noua redactare suficiente garantii constitutionale pentru exercitarea acestui drept in conformitate cu interesul general si cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar. Pe cale de consecinta, este evident ca nu poate fi acceptata modificarea art. 44 alin. (2), intrucat se exclude posibilitatea cetatenilor straini si a apatrizilor ca, in anumite conditii, sa poata dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor.
25. Normele din cuprinsul art. 44 alin. (17) si (18), astfel cum sunt propuse la art. I pct. 46, prin reglementarea exproprierii drept sanctiune pentru neindeplinirea anumitor obligatii, vin in contradictie cu alin. (3) al art. 44, ramas nemodificat, potrivit caruia nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, cu dreapta si prealabila despagubire. Precizam ca o eventuala extindere, la nivel constitutional, a cazurilor in care se poate dispune exproprierea ar incalca limitele revizuirii Constitutiei, prin suprimarea unei garantii a dreptului la proprietate. In acest context, precizam ca si normele propuse pentru art. 44 alin. (11), precum si pentru art. 135.1 alin. (2) (propus la art. I pct. 161) au ca efect, de fapt, operarea unor exproprieri in ceea ce priveste „baza materiala a autoritatilor si institutiilor publice” sau „capitalul vandut de statul roman pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.
26. La art. I pct. 47, referitor la art. 45 alin. (4), apreciem ca solutia legislativa privind prevederea competentei exclusive a instantelor judecatoresti de a autoriza desfasurarea de activitati economice nu se justifica, intrucat excedeaza functiei judiciare pe care o indeplinesc respectivele instante.
27. Semnalam faptul ca denumirea propusa la art. I pct. 48 pentru art. 46.1, si anume „Dreptul la locuinta”, nu este in concordanta cu prevederile art. 31 din Carta sociala revizuita, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999. Potrivit Cartei, in vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la locuinta, partile se angajeaza sa ia masuri destinate: sa favorizeze accesul la locuinta la un nivel adecvat; sa previna si sa atenueze lipsa locuintelor in vederea eliminarii progresive a acestei situatii si sa faca accesibil costul locuintei pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente. Prin urmare, exista o neconcordanta intre denumirea articolului si continutul acestuia, ceea ce conduce la dificultate in aplicarea prevederilor Cartei. Precizam ca prin legea de ratificare Romania a facut rezerva cu privire la aplicarea art. 31 din Carta. Pe de alta parte, referitor la norma din art. 46.1 alin. (3), precizam ca gajul nu poate fi constituit decat in ceea ce priveste bunurile mobile, nu si imobilele, asa cum prevede textul.
28. La art. 49, astfel cum este propus la art. I pct. 50, consideram ca prin modificarea propusa, respectiv inlocuirea sintagmei „copii si tineri” prin cuvantul „minori”, se restrange aria persoanelor care beneficiaza de protectie.
29. La art. I pct. 59, referitor la art. 60, instituirea obligatiei Avocatului Poporului ca, in raportul anual, sa faca aprecieri asupra modului de respectare a „contractului electoral” de catre cei alesi in functii publice excedeaza obiectului de activitate al acestei institutii, astfel cum este stabilit la art. 58 alin. (1)-propus la art. I pct. 57.
30. Referitor la textul propus la art. I pct. 62 pentru art. 61 alin. (4), potrivit caruia Parlamentul este alcatuit dintr-o singura Camera, semnalam ca o astfel de solutie legislativa a fost prevazuta si in proiectul de lege pentru revizuirea Constitutiei asupra caruia Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 799/2011. Cu aceasta ocazie, instanta de contencios constitutional a aratat ca aceasta modificare nu pune in discutie niciuna dintre limitele revizuirii prevazute de art. 152 din Constitutie, ci reprezinta exclusiv o optiune politica asupra careia se vor pronunta participantii la procedura de revizuire a Constitutiei. Nu trebuie ignorate totusi, in exprimarea acestei optiuni, traditia statului roman si avantajele pe care le ofera o structura bicamerala a Parlamentului in raport cu cea unicamerala. Curtea a retinut in acest sens ca, in mod traditional, Parlamentul Romaniei a avut o structura bicamerala. Aceasta structura a forului legiuitor, consacrata in anul 1864, prin „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat sa existe sub imperiul Constitutiilor din 1866, 1923 si 1938, fiind intrerupta doar in perioada regimului comunist, cand reprezentanta nationala era unicamerala – Marea Adunare Nationala. Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act in baza caruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusa formula bicameralismului. Constitutia din 1991 a preluat, cu unele modificari, aceasta structura a Parlamentului, mentinuta cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente in materie, realizata cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism functional. 31. La art. I pct. 63, referitor la art. 62, este de discutat daca excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, prevazut in prezent de art. 62 alin. (2), nu este de natura a crea o discriminare intre cetatenii care apartin unor minoritati nationale. Avem in vedere ca, asa cum s-a subliniat in doctrina16, aceasta prevedere constitutionala „permite cetatenilor care apartin unei minoritati nationale sa-si manifeste vocatia electorala in cadrul unei organizatii reprezentative”. Totodata, in literatura de specialitate17 s-a retinut ca norma „reprezinta una din modalitatile prin care cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale isi realizeaza propriile aspiratii, la nivelul reprezentantei nationale”.
32. La art. I pct. 74, referitor la art. 71 alin. (2.2), precizam ca stabilirea pedepsei in cazul savarsirii unor infractiuni nu poate fi realizata prin norme constitutionale, ci doar prin norme de drept penal. Observatia este valabila pentru toate situatiile similare din cuprinsul proiectului.
33. La art. I pct. 78, referitor la norma propusa pentru art. 74, solutia legislativa privind eliminarea limitarilor referitoare la domeniul de reglementare a initiativelor legislative cetatenesti, prevazute in prezent de art. 74 alin. (2), este discutabila. Mentionam ca, in doctrina, s-a subliniat ca problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea au fost excluse din obiectul initiativei legislative a cetatenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice18.
34. La art. I pct. 83, referitor la art. 79, semnalam ca se propune schimbarea regimului juridic al institutiei Consiliul Legislativ, din organ consultativ de specialitate al Parlamentului in institutie publica autonoma, condusa de un presedinte ales de popor. Prin aceasta schimbare nu mai este precis conturata natura juridica a institutiei si nici rolul exact al acesteia. Pe de alta parte, modalitatea alegerii in acest fel a presedintelui Consiliului Legislativ pare excesiva in raport cu atributiile pe care le indeplineste.
35. La art. I pct. 87, referitor la art. 81 alin. (1.2), stabilirea prin Programul National de Dezvoltare a Romaniei a dinamicii indicatorilor economici si sociali prevazuti la lit. a)-k) este specifica unei economii planificate, si nu economiei bazate pe libera initiativa si concurenta, asa cum se prevede in cuprinsul art. 135 alin. (1), propus la art. I pct. 160.
36. Norma propusa la art. I pct. 91 pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sanctiuni radicale – dizolvarea Parlamentului in cazul nerespectarii unui termen destul de scurt de 60 de zile in care trebuie sa se pronunte asupra respectivelor proiecte de lege – este de natura a avea efecte negative atat asupra calitatii actului de legiferare, cat si asupra stabilitatii politice a tarii.
37. In cuprinsul normei prevazute la art. I pct. 127 pentru art. 118 alin. (1) teza finala se prevede faptul ca armata romana nu poate participa decat la operatiuni militare care au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi si neutralizarea capacitatilor militare ale agresorilor, ceea ce exclude, intre altele, si participarea armatei romane la operatiuni de mentinere a pacii si a securitatii internationale. Acest fapt contravine prevederilor Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, care, la art. 43, dispune urmatoarele: „Toti Membrii Natiunilor Unite, spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii internationale, se obliga sa puna la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si in conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si inlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.” Prin urmare, mentinerea, in cuprinsul proiectului, a normei, in actuala redactare, va atrage raspunderea internationala a statului roman, pentru neindeplinirea obligatilor asumate.
38. La art. 125 alin. (2.2), astfel cum este propus la art. I pct. 139, prevederea sanctiunii revocarii din functie a judecatorilor „care s-au facut vinovati de decizii gresite”, in lipsa oricaror altor circumstantieri, este de natura a afecta principiul independentei judecatorilor.
39. Norma propusa pentru art. 127 alin. (5) la art. I pct. 141, referitoare la punerea la dispozitia publicului, pe internet, a continutului dosarelor de judecata, este de natura a incalca dreptul la viata intima, familiala si privata consacrat de art. 26, solutia legislativa fiind, pentru acest motiv, inacceptabila.
40. La art. 134.5 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 154, referirea din teza finala la „sanctiunile prevazute de lege pentru dare si luare de mita” este gresita, intrucat sub denumirea de „mita electorala” sunt reunite fapte care nu au vreo legatura cu infractiunile de luare si dare de mita.
41. Din redactarea propusa la art. I pct. 157 pentru art. 134.8 alin. (4)-(7) rezulta ca Autoritatea Stiintifica ar reprezenta o adevarata „forta conducatoare” a societatii, intrucat programele asumate de candidati, precum si initiativele legislative si proiectele finantate de la bugetul public national trebuie sa se coreleze cu Strategia de dezvoltare a Romaniei, elaborata de respectiva Autoritate. O astfel de reglementare, care confera unei autoritati o putere supraordonata tuturor celorlalte autoritati ale statului, este in dezacord cu principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat.
42. Normele referitoare la autoritatile locale, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 158, cuprind in detaliu atat modalitatea de alegere, cat si organizarea si functionarea respectivelor autoritati. Precizam ca astfel de reglementari trebuie sa se regaseasca in lege, si nu in Constitutie.
43. In ceea ce priveste instituirea, potrivit art. I pct. 159, a „Asociatiilor comunitare”, apreciem ca aceasta nu face decat sa multiplice in mod inutil numarul de entitati care reprezinta interesele comunitatilor locale. Dincolo de aceasta observatie, trebuie precizat ca instituirea, la nivelul Legii fundamentale, prin dispozitiile art. 134.84 lit. j), a atributiei unei entitati de a organiza „manifestatii de protest ale membrilor” impotriva actelor normative, impotriva autoritatilor publice sau impotriva operatorilor economici, indiferent de motivul organizarii respectivelor manifestatii, reprezinta o modalitate de instigare la rezolvarea pe calea „presiunii strazii” a unor probleme care trebuie solutionate prin recurgerea la proceduri si mecanisme de control prevazute de lege. Desigur ca „dreptul de a protesta” este o componenta esentiala a libertatii de exprimare, insa nu este necesara reglementarea, ca „atributie” a unei entitati, de „a organiza manifestatii de protest”.
44. In legatura cu textul art. 135 alin. (2) lit. d), propus la art. I pct. 160, precizam ca norma nu este corecta, intrucat veniturile obtinute din munca apartin prestatorilor muncii, prin urmare nu pot fi supuse unei „distributii echitabile” din partea statului. Referitor la Fondul National de Capital Distributiv, care urmeaza „sa fie utilizat pentru improprietarirea cetatenilor tarii cu capital productiv”, semnalam ca norma propusa la alin. (2) lit. e) tinde sa aduca atingere dreptului de proprietate privata al cetatenilor, garantat de Constitutie, precum si proprietatii publice si private a statului.
45. La art. I pct. 161, referitor la art. 135.1, norma de la alin. (7) este in contradictie cu alin. (9) al aceluiasi articol, potrivit caruia sumele sunt transformate in cote individuale si alocate prin concursuri de proiecte.
46. Initiativa legislativa cetateneasca cuprinde reglementarea unor institutii care, in mod normal, nu trebuie prevazute in cuprinsul Legii fundamentale, cum ar fi dispozitiile privind fondurile nationale de la art. 135.1, 135.2, 135.3, 135.4, 135.5, 135.6, 135.6, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 161-167. Mai mult, potrivit proiectului, respectivele fonduri ar urma sa functioneze ca institutii publice subordonate Guvernului, fara a se preciza calitatea conducatorilor si, totodata, a gestionarilor acestor fonduri.
47. La art. I pct. 171, referitor la art. 135.10 alin. (1), precizam ca rezervele internationale ale unui stat cuprind aur si valuta, nu doar aur, cum gresit s-a retinut in text.
48. La art. I pct. 176, referitor la art. 138 alin. (3), solutia de dizolvare a Parlamentului trebuie reanalizata, deoarece in aceasta situatie lipseste reglementarea cu privire la sursa de finantare a cheltuielilor aferente respectivelor alegeri, in cazul in care bugetul nu este aprobat, iar bugetul precedent nu cuprinde capitole pentru astfel de destinatii.
49. Norma din art. 147 alin. (5), astfel cum este propusa la art. I pct. 185, potrivit careia poporul poate, prin referendum national, sa modifice, sa completeze sau sa anuleze orice decizie a Curtii Constitutionale, este incompatibila cu principiile statului de drept. O astfel de prevedere anuleaza, de fapt, orice semnificatie a deciziilor Curtii, lipsindu-le de eficienta necesara. Precizam ca, asa cum s-a pronuntat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1/2011, niciun instrument juridic prevazut de Constitutie nu poate fi lipsit de eficienta, golirea lui de continut determinand caracterul lui iluzoriu si, implicit, incalcarea principiului constitutional al statului de drept. Avand in vedere observatiile formulate, rezulta ca prezenta initiativa cetateneasca, prin amploarea interventiilor legislative care afecteaza conceptia generala si caracterul unitar al Constitutiei, in loc sa aduca un plus de valoare actualei reglementari nu ar face decat sa favorizeze interpretarile eronate si confuziile cu privire la normele din cadrul Legii fundamentale. Totodata, asa cum s-a aratat, initiativa legislativa nu intruneste conditiile necesare unei legi de revizuire a Constitutiei, intrucat depaseste limitele impuse de art. 152 din Legea fundamentala si cuprinde reglementari contrare principiilor statului de drept si principiilor rezultate din tratatele internationale la care Romania este parte, astfel incat nu poate fi promovata in redactarea propusa.

PRESEDINTE dr. Dragos Iliescu
Bucuresti, 16 ianuarie 2014.
Nr. 47.

Note de subsol
1 Tanasescu, E.S., „Revizuirea Constitutiei”, http://www.ziare.com/politica/constitutie/revizuirea-constitutiei-si-fiecare-popor-are-constitutia-pe-care-o-merita-1217912. 2 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, coordonatori, Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pag. 1.456. 3 Ibidem, pag. 1.459. 4 Idem. 5 Cristian Ionescu, Tratat de drept constitutional contemporan, editia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pag. 204. 6 idem 7 C. Ionescu, Tratat de drept constitutional contemporan, Editia 2, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pag. 819. 8 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constitutiei Romaniei – Explicatii si comentarii, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003, pag. 5. 9 Raluca Miga-Besteliu, Drept international public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 41 si urm. 10 idem, pag. 147. 11 De exemplu desprinderea Norvegiei de Suedia in anul 1905. 12 Destramarea URSS si a RSF Iugoslavia. 13 Cazul celor doua state germane in anul 1990. 14 Raluca Miga-Besteliu, Drept international public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 147. 15 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, coordonatori, Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pag. 84. 16 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constitutia Romaniei – comentata si adnotata, RegiaAutonoma „Monitorul Oficial”, Bucuresti, 1992, pag. 139. 17 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pag. 612. 18 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constitutiei Romaniei – Explicatii si comentarii, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003, pag. 172.

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!