Datoria publică a trecut de pragul de 40% din PIB în luna mai, record absolut. Statul s-a împrumutat în primele 5 luni ale anului cu echivalent circa 300 milioane de lei pe zi. Străinii au deţineri de titluri de stat de 23%, restul le revine băncilor locale şi, în foarte mică măsură, persoanelor fizice române cu acces la private banking. (sursa:http://www.mfinante.ro/trezorengl.html?pagina=domenii). Băncile locale au atins riscul maxim de expunere pe România. Băncile nu au voie ca peste 20% din active să fie expuse la datoria statului. Sunt norme prudenţiale ordonate de băncile mamă. Şi nu vor fi depăşite, după experienţa greacă. Străinii se gândesc mai degrabă când să vândă, decât să mai cumpere. citeste si comenteaza …

Sa presupunem ca sunteti un cap de familie. Sa admitem ca sunteti somer si ca vi se rupe in paispe de orice slujba pe care v-ati putea-o lua ca sa marcati banul cel aducator de-ale gurii si platitor de alte marafeturi precum impozite si taxe, chirie daca e cazul, utilitati, haine, carti, iesiri in oras, spectacole de teatru… Ei, dar m-am dus prea departe, scuzati… Sa zicem, de dragul discutiei, ca cineva va tot imprumuta, cu dobanda rezonabila si chiar cu o perioada de gratie destul de mare. Se termina banii? Luam altii cu imprumut, bineinteles. Si, azi asa, maine asa, devine obisnuinta. Si chiar traiti pe picior mare, caci aveti de unde, nu-i asa? Banul vine ca pe tobogan, n-aveti griji si nici nevoi, desi stiti foarte bine ca la un moment dat va veni o scadenta si va trebui citeste si comenteaza …

Tara noastra are un necesar de finantare de 17,2 miliarde de euro in acest an, mai mic decat anul trecut, insa per total se va imprumuta mai mult pentru a constitui o rezerva de 800 de milioane de euro, potrivit agentiei de evalure Moody’s. Chiar daca necesarul de finantare pentru acoperirea deficitului bugetar coboara de la 6,2 miliarde de euro la 3,6 miliarde de euro, Guvernul va avea nevoie de mai multi bani pentru serviciul datoriei (inclusiv cea pe termen scurt). Astfel, necesarul de finantare pentru platile in contul datoriilor urca de la 11,4 miliarde de euro in 2011 la 13,6 miliarde de euro in acest an. Guvernul va avea cele mai mari cheltuieli in privinta datoriilor de pe piata interna, de 12 miliarde de euro, fata de 10,7 miliarde de euro in anul anterior, in timp ce citeste si comenteaza …

Fondul Monetar International (FMI), pentru multe tari un colac de salvare pe timp de criza si nu numai, un fel de frate mai mare care iti arata drumul bun. Criza, un ciclu al economiei pe care toata lumea il caracterizeaza ca nefast. Insa criza actuala, caci din pacate nu am iesit din ea, a demonstrat utilitatea Fondului si a oprit regandirea mecanismului. Deoarece in ultimii ani, s-a tot pus intrebarea daca acest organism mai este util, in forma actuala. Iar in acest punct de posibila cotitura pentru Fond a aparut criza, iar Fondul si-a demonstrat utilitatea, a inceput sa aloce fonduri tarilor grav afectate (cel mai concludent exemplu fiind Grecia), ale caror banci centrale nu au reusit sa gestioneze deficitul de resurse si chiar sa-si dezvolte facilitatile de creditare, citeste si comenteaza …

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul având drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii ’80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa liberă” a comentat, la început, această situaţie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioşi, al unor prăpădiţi care au contractat, cu inconştienţă, datorii peste puterile lor de a le returna! citeste si comenteaza …