In cazul operatiunilor informativ-operative desfasurate in conditii de pace, substratul motivatiei personale este mult mai complex si chiar difuz. Patriotismul insusi, ca piatra unghiulara la fundatia constiintei celui care activeaza in cadrul unui serviciu de informatii externe, are multe forme de perceptie si asimilare. Un om inteligent si cu o solida cultura civica, politica, filozofica si religioasa nu are aceleasi coordonate in a defini patriotismul in raport cu un om mai putin educat. Aceleiasi persoane, cand este obligata sa actioneze intr-o structura puternic birocratizata care ii afecteaza direct performata si se confrunta cu un management fata de care nu are respect profesional, ii este practic imposibil sa atinga aspiratia ideala institutionala de „a actiona genial ca un savant citeste si comenteaza …

Cand serviciile de securitate, asa cum deja am mentionat, ale fostelor tari comuniste sau ale regimurilor militare din Chile, Argentina, Grecia, Portugalia, Africa de Sud si multe altele au folosit serviciile secrete ca instrument executiv in politica interna si politica externa pe liniile de actiune mentionate mai sus dupa schimbarea regimului, toti factorii de comanda au facut trimitere la disciplina si subordonarea neconditionata fata de conducerea politica. Caracterul militar al majoritatii structurilor institutionale ale serviciilor secrete nu a facut decat sa accentueze ca disculpare actul subordonarii si executarii neconditionate a sarcinilor primite. La cele mentionate se mai adauga nu intr-o proportie neglijabila circumstantele favorizante negative ce tin de citeste si comenteaza …