Mircea Platon
Despăgubiri literare. O fantomă bîntuie România: Vladimir Tismăneanu. Motto: „Marea problemă a României de azi e acea descrisă de un filozof francez: dificultatea supremă e cum să distingi fantomele de persoanele reale. Noi am luat prea multe fantome drept personaje în carne si oase” (Vladimir Tismăneanu, 1995). Acompaniat de taraful de strînsură al prietenilor si îndatoratilor domniei-sale, care îi tin isonul jignindu-i preopinentii, domnul Tismăneanu continuă să sustină fie, într-o primă fază, că el a fost consistent de „dreapta”, un anticomunist convins, fie, într-un al doilea, ceva mai constipat, moment, că ne va povesti în noua prefată a cărtii politic corecte Fantasmele salvării (1998) citeste si comenteaza …

Cotidianul face din nou un serviciu opiniei publice si, sub titlul “Tismaneanu era obisnuit de mic sa ia case de la Partid”, prezinta detalii halucinante din propriile amintiri ale lui Vladimir Tismaneanu din Cartierul Rosu, publicate de acesta la fosta Editura Politica a PCR, actuala Humanitas a GDS. Informatiile despre casele in care a stat, dupa ce proprietarii lor au fost aruncati pe drumuri sau in inchisori de regimul de ocupatie bolsevic sunt scoase din filmele de groaza. Aflam astfel ca apartamentul de lux din Grigore Mora, pe care Partidul il inzestrase cu mobila si tablouri confiscate de la “chiaburi”, a fost preluat de familia Tisminetki de la Armata Rosie, care …”renuntase la el”. citeste si comenteaza …

Robert Veress
Tutarul prezidential dottore in comunism Vladimir Tismaneanu isi permite sa-l invoce pe „Cel mai iubit dintre pamanteni”, in incercarea de a-l scoate din hazna pe prietenul sau MRU, imaculat si odorizat cu Armani Code. Operatiunea de vidanjare se rezuma la improscarea cu rahat inspre cei care au devoalat achizitiile de lux comandate in mandatul de premier al lui Ungureanu. Pe sistemul „astea-s prostioare”, cu trei fraze, abil plasate, Tismaneanu expediaza, scurt, fondul problemei: „Nu ma voi osteni sa demonstrez ce inseamna fonduri de reprezentare pentru un inalt demnitar. Nu voi relua argumentele, hipersuficiente, aduse de fostul premier. (…) citeste si comenteaza …

“In viata vietilor mele nu am fost activist pla­tit al nici unei organizatii a PCR sau UTC.” – Vladimir Tismaneanu in dialog cu Armand Gosu in revista 22 a GDS. Gasca defunctului CC al IICCMER, in frunte cu secretarul sau general, tovarasul Vladimir Tismaneanu, continua sa inunde presa ungro-rusa de limba romana cu vocalize pe tema “abuzului” comis asupra profesorasului de provincie – Maryland e, totusi, cam pe la tara. Dl Mihaiesi e, probabil, cel mai amuzant dintre ciraci iar dna Mungiu – culmea! – cea mai acida dintre fostii tovarasi de drum ai lui Volodea, recomandandu-i, intr-un acces de lucididate, sa se salveze de propria-i persoana. Articolul nostru de ieri – Schreib Kampf-ul Final al lui Tismaneanu. Partea I: Bajbaind prin turbinca lui Ivan cu gandul la bustul din Piata Scanteii – a suscitat citeste si comenteaza …

In urma cu 20 de zile, pe 30 aprilie a.c., Volodea Tismaneanu, auto-instalat comod ca presedinte al Consiliului Stiintific al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), “instituţie publica cu personalitate juridica, aflata în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru“, scria pe blogul sau, intr-un PS: “Cand premierul desemnat va fi investit si va putea primi in aceasta calitate mesaje oficiale, va afla decizia mea privitoare la pozitia de presedinte al Consiliului Stiintific al IICCMER. Orice om normal care citeste ce-am scris in aceste zile (si nu doar in aceste zile, ma grabesc sa o spun) o poate anticipa. Numit de un premier al Romaniei, mi se pare firesc sa-l anunt despre aceasta decizie citeste si comenteaza …

Incepand de azi, Ziaristi Online publica din cartea recent aparuta la Editura RAO, “Intre linii“, scrisa de Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane si fost ambasador al Romaniei la UNESCO, tusele portretelor unor personaje surprinse de ochiul acerb al graficianului de la Time Magazine, New York Times si New Yorker. “Memorialisti ai istoriei recente se intalnesc mai rar, si, de cele mai multe ori, sunt politicieni care vor sa-si justifice esecurile cu speranta unei reveniri spectaculoase, dupa ce multimea, le-a citit cartea si le-a dat dreptate”, scrie istoricul Alex Mihai Stonescu in prefata cartii, continuand: “Este si cazul ultimelor carti memorialistice ale lui Ion Iliescu, o tentativa de a raspunde problemelor grave pe care le ridica actiunile sale in istoria recenta”. citeste si comenteaza …

Cand ai ajuns la capatul competenţelor, cand esti daramat moral si toate straturile de falsa imagine de dizident si intelectual create cu grija au disparut, autovictimizeaza-te! Ţi-ai atins nivelul de incompetenţa? Victimizeaza-te! Simplu, la obiect si fara drept de apel. Ma refer, desigur la furtuna din paharul cu apa de saptamana trecuta, cand Vladimir Tismaneanu a anunţat ca a fost ameninţat cu moartea, prin intermediul a doua scrisori primite la sediul universitaţii dn Maryland unde preda (cica!). Conţinutul celor doua scrisori nu a fost facut public: “Limbajul extremist, abjectia isteroida a insultelor, ma impiedica sa le reproduc”, afirma Tismaneanu. Totusi nimic nu l-a impiedicat sa menţioneze ca hate-mail sosite in noiembrie au pe plic stampila “Revista Romania Mare”. citeste si comenteaza …

Criticul virulent de astăzi al comunismului Vladimir Tismăneanu nu a avut o atitudine similară în trecutul apropiat sau îndepărtat. Până să ajungă să condamne comunismul sub Traian Băsescu, Tismăneanu a fost un apropiat al exponentului noilor comunişti români de după 1989, Ion Iliescu. Pe care nu mai contenea să îl laude când scriau cărţi împreună, în 2004. Dar pe care l-a încondeiat doar doi ani mai târziu. O parte dintre ideile mai vechi ale noului şef al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului au fost adunate de publicistul Vladimir Alexe. Boc l-a numit pe Tismăneanu în locul istoricului Marius Oprea, cel care începuse să scoată la iveală citeste si comenteaza …