Radu Rey, Forumul Montan: in zona de munte avem o distrugere extraordinar de mare; pierdem flora creata in zeci de an; avem nevoie de un program subtematic pentru zona de munte.

Claudiu Franc, ROPAC: sunt foarte multe asociatii care se infiinteaza pe interesul anumitor grupuri politice; aceste asociatii trebuie scoase afara. Ginu Toma, Federatia Fermierul: De foarte multa vreme nu mai simtim ca avem romani in fruntea ministerelor.

Achim Irimescu(MADR): am cerut la Bruxelles un fond european de creditare egala; mi se pare incorect ca neamtul sa ia cu 3% si romanul cu 15-18%; Ministrul Agriculturii nu mai are cei mai buni experti din Romania in agricultura; nu ne obliga legislatia europeana sa vindem terenurile celor dinafara UE. citeste si comenteaza …

Fermierii nu pot spera sa obtina profit si sa se capitalizeze nici in anii cu productii-record. Singurii care profita si in anii secetosi si in cei buni sunt traderii de cereale, organizati intr-un cartel in Romania, care ofera agricultorilor romani cele mai mici preturi din Europa. In lipsa silozurilor si presati de plata creditelor-furnizor, acestia accepta aceste preturi derizorii. In aceste conditii, femierii risca sa nu-si poata acoperi cheltuielile intr-un an bun pentru ca pretul imputurilor s-a majorat semnificativ in acest an. “Toate produsele noastre sunt platite mult sub bursele din Europa sau Statele Unite. Pana si la bursa din Ungaria preturile sunt semnificativ mai mari decat ceea ce ni se da noua. Nici n-a inceput bine recoltarea si preturile citeste si comenteaza …

Input-urile au crescut in acest an cu pana la 25%, dar preturile cerealelor s-au redus la jumatate, sau chiar la o treime fata de anul trecut. In aceste conditii, mai pot fi fermierii profitabili intr-un an cu productii-record? Care este pragul de rentabilitate si cat primesc fermierii pentru productia din acest an? “Toti fermierii sunt dezamagiti. Input-urile au crescut puternic in acest an, iar noi primim 60-70% din preturile de anul trecut pentru grau. Nu am luat nici sase milioane de lei vechi pe tona. La floarea-soarelui am luat 8-9 milioane pe tona”, a declarat Ion Manaila, presedintele Asociatiei de Marketing si Consultanta Agricola “ASOMAR” Teleorman. Fermierii acuza politica de monopol, discretionara de stabilire a preturilor de catre traderi si lipsa de implicare a guvernului in protejarea interselor producatorilor. citeste si comenteaza …

Subvenţiile pe suprafaţă primite efectiv de fermieri sunt, în realitate, mult mai mici decât cele anunţate de Ministerul Agriculturii. Cam cu 30 de euro mai mici, susţin reprezentanţii asociaţiilor fermierilor. La nivel naţional, diferenţa dintre subvenţia comunicată de minister şi cea reală este de aproximativ 200-250 de milioane de euro anual. Oficialii LAPAR susţin că în acest an subvenţia « comunicată » de ministerul Agriculturii este de 170 de euro. În realitate va fi mult mai modestă, de doar 147 de euro. Acest lucru se datorează aplicării aşa-numitelor corecţii liniare, despre care reprezentanţii ministerului nu prea vorbesc, cu alte cuvinte adaptarea nivelului subvenţiei la suprafaţa reală de teren raportată în anul respectiv, cu aproximativ un milion de hectare mai mare decât suprafaţa negociată în tratatul de aderare. citeste si comenteaza …

După ce anul trecut ne lăudam cu rezultate deosebite în agricultură, anul acesta situația nu e deloc roz. Guvernul a promis despăgubiri de pînă la 100 de lei pentru hectar, acolo unde culturile au fost afectate de secetă. Pe lîngă secetă și intemperii însă, agricultura mai e afectată și de o subfinanțare, dar și de o proastă accesare a fondurilor europene. Nu trebuie să ne facem însă probleme. Conducerea ministerului, în frunte cu Daniel Constantin, are soluții. Pentru că ministrul PC are o armată de consilieri pricepuți. Spre exemplu, șeful de cabinet al ministrului, Ioanițescu Georgiana Carmen a lucrat la cabinetul europarlamentarului Sabin Cutaș, pe postul de consultant relații publice. Și mai important însă, soțul acesteia, Cătălin Marian Ioanițescu este angajat citeste si comenteaza …

Dan Străuţ
In prima jumatate a acestui an, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de peste două miliarde de euro, cu 100 de milioane de mai mult decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, care a fost unul secetos. Unul dintre cele mai ruşinoase paradoxuri ale economiei româneşti se conturează din nou prin statisticile oficiale: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor opt ani, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 2,06 miliarde de euro.

Balanţa alimentară, pe deficit citeste si comenteaza …

„Dar creditul statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cumcă încă aveţi ce vinde. Mai sunt de vândut trupurile de moşii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoşii au păstrat. Şi, daca ne veţi întreba care e împrejurarea ce inspiră străinătăţii încredere în solvabilitatea statului român, vă vom spune asemenea care e. Din ce în ce elementele naţionale sunt substituite prin cele străine; siguranţa că România devine un simplu nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre, siguranţa că poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi recâştiga vreodată pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranţă că viitorul e al lor în această ţară, ei creditează guvernului”. citeste si comenteaza …

Micile ferme catalogate drept “de subzistență” sunt demonizate în România și aduse sistematic la sapă de lemn prin politicile agricole ale ministerului, sau, mai bine zis, prin lipsa acestora. Fermele mici sunt în sapă de lemn doar în România pentru că în celelalte state din Europa, unde guvernele au creat programe specifice și le-au sprijinit, aceste mici exploatații sunt foarte profitabile. Fermierii cred că, dacă statul s-ar implica cu adevărat și ar creea programe credibile pentru micile exploatații, s-ar completa foarte ușor o nișă de piață, iar micii fermieri ar putea deveni prosperi în scurt timp. Cu toate acestea, cred fermierii, trebuie depășită o anumită barieră de mentalitate cu rădăcini în istoria noastră, potrivit căreia micii fermieri trebuie să fie neapărat săraci. citeste si comenteaza …