Conduc o mașină închiriată de-a lungul râului Ohio. Soarele scoate scântei din apă și mă orbește, dar nu-mi pun ochelari de soare, țin ochii larg deschiși, să absorb totul. Uite un panou verde, mă invită la Freedom (next right), cum pot refuza asta? Dealurile Pennsylvaniei sunt așa verzi și împădurite că uneori îmi fuge mintea și am impresia că sunt tot prin Vaslui, pe drumurile de noroi din Păltiniș, întrebând moșnegii dacă au auzit că vine Chevron la ei în sat. Dar sunt cu 8000 de kilometri mai la vale, tocmai în patria Chevronului și a gazelor de șist. Am citit despre ele până mi-a venit rău, am văzut poze și filme, dar tot mă ia cu fiori când ajung în miezul exploatării. Mai fiecare casă are o sondă în bătătură. Un vârf de deal e bărbierit și găzduiește o piscină de apă și chimicale. citeste si comenteaza …

Ovidiu Hurduzeu
Pentru a înțelege eșecul actual al modelului de (ne)dezvoltare românesc, trebuie să înţelegem de ce o societate este prosperă sau este săracă. De ce o societate, precum societatea românească, înzestrată de Dumnezeu cu daruri extraordinare, este săracă, iar alte societăți mult mai puţin înzestrate sunt prospere? De ce Finlanda și Danemarca au un nivel de trai atât de ridicat iar noi am rămas codașii Europei? De prea multe ori s-a spus că România este săracă fiindcă românii sunt hoți, leneși, ortodocși sau situați geografic prea la sudul continentului. Nu geografia, cultura sau religia ne-au adus în situația de astăzi, ci modelul politic și economic pe care l-am adoptat, citeste si comenteaza …

ExxonMobil din SUA şi Petrom, cea mai mare companie locală, au atribuit de la începutul lucrărilor la mare adâncime în Marea Neagră contracte în valoare de aproape 850 de milioane de dolari, potrivit informaţiilor de pe site-ul e-licitaţie centralizate de ZF. Circa 70% din această valoare a intrat în conturile unor companii din Texas, cartierul central al gigantului ExxonMobil, în timp ce o singură companie din România a reuşit să-şi adjudece un contract, Grup Servicii Petroliere. „În România nu există o preocupare de a păstra banii aici, mai ales că vorbim despre resursele noastre. În Bulgaria de exemplu, guvernul a cerut Chevron în explorările pe care urmau să le realizeze, ca din 6 angajaţi, 4 să fie bulgari şi circa 60% din lucrări să fie făcute cu companii locale. citeste si comenteaza …

Subvenţiile pe suprafaţă primite efectiv de fermieri sunt, în realitate, mult mai mici decât cele anunţate de Ministerul Agriculturii. Cam cu 30 de euro mai mici, susţin reprezentanţii asociaţiilor fermierilor. La nivel naţional, diferenţa dintre subvenţia comunicată de minister şi cea reală este de aproximativ 200-250 de milioane de euro anual. Oficialii LAPAR susţin că în acest an subvenţia « comunicată » de ministerul Agriculturii este de 170 de euro. În realitate va fi mult mai modestă, de doar 147 de euro. Acest lucru se datorează aplicării aşa-numitelor corecţii liniare, despre care reprezentanţii ministerului nu prea vorbesc, cu alte cuvinte adaptarea nivelului subvenţiei la suprafaţa reală de teren raportată în anul respectiv, cu aproximativ un milion de hectare mai mare decât suprafaţa negociată în tratatul de aderare. citeste si comenteaza …

După ce anul trecut ne lăudam cu rezultate deosebite în agricultură, anul acesta situația nu e deloc roz. Guvernul a promis despăgubiri de pînă la 100 de lei pentru hectar, acolo unde culturile au fost afectate de secetă. Pe lîngă secetă și intemperii însă, agricultura mai e afectată și de o subfinanțare, dar și de o proastă accesare a fondurilor europene. Nu trebuie să ne facem însă probleme. Conducerea ministerului, în frunte cu Daniel Constantin, are soluții. Pentru că ministrul PC are o armată de consilieri pricepuți. Spre exemplu, șeful de cabinet al ministrului, Ioanițescu Georgiana Carmen a lucrat la cabinetul europarlamentarului Sabin Cutaș, pe postul de consultant relații publice. Și mai important însă, soțul acesteia, Cătălin Marian Ioanițescu este angajat citeste si comenteaza …

Dan Străuţ
In prima jumatate a acestui an, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de peste două miliarde de euro, cu 100 de milioane de mai mult decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, care a fost unul secetos. Unul dintre cele mai ruşinoase paradoxuri ale economiei româneşti se conturează din nou prin statisticile oficiale: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor opt ani, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 2,06 miliarde de euro.

Balanţa alimentară, pe deficit citeste si comenteaza …

Dan Tanasescu
Dacă nu aţi înţeles până acum de ce trebuie mereu să împrumutăm bani de la FMI şi Banca Mondială, de ce trebuie să “investim” în mereu infrastructură, de ce trebuie să construim baze militare americane pe teritoriul României şi scuturi anti-rachetă, de ce trebuie să cumpărăm avioane militare americane second-hand, la preţ de avioane noi, de ce trebuie ca soldaţi români să moară prin ţări ca Irak sau Afganistan şi multe alte astfel de “binefaceri” pentru poporul român, plătite prin măsuri de austeritate, sărăcie, boală şi disperare, citiţi acest fragment din documentarul “Confesiunile unui asasin economic” realizat de John Perkins. Noi, asasinii economici suntem de fapt responsabili pentru crearea primului imperiu global. citeste si comenteaza …