Lista ranitilor in revolutie publicata de SSPR In Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010. Lista cuprinde doar pe cei care au obtinut preschimbarea certificatului conform legii 341/2004 Si nu include pe cei care au titlul “ranit si retinut”, care sunt pe o lista separata. De remarcat la pozitia 1451este plasat domnul Marin Oana, aparatorul televiziunii din 22 decembrie 1989, respins de CPRD atat in vechea legislatura (sub conducerea lui Emilian Cutean), cit si in noua legislatura (sub conducerea lui Raymond Luca), pe motiv ca a avut actiuni impotriva revolutiei.

Mai multe la: citeste si comenteaza …

În urma unor cercetări de teren efectuate în satul Răchiţele, comuna Mărgău, judeţul Cluj, am reuşit să identificăm locul unde a fost îngropat cadavrul lui Abrudan Onuţ, care a fost împuşcat de Securitate în ziua de 11 decembrie 1951. Abrudan Onuţ s-a născut în anul 1880 în satul Frăsinet din judeţul Cluj, localitatea fiind cunoscută în prezent sub denumirea de Scrind-Frăsinet ca urmare a comasării cu satul Scrind. Din punct de vedere administrativ, satul Scrind-Frăsinet este arondat comunei Mărgău. Părinţii lui Abrudan Onuţ au fost Abrudan Gligorie şi Maria. Aceştia au avut împreună patru copii, pe Onuţ, singurul băiat, şi trei fete, Anuţa, Ileana şi Oniţa. Abrudan Onuţ era cunoscut şi sub perecla de Găvriloaca sau de Onuţul lui Gligor. citeste si comenteaza …

Jurnalul National: Corneliu Zelea Codreanu – Destinul unui naţionalist. Corneliu Zelea Codreanu se numără printre cei mai controversaţi politicieni din istoria României. În anii ’20 ai secolulului trecut a fondat o puternică organizaţie de extremă dreapta – Mişcarea legionară, ai cărui adepţi îl numeau “Căpitan” şi aşteptau de la el să facă “o Românie frumosă şi mândră, ca soarele sfânt de pe cer”. Datorită popularităţii sale a intrat în conflict cu regele Carol al II-lea, care a ordonat asasinarea adversarului său naţionalist, în noiembrie 1938. Paradoxal, “Căpitanul” a intrat pe “scena istoriei” tot printr-un asasinat. La 25 octombrie 1924 l-a împuşcat pe Constantin Manciu, prefectul Poliţiei Iaşi, citeste si comenteaza …

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala judeţeană Cluj, organizează în ziua de miercuri, 18 august 2010, începând cu ora 10, acţiunea de verificare a zidăriei unor compartimente din subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj. Această operaţiune este efectuată în vederea depistării unui eventual gol de acces, obturat ulterior cu zidărie, spre o presupusă încăpere de formă dreptunghiulară, care se dezvoltă din fundaţia zidului de pe partea răsăriteană a clădirii. Din mărturiile unor foşti deţinuţi politici, din informaţiile transmise şi perpetuate în timp de către unele persoane care au lucrat în clădirea fostei Securităţi, se susţine ipoteza că cadavrele a 13 persoane, ucise în citeste si comenteaza …

“Calculele “ocultei” s-au împlinit, dar numai în parte. Ei au contat pe dispariţia noastră biologică, şi au reuşit prin torturi ce au mers până la crime odioase. Dar le-a scăpat din vedere faptul că moartea noastră spirituală nu o pot stăpâni şi niciodată nu o vor putea nici învinge, căci chiar dacă noi, foştii luptători anticomunişti, vom muri toţi, şi momentul acesta nu e prea departe, vor rămâne principiile noastre de viaţă cât vor fi state naţionale şi creştine în lumea asta”. Teofil Mija, Generatia Neinfranta

Suflete de eroi citeste si comenteaza …

„S-au făcut peste 70 de cavouri peste osemintele eroilor!”. De câţiva ani buni, în cimitirele de onoare din mai multe municipii din ţară, în care sunt înhumate osemintele eroilor de război, s-a observat un fenomen ciudat dar şi foarte trist: invadarea acestora cu mormintele unor oameni, chiar dacă au fost cadre militare după decembrie 1989 sau mulţi dintre ei sunt civili sau nici nu şi-au dat obştescul sfârşit, bucurându-se de pe acum, fiind încă în viaţă, de onoarea făcută de a se odihni de-a pururi alături de eroii căzuţi pe front, la datorie, cu arma în mână. Asemenea situaţii aberante au fost întâlnite, în ultimii ani, în cimitirele de onoare din judeţele Prahova, Buzău şi Braşov, cazuri semnalate şi de presa centrală, citeste si comenteaza …

Echipa de arheologi condusă de Gheorghe Petrov şi de Marius Oprea au reuşit să găsească rămăşiţele pământeşti ale lui Teodor Şuşman, luptătorul anticomunist ucis de Securitate în localitatea Răchiţele în 1951. Săpăturile arheologice au scos la iveală în urmă cu câteva ore primele fragmente de oase care se presupun că aparţin lui Teodor Şuşman. Săpăturile şi investigaţiile au fost preluate de către legiştii din cadrul Poliţiei, care strâng dovezi pentru constituirea unui dosar de urmărire penală în cazul uciderii lui Teodor Şuşman. La operaţiunile de deshumare a fost prezentă şi Dorina Şuşman, soţia nepotului lui Teodor Şuşman din partea fiului său cel mai mic, Emilian, deportat în zona Cernavodă după ce a ieşit din grupul de luptători anticomunişti. citeste si comenteaza …

Victor Roncea
“Suntem bărbaţi noi sau nişte fameni, nişte eunuci caraghioşi ai marelui Mogul?“. La 121 de ani de la moartea violentă a lui Mihai Eminescu, “suma lirică de voievozi”, după cum îl definea Petre Ţuţea, un sobor de preoţi condus de IPS Varsanufie a ţinut o slujbă de pomenire la mormântul “omului deplin al culturii româneşti”, urmată de intervenţiile mai multor eminescologi. Printre aceştia, Alexandru Surdu, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, şi Nae Georgescu, cercetătorul care a reuşit să scoată la lumină, detalii mai puţin cunoscute, până acum, despre viaţa şi moartea “romanului absolut”. citeste si comenteaza …