dr. Aurel V. David
Valente ale cunosterii de sine in istoria relatiilor politico-militare romano-ungare. Postfata la “Spionajul si extremismul ungar in Romania”, autori Aurel I. Rogojan si Traian Valentin Poncea, 580 pagini, Editura Proema, 2010, lansare sambata, 20 noiembrie, orele 16,30 la Targul de carte “Gaudeamus”. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un cronicar ungur, nobilul Gheorghe Rettegi, afirma că românii i-au acuzat pe unguri că le-au aruncat ,,în grumaz” jugul iobăgiei şi s-au adresat prefectului Hunedoarei, Ladislau Balogh astfel: ,,Nu putem să ne mirăm îndeajuns, care e cauza că voi ungurii ne oprimaţi atâta pe noi şi aţi pus pe noi jugul iobăgiei, pe când noi suntem şi am fost întotdeauna mai mulţi decât voi ungurii citeste si comenteaza …

Anexa 16 la “Spionajul si extremismul maghiar in Romania” de Aurel Rogojan si Traian Poncea, lucrare aflata in curs de tiparire la Editura Proema (520 pagini) pentru a fi lansata pe 20 octombrie la Targul de Carte “Gaudedamus”. De ce trebuie sa iasa definitiv UDMR de la Guvernare. Legea Educaţiei Maghiare, inca un pas spre autonomia teritoriala a “Tinutului Secuiesc”.

18. 2004, ianuarie, 17

Adoptarea Statutului de Autonomie a Ţinutului Secuiesc

Anterior, în şedinţa Comisiei Permanente a Consiliului Naţional Secuiesc, desfăşurată în 7 ianuarie 2004, la Miercurea Ciuc, s-a definitivat citeste si comenteaza …

1. 1996, februarie, 16

Prima reuniune a Clubului pentru politică externă a FIDESZ – PCU

A avut loc la Budapesta prima reuniune a Clubului pentru politică externă a FIDESZ – PCU, care, la acea dată, se afla în opoziţie. Németh Zsolt, vicepreşedintele partidului, a anunţat că scopul înfiinţării clubului este acela de a oferi o alternativă de dreapta la politica externă a guvernului socialist, având în vedere că „politica ungară faţă de ţările vecine, ca şi cea privind minorităţile maghiare, este falimentară (…) şi că este cazul să se pună capăt pasivităţii diplomaţiei ungare, citeste si comenteaza …

Drd. Alin Spanu
Dictatul impus în fosta capitală a imperiului habsburgic, Viena, la 30 august 1940, de miniştrii afacerilor externe ai Germaniei şi Italiei a obligat România să cedeze Ungariei o parte din Transilvania (1) cu o suprafaţă de aproape 50.000 kmp, a cărei populaţie cuprindea, după datele stabilite de Instituitul Central de Statistică al României, la 1 ianuarie 1940, 2.612.102 locuitori, dintre care 1.314.654 români, 969.176 unguri şi 328.272 de alte naţionalităţi (germani, evrei, ruteni, slovaci etc.). Sentinţa de la Viena a urmărit un dublu scop: pe de o parte, a dorit să slăbească politic şi să aservească economic România, deoarece, după 1918, a fost un element constant în politica respectării tratatelor citeste si comenteaza …

Octavian Goga
Discurs rostit Ia întrunirea Ligii Culturale din 15 februarie 1915 la „Dacia” – După note stenografice – Domnilor, Poate că n-as îndrăzni să păşesc acum în faţa d-voastră când mă văd înconjurat de atâtea capete ilustre cari cu înţelepciune şi cu trezvie vă vor spune povaţa lor, n-aş îndrăzni să iau şi eu cuvântul, dacă în puţinele vorbe pe cari vreau, să vi le rostesc m-aş lăsa călăuzit numai de propria mea judecată. Nu, d-lor, vă rog să nu vedeţi în tot rostul meu decât un slab ecou al unei ţări care nu poate să vorbească. (Aplauze) Ardealul nostru este mut astăzi; Ardealul, care până deunăzi era o închisoare, azi e prefăcut într-un ţintirim. Despre acest Ardeal, întretăiat acum de plângeri şi vaiete, despre acest Ardeal, citeste si comenteaza …

Mihai Eminescu
Ca un fel de refugiu de multele inconveniente ale vieţii, Dumnezeu, în înalta sa bunăvoinţă, a dat omului râsul cu toată scara, de la zâmbetul ironic până la clocotirea homerică. Când vezi capete atât de vitreg înzestrate de la natură, încât nu sunt în stare a înţelege cel mai simplu adevăr, capete în care, ca în nişte oglinzi rele, totul se reflectă strâmb şi în proporţii pocite, făcându-şi complimente unul altuia şi numindu-se sarea pământului, ai avea cauză de a te întrista şi de a despera de viitorul omenirii, dacă n’ai şti că după o sută de ani de pildă, peste despărţămintele geniilor contimporani, peste balamuc şi puşcărie, va creşte iarbă şi că, în amintirea generaţiei viitoare, toate fizionomiile acestea vor fi perit fără de nici o urmă, citeste si comenteaza …

Simion Mehedinţi
Românii de azi înjură cumplit. Bătrânii nu înjurau. Obiceiul e luat în mare parte de la ţigani. Popoarele cu bună creştere nu cunosc înjurăturile. La o lecţie de etnografie, unde se vorbea de teatrul turcesc şi de măscărici (karaghioz), profesorul Luschan a pomenit şi de înjurăturile româneşti. Le găsea extraordinare şi cu neputinţă de tălmăcit). Se înţelege, romanii, care erau de faţă, au plecat ochii în pământ. Dar adevărul e că nu totdeauna poporul nostru a avut obiceiul acesta grozav. Bătrânii din vremea când biserica era într-adevăr „Casa Domnului”, iar omul îşi pregătea din vreme până şi cămaşa cu care avea să se îngroape, nu cunoşteau sudălmile şi alte vorbe spurcate. Când vreun moşneag se supăra citeste si comenteaza …

Semnalat de: Culianu