Nu mai devreme de săptămâna trecută, cele mai titrate cotidiene de business din lume, Financial Times şi The Wall Street Journal, etichetau România ca fiind o “ţară cu probleme”, care nu reuşeşte să iasă din cea mai gravă recesiune din ultimii 60 de ani. Nu aceleaşi cuvinte au fost folosite la adresa Ungariei, care deşi a întrerupt acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), reuşeşte să se finanţeze de pe pieţele internaţionale de capital “cu succes”, în timp ce România respinge ofertele pentru obligaţiunile de stat pentru că acestea au un nivel al randamentului considerat inacceptabil. De ce ţara noastră deşi are o datorie publică de “doar” 23,7% din PIB în 2009, nu reuşeşte să convingă pieţele internaţionale şi se bazează pe sprijinul FMI?

“România încă are nevoie de ajutor de la FMI, situaţia fiind diferită faţă de cea din Ungaria din două motive: în primul rând, este vorba de problema legată de credibilitatea guvernului. Cabinetul de la Budapesta pare a fi mai credibil decât cel de la Bucureşti pentru că a promis ceva când a fost ales şi deja a implementat. Pe de altă parte, guvernul român nu a luat măsuri decât împins de la spate. În al doilea rând, nu trebuie să ne uităm doar la datoria pu¬blică, care se află la un nivel confortabil în cazul României.

Importantă este datoria externă totală, ce include şi obligaţiile sectorului privat şi aceasta este destul de ridicată. De asemenea, rămân în continuare presiuni destul de mari asupra sistemului fiscal român”, a declarat Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.
El explică faptul că datoria externă totală este importantă deoarece incapacitatea sectorului privat de a-şi îndeplini obligaţiile financiare se poate răstrânge şi asupra bugetului de stat. În condiţiile în care marile companii se împrumută şi din afară şi în eventualitatea în care nu-şi pot achita datoriile, există posibilitatea ca acestea să nu-şi mai poată plăti taxele şi impozitele.

Datoria publică este un indicator de referinţă pentru că reflectă riscul de ţară, adaugă Laurian Lungu, însă există o serie de alţi indicatori macroeconomici ce trebuie avuţi în vedere atunci când se face evaluarea unei ţări.

Ungaria a făcut ceea ce trebuia la nivel macroeconomic şi a reuşit să capete încredere la nivel internaţional. “Nu li se poate reproşa absolut nimic. Într-adevăr, au consumat bani, fapt pentru care au o datorie destul de mare, însă acum au o infrastructură, un sistem de educaţie şi de sănătate extrem de bine dezvoltate. Un alt punct forte al lor este faptul că au ştiut să atragă bani şi de la UE, astfel că peste 99% din fondurile destinate lor au fost accesate. În ansamblu, Ungaria are o economie competitivă”, este de părere şi analistul Dragoş Cabat.

Cu ajutorul programului de la FMI pe care l-a accesat în toamna anului 2008, Ungaria a reuşit să-şi pună la punct stabilitatea macroeconomică.

“Riscuri există în continuare, mai ales având în vedere că liderii politici de la Budapesta au implementat măsuri care s-au dovedit a fi nepopulare şi în rândul populaţiei, şi în rândul liderilor europeni şi mă refer aici, spre exemplu, la taxa aplicată sectorului bancar”, potrivit lui Laurian Lungu.

Ungurii văd creştere economică de 0,6% în 2010

Autorităţile de la Budapesta sunt însă optimiste. Dacă anterior estimările pentru anul 2010 indicau un declin economic de 0,2%, în prezent ministerul ungar al economiei anticipează o creştere de 0,6% pentru anul acesta.

De asemenea, guvernul de la Budapesta este încrezător în faptul că Ungaria îşi va putea refinanţa datoriile scadente în următorii doi ani, a declarat Laszlo Andras Borbely, vicepreşedinte al agenţiei ungare de management al datoriei publice citat de Bloomberg.

Datoria brută scadentă în 2011 se ridică la 2.150 mld. forinţi (7,73 mld. euro), în condiţiile în care în 2010 aceasta va ajunge la 1.660 mld. forinţi (5,97 mld. euro), potrivit acestei agenţii. Cifra va creşte şi mai mult în 2012, când va atinge pragul de 2.300 mld. forinţi (8,27 mld. euro). “Nu văd nicio problemă în ceea ce priveşte refinanţarea datoriilor scadente în 2011 şi 2012. Structura modului în care acestea vor fi acoperite va depinde de evoluţia gradului de economisire la nivel intern şi de politica privind rezervele băncii centrale”, a explicat Borbely.

“Deocamdată Ungaria nu se va întoarce la FMI pentru a reînnoi acordul de finanţare, cel puţin nu pe termen scurt, pentru că nu vor întâmpina probleme de finanţare de pe pieţele internaţionale. Dacă economia mondială se va confrunta cu o recesiune “double dip” (în formă de W – n. red.), probabil Ungaria se va întoarce la FMI”, potrivit lui Laurian Lungu.

România rămâne fidelă FMI

Pe de altă parte, România rămâne “fidelă” FMI şi se bazează mai puţin pe pieţele internaţionale, iar situaţia economică rămâne dificilă. Economia României va scădea în acest an cu 1,9%, din cauza cererii interne slabe şi a inundaţiilor, dar PIB-ul va avansa în 2011 cu 1,5% sau chiar mai mult, declara săptămâma trecută Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România.

“Slăbiciunile cererii interne, incerti¬tudinile regionale, precum şi inundaţiile din ultima perioadă pot avea efecte negative asupra economiei. Ne-am revizuit în jos estimarea privind contracţia economiei în 2010, la 1,9%. Economia va creşte cu 1,5% – 2% anul viitor şi chiar mai mult în 2012”, a spus Franks.

Ungaria

Estimare creştere economică 2010: 0,6%
Creşterea economică în T1 2010
(trimestru la trimestru): 0,9%
PIB 2009: 91 mld. euro
Datoria publică 2009: 78,3%
Datoria publică 2009: 71,25 mld. euro
Deficit bugetar 2009: 4%
Deficit bugetar 2009: 3,64 mld. euro

România

Estimare creştere economică 2010: -1,9 %
Creşterea economică în T1 2010
(trimestru la trimestru): -0,3%
PIB 2009: 118 mld. euro
Datoria publică 2009: 23,7%
Datoria publică 2009: 27,9 mld. euro
Deficit bugetar 2009: 8,3%
Deficit bugetar 2009: 9,79 mld. euro

Surse: FMI, guvernul maghiar, Eurostat

Sursa: Ziarul Financiar

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]