Prof. Dr. Viorel Roman, Univ. din Bremen, Bad Politics
Sa privim mai atent falia intre estul greco-ortodox si vestul romano-catolic / protestant: in est domina agricultura, cultura rurala, semi-urbana de subzistenta, in vest tehnologile industriale avansate, cultura urbana; salariile, productivitatea, participarea politica, mobilitatea profesionala, diferentierea sociala, sunt in est modeste, in vest ele inregistreaza valori ridicate; Organizarea sociala este in est simpla si informala, in vest, sofisticata; Controlul social este in est direct, personal, in apus, indirect, birocratizat; Crestinismul este in orient al statului, in vest, domina secularizarea; Vestul are valori universale, estul particulare.

Rezultat a o mie de ani de schisma, de evolutie separata a ortodoxiei de catolicism, dihotomia valorilor genereaza societati diferite. Cum ar putea fi depasit impasul? Pentru ca expansiunea schimbului de marfuri si servicii, stiintei si culturii occidentale, dreptului
roman, contractelor si organizatiilor rationale, intr-un cuvînt capitalismul intra periodic in conflict cu normele, valorile, organizatiile, culturile, pe scurt religia din Europa de Est.

Primul strateg al tranzitiei spre civilizatia apuseana, Max Weber vade capitalismul ca un produs al eticii protestante a muncii, imposibil de a-l implementa in ortodoxie. Si intrucat normele si organizatiile greco-ortodoxe s-au consolidat in 2 milenii, e greu de presupus ca vor fi in stare sa se adapteze mobilitatii, productivitatii, rationalitatii cerute implacabil de Capital (Karl Marx).

De aceea, “ortodoxo-comunistii” luptau pentru o piata mondiala, impotriva religiilor, opiu pentru popor, dar in mod sigur redutabile bastioane de rezistenta inpotriva logicii Capitalului fara frontiere, imperialismului si globalizarii.

Daca defunctul Lagar ortodoxo-comunist moscovit, Cortina de Fier, institutionaliza incompatibilitatea dintre est si vest, dintre ortodoxie si capitalism, in tranzitia de dupa ´89 se trece usoe cu vederea ca doua societatii nu pot face o casa comuna europeana fara o strategie de armonizare a normelor si valorilor divergente.

Si pentru ca ortodocsii in colectiv nu (re)cunosc Acquis-ul, forma laica a codului canonic romano-catolic, ei se tem de necunoscut si aspira la aderarea la UE mai mult instinctiv decat rational. Dorinta de integrare e fara indoiala sincera. In schimb prezentarea normelor occidentale abstract, in afara sistemului de drept romano-catolic, ca si efortul ortodox de a eluda fondul religios al integrarii, de a inlocui dialogul cu Roma cu paleative culturale e contrapoductiv.

Cum poate fi depasit barajul de comunicare, cooperare si coordonare a activitatiilor greco-orodoxo–occidentale? Religia este cheia, fundamentul comportamentului social-economic, asa ca unificarea Europei numai pe baza unui acquis tehnocratic si abstract, fara reunificarea normelor si valorilor crestinismului rupt in doua de o mie de ani e inca iluzorie.

Sa ne reamintim ca interdependent religie-societate a fost o jumatate de secol tabuizata in Lagarul comunisto-ortodox si denuntata ca misticism retrograd si reactionar.

Asa ca nu-i de mirare ca ortodocsii ocolesc inca cu teama aceasta problema. De la Weber, Marx exista o continuitate in abordarea barierelor de comunicare si a conflictelor generate de culturile religioase. Samuel P. Huntington in Civilizatii in conflict prevede conflictul cu islamul din Afganistan si Irak. Niall Ferguson de la New York University vede si azi in stagnarea economica din Germania un rezultat al diminuarii eticii protestante. Barro si McCleary, specialisti de la National Bureau of Economic Research al USA, au colectat date si au analizat relatia dintre credinta in Dumnezeu, rai si iad, frecventarea lacaselor de cult si dezvoltarea economica in 59 de state.

Universitatea din Michigan face o clasificare periodica a culturilor, in spatele carora e intoadeuna o religie dominanta, pe baza a patru valori; rational-seculare; traditionale; de supravietuire; de autoexprimare.

In Europa catolica gradul de libertate, de autoexprimare este mare iar intre valorile rationale, secularizate si cele traditionale exista un echilibru. Stabilitatea sociala, sistemul de asigurari sociale atotcuprinzator face ca valorile de supravietuire individuala sa fie slab dezvoltate.

In Europa protestanta atit gradul de libertate personala, de autoexprimare, cît si cel al valorilor rationale, secularizare sunt cele mai ridicate din lume. La fel ca in Europa romano-catolica si dinaceleasi considerente, valorile de supravietuire individuala sunt slab dezvoltate.

In Europa ortodoxa, fara un sistem social functionabil, capacitatea de supravietuire a rusilor si românilor este cu totul remarcabila; a moldovenilor e, in strinsa concurenta cu a rusilor, poate cea mai ridicata din lume.

In România normele traditionale sunt mult mai pregnante decit cele rationale, secularizate. Ca urmare capacitatea, vointa de autoexprimare are valorile cele mai scazute din lume.

In tarile anglofone, gradul de libertate, de autoexprimare este similar, la nivelul tarilor protestante euro-atlantice, dar nivelul valorilor rationale, secularizate este mult mai redus. Mai ales in S.U.A. domina valorile traditionale.

In America de Sud catolicismul lationo-american este o inbinare a valorilor traditionale cu cele de libertate si autoexprimare, dar ponderea celor traditionale este clar dominanta, in asa fel ca se deosebeste marcant atit de America de Nord cit si de Europa, de unde au venit colonistii spanioli si portighezi.

In tarile confucianiste. Religia asiatica este in cautarea unui echilibru, armonie in relatiile umane, dupa modelul astrala sau cel din natura. Asa ca gradul de valori seculare, rationale este foarte ridicat, la nivelul tarilor nordice europene. In plus exista un echilibru intre valorile de supravietuire si cele de autoexprimare.

Asia. In tarile in care s-a raspindit religia abrahamica, a unui Dumnezeu unic si abstract, domina atit valorile de supravietuire cît si cele traditionale. Asa ca valorile si normele libertatii individuale, de autoexpresie si cele legate de secularism si
rationalism sunt inca subdezvoltate.

Africa. In tarile in mod traditional animiste sau convertite in perioada coloniala la crestinism sau mahomedanism domina valorile traditionaliste si de supravietuire. Cele de libertate, de autoexprimare si cele rationale, secularizate sunt cele mai subdezvolate din lume.

In completarea modului nordamerican de a percepe si clasifica normele si valorile dominante in culturile religioase, sa trecem in revista si cinci principii ale scolii sociologice de la Frankfurt.

Principiul reciprocitatii. In fiecare societate umana exista un cod de comunicare, reguli clare dupa care se fac cadouri, se saluta, se accepta, se exclud, se fac complimente, se jignesc etc. Asa ajung oamenii în final sa-si coordoneze activitatiile si sa coopereze
pozitiv, adica sa faca casatorii, afaceri, organizatii stabile, sau sa coopereze negativ, sa divorteze, sa intre in conflict, razboi etc.

Principiul preferintei. In fiecare societate se face in permanenta judecatii de valoare, o departajare intre bun si rau, intre tolerabil si intolerabil, se moralizeaza permanent si de regula invinge ceea ce a fost din totdeauna, sfînta traditia. In relatiile noastre preferam sau respingem. De aceea s-a institutionalizat toleranta pentru celalalt, care merge pina la a crede ca si in stiintele sociale este posibila lipsa de prejudecati.

Principiul identitatii colective. Societatiile umane au granite – unii sunt acceptati, altii sunt exclusi. In numele individualismului, cosmopolismului, globalizarii putem desigur protesta, dar fara mare succes.

Principiul camuflarii si al comunicarii subtile, indirecte, sau al tabuului. Toate societatiile umane au un cod de comunicare in care este implicit, totusi foarte clar definit, ceea ce se poate spune si ceea ce este dupa perdea, interzis, tabu. Chiar si cei care lupta impotriva tabuurile, de regula le reformuleaza, modernizeaza pe cele vechi sau creaza unele noi, cum a fost cazul iluministilor, sau mai recent, al comunistilor, al globalistilor.

Principiul consecintelor fatale. Fiecare actiune, intreprindere umana are ca urmare o consecinta mai mult sau mai putin dorita, care la rindul ei genereaza altele la fel de putin controlabile s.a.m.d. In trecut acest lant al slabiciunilor era definit ca ceea ce ti-e scris, soarta sau destin. In zilele noastre, in era individualismului, acest principiu oarecum fatalist este controversat pentru ca omul modern crede ca totul depinde de el.

Fundamentul cultural al normelor si valoriilor, al organizatiilor este codul religios al societatii, dupa cum se poate oberva folosind modelul americana si principiile germane.

Adevar implacabil cu care s-au luptat imperialistii din sec. 19, comunistii din sec. 20 si se confrunta in zilele noastre teoreticienii si practicienii globalizarii, ai integrarii in UE. Pentru ca fara o armonizare a valorilor ortodoxiei cu cele ale occidentului integrarea
social-economica, a organizatiilor din est si vest este iluzorie.

Greco-ortodocsii ori se reorienteze si reorganizeaza dupa achizitiile comunitare occidentale, ori ramin la periferie Europei. Chestiune veche si bine cunoscuta, din pacate azi politic incorecta.

De un mileniu se pune problema refacerii unitatii crestine si numai apoi a celei politico-administrative în Europa. In prezent se procedeaza exact pe dos. Se implementeaza acquis-ul UE, forma laica a codului canonic romano-catolic si apoi, sau în cel mai bun caz concomitent, va avea loc cindva si armonizarea valorilor.

In tranzitia culturii organizatiilor greco-ortodoxe spre modelul UE se introduc de peste un deceniu legi, institutii occidentale in speranta ca forma va genara fondul, dar pentru ca se ocoleste inca dihotomia valorilor, normelor, pe scurt dimensiunea religiosa a integrarii in Europa, rezultatele sunt sub asteptari, sau periculoase ca deraparea
financiara a greco-ortodocsilor.

www.viorel-roman.ro

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]