Ioan Vieru
“Marile intenţii” ale programelor politice româneşti au dus la o reducere dramatică a conştiinţei sociale, civice, şi la o sărăcire în derulare continuă a majorităţii. Fiecare guvern s-a ocupat de propria clientelă, de modalităţile prin care acestea şi-au dobândit o cât mai credibilă poziţionare de salvatori. În spatele propagandei s-au întâmplat toate dezastrele care au menţinut România în exteriorul oricărei reforme. De la primul guvern de după 1990, până la acesta, focurile de artificii n-au încetat o secundă. În fruntea Executivului pare să se fi instalat tot ce are mai barbar, sub aspect moral, şi nu numai, acest popor. Preluând de la comunişti o avere naţională centralizată, pe care au făcut-o nevăzută, citeste si comenteaza …

Cristian Negrea
Din nou suntem in prag de alegeri, in plina campanie electorala, din nou intreaga tara sta pironita cu ochii la televizor urmarind cu gura cascata modul in care politicienii isi dau la coaste unul altuia si promit electoratului marea cu sarea. Desigur, electoratul se va alege cu sarea-n ochi, dar interesul si energia consumate sunt demne de o cauza mai buna. Intrebarea de baza ramane de ce suntem pacaliti de fiecare data, oare doar politicienii sunt vinovati ca sunt asa cum sunt, ca promit fara sa se tina de cuvant, ca fura ca-n codru? Sau avem si noi o parte mai mica sau mai mare de vina? Dar atunci de ce nu ne privim in oglinda si sa ne examinam putin, poate am avea ce invata? citeste si comenteaza …

Uraniu Saracit Rau
Unii dintre noi se pot intreba, absolut legitim, daca este cazul sa dam curs apelului presedintelui, in tandem cu cel al premierului, care ne indemnau sa dam dovada de solidaritate in fata crizei si sa acceptam cat putem de senini taierea pensiilor si salariilor bugetarilor. Si falimentul celorlalti. Ca doar este criza si trebuie sa suferim cu totii (sau, ma rog, macar o parte dintre noi). Aparent, este un indemn de bun simt…numai ca…Astazi mi s-a intamplat un lucru foarte ciudat care m-a cam pus pe ganduri. Intr-o gara, m-am asezat pe un scaun in sala de asteptare. Langa mine, un tanar, la vreo 20-25 de ani, curatel, imbracat OK, posibil student, judecand dupa infatisare, mi s-a adresat dupa ce a stat cateva minute citeste si comenteaza …

George Bara
A inceput cu unele detalii aparent marunte: de fiecare data cand mergeam sa imi platesc abonamentul de telefon in Piata Marasti, stateam cel putin 30 de minute la coada, pentru ca in fata mea tot felul de oameni, de obicei intre doua varste si cu o vestimentatie modesta, isi cumparau telefoane touch screen, isi incarcau 2-3 cartele prepay si cereau detalii interminabile despre abonamentele pe care le detin. Fie ca era ora 10, 12 sau 16, aceeasi poveste. Oameni care aparent nu au de lucru, dar care isi permit doua abonamente, trei cartele prepay si telefoane pe care eu nu mi le permit. Apoi s-a intamplat incercand sa parchez, in timpul zilei, in Manastur. citeste si comenteaza …

Madalin Necsutu
România oferă de zece ori mai mulţi bani minorităţilor decât cetăţenilor săi din afara graniţelor. Etnicii nababi şi românii uitaţi prin lume sau acasa: 15 milioane de euro pe an pentru 2,6 milioane minoritari din Romania- 1,5 milioane euro pentru 10 milioane de romani de pretutindeni – 0 centi pentru romanii din tara. Povestea celor aproximativ 10 milioane de români din diaspora împrăştiaţi în toate colţurile lumii nu este una cu happy end. De cele mai multe ori, politicile ineficiente şi lipsa unei viziuni sănătoase împletite cu lipsa alocării de fonduri pentru proiecte cu substanţă pentru semenii de peste hotare, toate la un loc, nu fac decât ca, odată plecaţi de pe teritoriul României, românii să fie lăsaţi uitării citeste si comenteaza …