Corneliu Florea, Winnipeg/Canada
“Vladimir Tismaneanu este cel mai exceptional produs al spatiului cultural romanesc, si insist, este al spatiului cultural romanesc … cel mai … poate, cel mai important produs universitar de origine romaneasca pe care-l avem…” a spus Horia Roman Patapievici (HRP) la Targul de Carte Gaudeamus – in 25 Noiembrie 2012. Va dati seama ca un asemenea titlu e complet aiurea, un nonsens fiindca nu exista nici o universitate care sa scoata soricei titrati pentru simplu motiv ca ei si-ar roade diploma imediat. Totusi, cand spui scremut si soricel prima sinapsa mintala se face cu o zicere populara, veche si cu talcuri, pe care o stim multi si o folosim in tot felul de situatii si sensuri subversive: un munte s-a scremut si a fatat un soricel, citeste si comenteaza …

In urma cu un an si mai bine am fost solicitat de “un membru al staffului tehnic” al unuia dintre cele doua partide dominante ale scenei politice americane sa sprijin efortul de lamurire a imprejurarilor in care Vladimir Tismaneanu, fiul militantilor comunisti (evrei-n.r.) Leonte Tismaneanu si Hermina Marcushon, a “emigrat” SUA in 1981, cand doar agentii din Securitate, Directia Informatii Externe, aveau parte de asemenea privilegii. Acestia sunt termenii in care mi-a fost adresata cererea. Prima mea reactie a fost aceea de a observa, nu fara malitiozitate, ca, in primul rand, respectivii agenti trebuiau “pierduti” intr-un numar rezonabil de emigranti adevarati si, in al doilea rand, ca serviciile de spionaj nu prea isi trimiteau agentii direct la tinta, ci pe rute ocolite, citeste si comenteaza …