Bisfenol A (BPA), compusul din masele plastice, care destabilizeaza functiile endocrine si care a atras atentia prin prezenta sa in biberoane si sticlele de apa, este chiar mai utilizat la o alta familie de produse larg raspandite: conserve si bauturi. Aproape 100% din recipienetele conservelor si bauturilor de pe piata au pe pereti un strat de rasina facuta din BPA, si se intampla asta inca din 1940. Aceste rasini epoxidice previn influentarea aromei alimentelor de metalul ambalajului. Si mai important, acestea împiedica aparitia unor reactii intre compusii din produsele alimentare si metal si care ar putea cauza alterarea sau chiar explozia conservelor. Expunerea la BPA prin aceasta sursa este “mult mai extinsa” decat cea prin sticle de plastic, citeste si comenteaza …

S-au implinit deja opt ani de la celebra directiva a Guvernului Nastase – in 2002 – privind introducerea sarii de bucatarie iodate. O masura care in loc sa amelioreze starea de sanatate a romanilor mai mult a inrautatit-o. De cand a fost introdusa numarul celor cu hiper sau hipotiroidie a crescut. Iodul in exces a condus la alte boli, la dereglari de hormoni etc. In principiu, la momentul introducerii ordonantei Danielei Bartos aproximativ 8.000 de cetateni aveau nevoie de suplimentare de iod. Iar acestia locuiau in zone sarace in culturi ce contin iod, sau aveau o alimentatie bazata pe multa varza si conopida, alimente care produc dereglari ale iodului din glanda tiroida. In general, aceste persoane puteau fi tratate in proportie de peste 80% administradu-li-se cate o doza lunara de 50 mg citeste si comenteaza …

Putina lume stie ce mananca. Si mai putina lume citeste ambalajul la ce mananca. Iar si mai putine lume are notiuni de microbiologie. Iaurturile probiotice – inventia concernelor americane – spre exemplu, contin bacterii care nu au fost folosite inainte nicioodata in alimentatie. Una din acestee bacterii este specia “Bifidobacterium bifidum”. Aceste bacterii se gasesc de fapt de obicei in flora vaginala, in rect, si in tractul uro-genital, in excremente de porci si alte animale. Aceste bacterii nu sunt prezente in mod normal niciodata in intestinele subtiri, in stomac sau in gura, in afara ca omul a facut contact direct cu cele de mai sus. Bacteriile bifide nu supravietuiesc de regula acidul din stomac atunci cand sunt ingurgitate pentru a nu perclita flora din intestine, citeste si comenteaza …

S-a întors un prieten de-al meu dintr-o tabără de elevi americani, unde a lucrat pe timp de vară, ca să mai pună la teşcherea un ban transoceanic. Întâlnindu-ne pentru a-l descoase de impresii, m-a supus unei probe de cultură generală, întrebându-mă dacă am cunoştinţă cum se face omleta în taberele de elevi din USA, şi-n general în USA. – Omleta se face cum se face omleta, i-am zis. Se iau ouăle, se lovesc unul de altul, apoi se combină între ele folosind o…- Nţ!, mi-a tăiat-o scurt. Aşa s-o fi făcând omleta prin părţile voastre înapoiate. În taberele din USA, şi-n general în USA, omleta se prepară scoţând dopul bidonului cu omletă, cumpărat din supermarcheţel. Se deschide bidonul cu omletă şi se toarnă cu atenţie în tigaie. Într-un minut şi jumătate, e gata. Cu nişte legume din conservă, citeste si comenteaza …

Chimicalele din lichidele pe care le consumam frecvent sunt responsabile de aparitia unor probleme ale pielii si a catorva afectiuni respiratorii. Colorantii, conservantii, aromatizantii si indulcitorii din sucuri pot provoca alergii, si uneori pot agrava sau favoriza aparitia unor boli mai grave. In cazul alergiilor cauzate de bauturile racoritoare, reactiile cel mai des intalnite sunt manifestarile cutanate si cele respiratorii. Dintre coloranti, cel mai periculos este cel folosit pentru sucurile galbene, dar aproape la fel de nociv este si cel rosu.

15 substante alergene citeste si comenteaza …