Lucrarile de demolare continua in acest week-end la imobilul din str. Gutenberg nr. 3. Fapta este penala din doua motive precizate in art. 24 din Legea constructiilor:

a) Inspectoratul de Stat in Constructii a dispus oprirea lucrarilor prin procesul verbal pe 18.06.2010. Continuarea lucrarilor dupa ce organul competent dispune oprirea acestora constituie infractiune.

b) Imobilul se afla in zona de protectie a monumentului istoric clasa A „Sf. Ilie” Gorgani. Desfasurarea de lucrari neautorizate in zona de protectie a monumentelor istorice constituie infractiune. citeste si comenteaza …

National Gallery din Londra expune, începând de miercuri, o serie de opere de artă care au înşelat vigilenţa experţilor britanici – falsuri, tablouri atribuite în mod eronat altor artişti şi picturi avariate -, până când progresul ştiinţei a permis restabilirea adevărului. “Este vorba de a privi mai de aproape aceste tablouri ca pe nişte obiecte fizice”, a declarat Betsy Wieseman, unul dintre comisarii expoziţiei “Close Examination: Fakes, Mistakes and Discoveries”, care va fi deschisă până pe 12 septembrie. Cu această ocazie, vizitatorii vor putea să înţeleagă mai bine ” relaţiile dintre cercetările ştiinţifice şi cercetările artistice”, a adăugat aceeaşi sursă. Prestigiosul muzeu londonez a ales, din colecţia sa de peste 2.000 de tablouri, citeste si comenteaza …

“Un Muzeu in primejdie!“, asa se intitula o actiune de forta a intelectualilor lui Dinu Patriciu, Ion Iliescu si Sorin Ovidiu Vintu, respectiv Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu si Horia Roman Patapievici. Se petrecea in 2004 si pretextul era salvarea salilor “Ferestre” si “Timp”, realizate de regretata Irina Nicolau, ca parti ale ansamblului “Crucea peste tot”, una dintre ultimele amprente culturale lasate posteritatii de refondatorul Muzeului Taranului Roman, pictorul Horia Bernea, acum dus la cele sfinte. Respectatul etnolog era fiul filosofului Ernest Bernea, unul dintre marii sociologi si etnografi romani ai perioadei interbelice, alaturi de Dimitrie Gusti si Traian Herseni sau geopoliticianul Simion Mehedinti. citeste si comenteaza …

Le Merde Rouge
“Maestrul “ Sergiu Nicolaescu, a dat aseara un scurt interviu, pe genunchi, la jurnalul de seara al televiziunii lui Vantu, Realitatea TV. Un copil-reporter sfios, cu un limbaj de furnir ceva mai gros, s-a apropiat de Paranoidul-Grandoman, Domnul Maestru Sergiu Nicolaescu, care sarbatorea nu stiu cati ani (multi, in orice caz) si i-a adresat o intrebare gretos de “clasica”: “Cum va simtiti la implinirea acestei frumoase varste?” (pe un ton pufos-suav). Raspunsul Maestrului, inconjurat de prieteni, a venit prompt: Prost!…apoi (uitandu-se la camera) a intrebat: suntem in direct?!! citeste si comenteaza …

Un observator al culturii românesti contemporane – pus sã judece evolutia gândirii politice nationaliste fatã de realizãrile “nationaliste” în artã si în literaturã – ar constata lucruri într-adevãr uimitoare. De la început ar constata o primejdioasã prãpastie între gândirea politicã nationalistã – care de la Eminescu încoace se aflã într-o continuã ascensiune – si politica nationalistã, care, cel putin pânã în ceasul de fatã a decãzut necontenit, a cunoscut toate falimentele posibile si se aflã într-o descompunere decisivã. E ciudat ce bine se gândeste în politica nationalistã românã (amintiti-vã continuitatea Eminescu – Iorga – Pârvan – generatia Gândirii) si ce prost se face aceastã politicã nationalistã. citeste si comenteaza …

Semnalat de Victor Roncea

Produsele traditionale româneşti sunt din ce în ce mai puţine şi, din păcate, pe cale de dispariţie chiar în unele zone. Dincolo de semnificaţii, fenomenul reflectă până la urmă pauperizarea ţăranului român, pe fondul dispariţiei vechilor tehnici de fabricaţie, deoarece micii producători nu au acces la piaţă. Mai gravă este însă preluarea “brandului” de către companii mari, unele multinaţionale, şi transformarea produsului artizanal într-unul de larg consum, fără nicio tradiţie şi semnificaţii. Nici în ce priveşte vechile meşteşuguri precum încondeiatul ouălor, ţesutul, cusutul sau împletiturile, nu se întâmplă nimic spectaculos. Ele rezistă în timp, datorită pasiunii şi citeste si comenteaza …

Disidenţa în cultura, între mit şi adevăr. Despre o aşa-zisa elita culturala românească, autodeclarată ca atare, fireşte, a început sa se vorbească pe la sfârşitul anilor ’70. Principalii ei protagonişti au fost Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, care, la data aceea, culmea ridicolului!, nici nu aveau operă. Jurnalul de la Păltiniş de Gabriel Liiceanu va vedea lumina tiparului în 1983, iar Minima moralia (cu un titlu furat) de Andrei Pleşu va putea fi citita abia în 1988. Pana atunci, băieţii mai publicaseră o prefaţă la un album, un epistolar, ceea ce presupune numai un efort de transcriere, introduceri de câteva pagini la opera altora şi nişte studii subţiri ca lama de ras citeste si comenteaza …